7,234 matches
-
luna -„diadem de topi?i a?tri" „arde-n blondele ei plete". (Memento Mori). În acest univers mitic, codrul este „Împ?rât sl?vit": „Împ?rât sl?vit e codrul, Neamuri mii Îi cresc sub poale, Toate Înflorind din mila Codrului, M?riei Sale! [...] „Peste albele izvoare Luna bate printre ramuri, Imprejuru-ne s-adun? Ale Cur?îi mandre neamuri: Caii m?rii albi că spumă, Bouri nal?i cu steme n frunte Cerbi cu coarne r?muroase Ciute sprintene de munte
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
riei Sale! [...] „Peste albele izvoare Luna bate printre ramuri, Imprejuru-ne s-adun? Ale Cur?îi mandre neamuri: Caii m?rii albi că spumă, Bouri nal?i cu steme n frunte Cerbi cu coarne r?muroase Ciute sprintene de munte ". (Povestea codrului) Animalele mitice („curteni din neamul Cerb", „bouri nal?i cu steme-n frunte", „caii m?rii albi că spumă" „ale Cur?îi mandre neamuri"), venind din lumea str?veche a basmului pentru a se strânge În jurul perechii de Îndr? gosti
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
este evocat? de poet ?i În poemul „Sarmis", când, Înv?luit? de lumina lunii ?i a stelelor-icoane, natura prime?te În mijlocul ei perechea de Îndr?gosti? i. La chemarea cornului, acelea?i animale mitice I?i fac apari?ia: „ Din codrii singurateci un corn p?rea c? sun? S?lbatecele turme la ??rmuri se adun? Din stuful de pe mla?tini, din valurile ierbii ?i din poteci de codru vin ciutele ?i cerbii, Iar caii albi ai m?rii ?i zimbrul zânei
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
La chemarea cornului, acelea?i animale mitice I?i fac apari?ia: „ Din codrii singurateci un corn p?rea c? sun? S?lbatecele turme la ??rmuri se adun? Din stuful de pe mla?tini, din valurile ierbii ?i din poteci de codru vin ciutele ?i cerbii, Iar caii albi ai m?rii ?i zimbrul zânei Dochii Întind spre ap? gâtul, la ce-nal?? ochii". Codrul este o coordonat? fundamental? a naturii eminesciene, În care poetul vede „locul civiliza?iei noastre", cum observa George
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
lbatecele turme la ??rmuri se adun? Din stuful de pe mla?tini, din valurile ierbii ?i din poteci de codru vin ciutele ?i cerbii, Iar caii albi ai m?rii ?i zimbrul zânei Dochii Întind spre ap? gâtul, la ce-nal?? ochii". Codrul este o coordonat? fundamental? a naturii eminesciene, În care poetul vede „locul civiliza?iei noastre", cum observa George C?linescu „Noi suntem un popor alpestru ?i civiliza?ia noastr? e de brad ?i de stejar. Ea n-a l?sat
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
C?lin file din poveste, Dorin?a, Cr?iasă din pove?ți, Povestea teiului etc): „Adormi-vom, troieni-va Teiul floarea peste noi, ?i prin somn auzi-vom bucium De la stanele de oi. O, privi ?i-i cum viseaz? Visul codrilor de fagi! Amândoi ca-ntr-o poveste Ei I?i sunt a?a de dragi!" (Povestea codrului) Visul de iubire Înseamn? c?utare a unit??îi lumii, punte de leg? tur? Între natur???i Îndr?gosti?i, Înseamn? moment de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
troieni-va Teiul floarea peste noi, ?i prin somn auzi-vom bucium De la stanele de oi. O, privi ?i-i cum viseaz? Visul codrilor de fagi! Amândoi ca-ntr-o poveste Ei I?i sunt a?a de dragi!" (Povestea codrului) Visul de iubire Înseamn? c?utare a unit??îi lumii, punte de leg? tur? Între natur???i Îndr?gosti?i, Înseamn? moment de echilibru, stare de gra?ie În care se Întâlnesc sufletul uman ?i armonia universului. Nuntă din finalul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Nuntă din finalul poemului „C?lin", Încheiat? În peisajul feeric al p?durii, ocrotit de lun?? ?i de oglindă lacului În care se reflect? fă?a lini?țiț? a astrului nocturn, sau visul troienit de flori de tei din „Povestea codrului" „mic basm Încifrat cu proiec?îi mitice, În care visul eroilor, redeveni?i copii se Întâlne?te cu visul codrilor de fagi" sunt astfel de exemple În care fiin?a uman? „I?i deschide sufletul, prin iubire, ritmurilor pierdute ale
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
În care se reflect? fă?a lini?țiț? a astrului nocturn, sau visul troienit de flori de tei din „Povestea codrului" „mic basm Încifrat cu proiec?îi mitice, În care visul eroilor, redeveni?i copii se Întâlne?te cu visul codrilor de fagi" sunt astfel de exemple În care fiin?a uman? „I?i deschide sufletul, prin iubire, ritmurilor pierdute ale naturii, puterilor magice ale p?durii, ale copil?riei, ale visului"; prin aceast? dubl? regresie În copil? rie ?i vis
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
copil?riei, ale visului"; prin aceast? dubl? regresie În copil? rie ?i vis, ea reintr? În arhaitatea naturii (al c?rei simbol devine vârstă de aur). Prin raportarea la mitul istoriei, semnifică? iile acestui topos poetic se multiplic?. Prezen?a codrului este Inso?it? Întotdeauna de atributele „arhait??îi, purit??îi ?i puterii"; prin identificarea acestuia la spa?iul istoric românesc, este relevat? unitatea de leg?tur? ancestral? ce se stabile?te Între eroul ales (Mu?ațin, Decebal, Mircea, ?tefan) ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de leg?tur? ancestral? ce se stabile?te Între eroul ales (Mu?ațin, Decebal, Mircea, ?tefan) ?i natură prietenoas?? ?i ocrotitoare: „?tefan Vod? tinerel / Trece puntea singurel, / Cu peptarul de ?? el / Cu cu?mă neagr? de miel, / Drag i-e codrului de el!". Personaj mitic, adânc legat de spa? iul românesc, devine o prezen?? vie În universul mitic al codrului (ve?nic frate cu românul, cum o demonstreaz? versurile din Mu?ațin ?i codrul: „Tu s?? ?ții, iubite frate, / C? nu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i ocrotitoare: „?tefan Vod? tinerel / Trece puntea singurel, / Cu peptarul de ?? el / Cu cu?mă neagr? de miel, / Drag i-e codrului de el!". Personaj mitic, adânc legat de spa? iul românesc, devine o prezen?? vie În universul mitic al codrului (ve?nic frate cu românul, cum o demonstreaz? versurile din Mu?ațin ?i codrul: „Tu s?? ?ții, iubite frate, / C? nu-s codru, ci cetate"). Aceea?i leg?tur? indestructibil? pe care mitul codrului o circumscrie ideii de permanen??, de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
mă neagr? de miel, / Drag i-e codrului de el!". Personaj mitic, adânc legat de spa? iul românesc, devine o prezen?? vie În universul mitic al codrului (ve?nic frate cu românul, cum o demonstreaz? versurile din Mu?ațin ?i codrul: „Tu s?? ?ții, iubite frate, / C? nu-s codru, ci cetate"). Aceea?i leg?tur? indestructibil? pe care mitul codrului o circumscrie ideii de permanen??, de leg?tur? sufleteasc? om natur?, o relev? versurile „Scrisorii III". B? trân, În?elept
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
el!". Personaj mitic, adânc legat de spa? iul românesc, devine o prezen?? vie În universul mitic al codrului (ve?nic frate cu românul, cum o demonstreaz? versurile din Mu?ațin ?i codrul: „Tu s?? ?ții, iubite frate, / C? nu-s codru, ci cetate"). Aceea?i leg?tur? indestructibil? pe care mitul codrului o circumscrie ideii de permanen??, de leg?tur? sufleteasc? om natur?, o relev? versurile „Scrisorii III". B? trân, În?elept, vechi asemenea naturii al c?rei simbol este, Mircea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
prezen?? vie În universul mitic al codrului (ve?nic frate cu românul, cum o demonstreaz? versurile din Mu?ațin ?i codrul: „Tu s?? ?ții, iubite frate, / C? nu-s codru, ci cetate"). Aceea?i leg?tur? indestructibil? pe care mitul codrului o circumscrie ideii de permanen??, de leg?tur? sufleteasc? om natur?, o relev? versurile „Scrisorii III". B? trân, În?elept, vechi asemenea naturii al c?rei simbol este, Mircea devine de asemenea un Ales al istoriei ?i al naturii; de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
B? trân, În?elept, vechi asemenea naturii al c?rei simbol este, Mircea devine de asemenea un Ales al istoriei ?i al naturii; de aceea „râul, ramul" sunt Întruchip?ri metaforice ale acestei leg?turi indestructibile natur?-om-istorie, pe care codrul o consfin???te ?i o sacralizeaz?: „ ?i de-accea tot ce mi???-n ?ara asta, râul, ramul Mi-e prieten numai mie, iar???ie du?mân este ". ??i abia plec? b?trânul... Ce mai fream?ț, ce mai zbucium! Codrul clocoti
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
care codrul o consfin???te ?i o sacralizeaz?: „ ?i de-accea tot ce mi???-n ?ara asta, râul, ramul Mi-e prieten numai mie, iar???ie du?mân este ". ??i abia plec? b?trânul... Ce mai fream?ț, ce mai zbucium! Codrul clocoti de zgomot ?i de arme ?i de bucium ". „ Pan 'ce izvor?sc din veacuri stele una cate una ?i din neguri, dintre codri, tremurând s arăt? luna... Doamna m?rilor ?-a nop?îi vărs? lini?te ?i somn ". În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ie du?mân este ". ??i abia plec? b?trânul... Ce mai fream?ț, ce mai zbucium! Codrul clocoti de zgomot ?i de arme ?i de bucium ". „ Pan 'ce izvor?sc din veacuri stele una cate una ?i din neguri, dintre codri, tremurând s arăt? luna... Doamna m?rilor ?-a nop?îi vărs? lini?te ?i somn ". În aceste trei secven?e ale poemului, codrul apare În aceast? unic? ipostaz? de „prieten" ocrotitor, participând la suferin?ele, bucuriile ?i victoriile celor pe
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i de bucium ". „ Pan 'ce izvor?sc din veacuri stele una cate una ?i din neguri, dintre codri, tremurând s arăt? luna... Doamna m?rilor ?-a nop?îi vărs? lini?te ?i somn ". În aceste trei secven?e ale poemului, codrul apare În aceast? unic? ipostaz? de „prieten" ocrotitor, participând la suferin?ele, bucuriile ?i victoriile celor pe care Ii ad? poste?te. Mitul codrului se identific? În universul liric al crea?iei eminesciene cu mitul istoriei, cu devenirea noastr? Într-
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
rilor ?-a nop?îi vărs? lini?te ?i somn ". În aceste trei secven?e ale poemului, codrul apare În aceast? unic? ipostaz? de „prieten" ocrotitor, participând la suferin?ele, bucuriile ?i victoriile celor pe care Ii ad? poste?te. Mitul codrului se identific? În universul liric al crea?iei eminesciene cu mitul istoriei, cu devenirea noastr? Într-un timp infinit (acela al „oricând-ului" românesc). Dimensiunea fundamental? a codrului, devenit el Însu?i mit, este permanen?a, Întruchiparea ideii de „spe
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ele, bucuriile ?i victoriile celor pe care Ii ad? poste?te. Mitul codrului se identific? În universul liric al crea?iei eminesciene cu mitul istoriei, cu devenirea noastr? Într-un timp infinit (acela al „oricând-ului" românesc). Dimensiunea fundamental? a codrului, devenit el Însu?i mit, este permanen?a, Întruchiparea ideii de „spe??", opus? devenirii ?i limitelor timpului, ?i, prin această, simbol al refacerii unit??îi primordiale a naturii: „ Ce mi-i vremea, când de veacuri Stele-mi scânteie pe lacuri
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
vremea bun?, rea, Mie-mi curge Dun?rea. Numai omu-i schimb?tor, Pe p?mânt r???citor, Iar noi locului ne ?inem, Cum am fost a?a r?mânem: Marea ?i cu râurile, Lumea cu pustiurile, Luna ?i cu soarele, Codrul cu izvoarele ". Este acesta cel mai frumos chip pe care vreun poet 1-a d?ltuit În cuvinte frumuse?îi, armoniei ?i ve?niciei codrului. Vremea trece ?i vine; veacurile se succed În ritmul „ceasornicului" ce sorte?te durată lucrurilor
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a?a r?mânem: Marea ?i cu râurile, Lumea cu pustiurile, Luna ?i cu soarele, Codrul cu izvoarele ". Este acesta cel mai frumos chip pe care vreun poet 1-a d?ltuit În cuvinte frumuse?îi, armoniei ?i ve?niciei codrului. Vremea trece ?i vine; veacurile se succed În ritmul „ceasornicului" ce sorte?te durată lucrurilor pe p?mânt; p?rând s? între În horă timpului, ascult? iarnă geam?tul viscolelor ?i zâmbe?te prim?vară cântecului doinelor; plânge sub povară
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
însă moartea unor oameni pe motiv că sunt de altă rasă, etnie, au alte convingeri, este o crimă și tu esti un criminal. A scuză această pe motiv de neînțelegere, nostalgii înseamnă complicitate la crimă, la un regim criminal. Din codru rupi o ramură Ce-i pasă codrului de ea Ce-i pasă unei lumi întregi de moartea mea. În lumea voastră strâmta Norocul va petrece În lumea mea Mă simt nemuritor și rece. Să nu ajungem că murmurând aceste versuri
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
sunt de altă rasă, etnie, au alte convingeri, este o crimă și tu esti un criminal. A scuză această pe motiv de neînțelegere, nostalgii înseamnă complicitate la crimă, la un regim criminal. Din codru rupi o ramură Ce-i pasă codrului de ea Ce-i pasă unei lumi întregi de moartea mea. În lumea voastră strâmta Norocul va petrece În lumea mea Mă simt nemuritor și rece. Să nu ajungem că murmurând aceste versuri și „România e o țară frumoasă, păcat
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]