35,470 matches
-
28. footnote>. Pentru a exprima această relație de intimitate, Sfântul Grigorie de Nyssa numește de astădată mireasa „apropiată (πλησίον)”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a IX-a, P.G. XLIV, col. 1008D. footnote>, „soră (ἀδελφή)”<footnote Ibidem, col. 1008D. footnote>, „soră a Domnului (ἀδελφή τοῦ Κηρίου) prin duhul înfierii”<footnote Ibidem, omilia a IV-a, P.G. XLIV, col. 841C. footnote> sau „porumbiță (περιστερά)”<footnote Ibidem, omilia a IX-a, P.G. XLIV, col. 1008D. footnote>, ca simbol al nerăutății
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a IX-a, P.G. XLIV, col. 1008D. footnote>, „soră (ἀδελφή)”<footnote Ibidem, col. 1008D. footnote>, „soră a Domnului (ἀδελφή τοῦ Κηρίου) prin duhul înfierii”<footnote Ibidem, omilia a IV-a, P.G. XLIV, col. 841C. footnote> sau „porumbiță (περιστερά)”<footnote Ibidem, omilia a IX-a, P.G. XLIV, col. 1008D. footnote>, ca simbol al nerăutății și al curăției. Pentru a ilustra însă purificarea sufletului, Sfântul Grigorie revine la analogia cu aurarul. Așa cum aurul contrafăcut trebuie
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
1008D. footnote>, „soră (ἀδελφή)”<footnote Ibidem, col. 1008D. footnote>, „soră a Domnului (ἀδελφή τοῦ Κηρίου) prin duhul înfierii”<footnote Ibidem, omilia a IV-a, P.G. XLIV, col. 841C. footnote> sau „porumbiță (περιστερά)”<footnote Ibidem, omilia a IX-a, P.G. XLIV, col. 1008D. footnote>, ca simbol al nerăutății și al curăției. Pentru a ilustra însă purificarea sufletului, Sfântul Grigorie revine la analogia cu aurarul. Așa cum aurul contrafăcut trebuie să sufere multiple purificări prin foc pentru a reveni la starea sa ne-aliată
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
de păzitori și apoi a fost dezvelit acoperământul vălului, așa și acolo în loc de văl se ridică pragul cel de sus, ca să poată contempla neîmpiedicat cele dinăuntru”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a XIII-a, P.G. XLIV, col. 1036D-1037A. Sensul duhovnicesc al acestei descrieri e arătat pe larg în aceeași omilie, col. 1036B-1037C. footnote>. Pentru Sfântul Grigorie, problema esențială rămâne, așa cum am precizat și mai sus, nu starea de păcat a sufletului, ci iubirea lui Dumnezeu care transformă
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
se ridică pragul cel de sus, ca să poată contempla neîmpiedicat cele dinăuntru”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a XIII-a, P.G. XLIV, col. 1036D-1037A. Sensul duhovnicesc al acestei descrieri e arătat pe larg în aceeași omilie, col. 1036B-1037C. footnote>. Pentru Sfântul Grigorie, problema esențială rămâne, așa cum am precizat și mai sus, nu starea de păcat a sufletului, ci iubirea lui Dumnezeu care transformă urâțenia sufletului în frumusețe: mireasa vorbește elevilor ei despre ceva extraordinar din viața ei
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
sufletul dobândește o putere deosebită de pătrundere și de înțelegere a tainelor lui Dumnezeu, după exemplul miresei, care, pe măsură ce se curățește de întinăciune, „devine mai străvăzătoare”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a VI-a, P.G. XLIV, col. 888D. footnote>. Pentru a arăta înălțimea la care s-a ridicat mireasa, adică sufletul, Sfântul Grigorie spune că ea „are ochi în chipul porumbelului” (περιστερᾶς εἶδος), adică îi strălucește în puterea văzătoare a sufletului pecetea vieții duhovnicești (τόν χαραχτῆρα τῆς
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
ridicat mireasa, adică sufletul, Sfântul Grigorie spune că ea „are ochi în chipul porumbelului” (περιστερᾶς εἶδος), adică îi strălucește în puterea văzătoare a sufletului pecetea vieții duhovnicești (τόν χαραχτῆρα τῆς πνευματιχῆς ζωῆς)<footnote Ibidem, omilia a IV-a, P.G. XLIV, col. 836A. footnote>. Faptul că ea a primit în lumină chipul acestuia indică prezența Sfântului Duh<footnote Ibidem, omilia a V-a, P.G. XLIV, col. 868D-869A. footnote>. Pe lângă noțiunea îndumnezeirii progresive, împlinită prin lucrarea virtuților, Sfântul Grigorie mai introduce una, de
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
pecetea vieții duhovnicești (τόν χαραχτῆρα τῆς πνευματιχῆς ζωῆς)<footnote Ibidem, omilia a IV-a, P.G. XLIV, col. 836A. footnote>. Faptul că ea a primit în lumină chipul acestuia indică prezența Sfântului Duh<footnote Ibidem, omilia a V-a, P.G. XLIV, col. 868D-869A. footnote>. Pe lângă noțiunea îndumnezeirii progresive, împlinită prin lucrarea virtuților, Sfântul Grigorie mai introduce una, de o atractivitate și originalitate cu totul deosebite. Astfel, în omilia 3 (31)<footnote Or., 3 (98.7); v. Anthony Meredith, op. cit., p. 169. footnote
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
meu, nopțile, ca să cunosc care e ființa Lui, de unde începe și unde se sfârșește și în ce își are esența. Dar nu L-am aflat...”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a VI-a, P. G. XLIV, col. 892D. footnote>. Dumnezeu rămâne obiectul unei căutări infinite, ascuns în ființa Sa incognoscibilă. Chiar pentru îngerii care se scaldă în lumina treimică, Cel căutat e necuprins<footnote Doctorand Nicolae Fer, „Cunoașterea lui Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Cel căutat, astfel că e cunoscut numai în a nu fi înțeles ce este ... și părăsind calea înțelegerii am aflat prin credință pe Cel dorit”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a VI-a, P. G. XLIV, col. 893. footnote>. Comentând asupra Cântului 3, 1 („Noaptea, în patul meu, L-am căutat pe El, Cel pe care sufletu-mi Îl iubea”), Sfântul Grigorie explică faptul că „noapte” înseamnă contemplarea lucrurilor invizibile, referindu-se la Moise, care se afla
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
esenței lui Dumnezeu<footnote Aceeași intepretare în De vita Moysis, II. 163-165. Pentru opera De vita Moysis, am folosit, pe lângă Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866, atât traducerea românească a părintelui I. Buga, apărută în col. PSB, vol. 29, cât și ediția editată de Herbertus Musurillo, (Gregorii Nysseni Opera, VII), Leiden:Brill, 1964; ultima a fost folosită și la prezenta notă. footnote>. Mireasa, înconjurată de noaptea divină, îl caută pe Cel ascuns în întuneric (181.13-14
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Cel nevăzut? Dar dăruiește sufletului o anumită simțire (αἴϑησιν) a prezenței Sale, scăpând însă cunoașterii clare, prin faptul că se ascunde în invizibilitatea firii Sale”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a XI-a, P. G. XLIV, col. 1001B. footnote>. Dumnezeu se anunță într-un sentiment de prezență, iar acest sentiment este într-o creștere continuă datorită eșecului oricărei sesizări conceptuale. Este experiența în picături de noapte a unei Prezențe a Inaccesibilului prezent sub forma energiilor Sale divine
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Grigorie de Nyssa” ..., p. 87. footnote>. Sufletul se unește cu Dumnezeu și-L cunoaște pe Dumnezeu prin iubire. Acum cunoașterea devine iubire (ἡ δὲ γνῶσιϛ ἀγάπη γίνεται)<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Dialog despre suflet și înviere, P. G. XLVI, col. 96C. footnote>. Dumnezeu e cunoscut ca iubire: „Tu, Acela pe care l-a iubit sufletul meu” - zice mireasa din Cântarea Cântărilor<footnote Idem, In Canticum Canticorum, II, P. G. XI, col. 801A. footnote>. Între Dumnezeu și suflet se înfăptuiește astfel
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Nyssa, Dialog despre suflet și înviere, P. G. XLVI, col. 96C. footnote>. Dumnezeu e cunoscut ca iubire: „Tu, Acela pe care l-a iubit sufletul meu” - zice mireasa din Cântarea Cântărilor<footnote Idem, In Canticum Canticorum, II, P. G. XI, col. 801A. footnote>. Între Dumnezeu și suflet se înfăptuiește astfel o întrepătrundere sau o inhabitare reciprocă: Dumnezeu vine în suflet și sufletul se mută în Dumnezeu. Aceasta este mistica locuirii (inhabitării) lui Dumnezeu în sufletul omenesc. Așa cum preciza Paul Evdokimov, tocmai
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
viața desăvârșită la care s-a ridicat sufletul în această ultimă fază a urcușului duhovnicesc, Sfântul Grigorie de Nyssa numește, de astădată, mireasa „desăvârșită (τελεία)”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a XI-a, P. G. XLIV, col. 1008D. footnote> și „fântână de apă vie (φρέαρ ὕδατος ζῶντος)<footnote Ibidem, omilia a IX-a, P. G. XLIV, col. 977B. footnote>”. El spune că „veșmântul ei răspândește buna mireasmă a tămâiei (τοῦ λιβάνου ὀσμήν), iar prin tămâie se indică
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
de astădată, mireasa „desăvârșită (τελεία)”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a XI-a, P. G. XLIV, col. 1008D. footnote> și „fântână de apă vie (φρέαρ ὕδατος ζῶντος)<footnote Ibidem, omilia a IX-a, P. G. XLIV, col. 977B. footnote>”. El spune că „veșmântul ei răspândește buna mireasmă a tămâiei (τοῦ λιβάνου ὀσμήν), iar prin tămâie se indică dumnezeirea (διά τοῦ λιβάνου τό ϑείον ἐνδείχνυται)”<footnote Ibidem, col. 968C. footnote>. Abia acum, ca fapt realizat, ea este numită
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
ζῶντος)<footnote Ibidem, omilia a IX-a, P. G. XLIV, col. 977B. footnote>”. El spune că „veșmântul ei răspândește buna mireasmă a tămâiei (τοῦ λιβάνου ὀσμήν), iar prin tămâie se indică dumnezeirea (διά τοῦ λιβάνου τό ϑείον ἐνδείχνυται)”<footnote Ibidem, col. 968C. footnote>. Abia acum, ca fapt realizat, ea este numită, în adevăr, „mireasă a Cuvântului (νύμφη τοῦ λόγου) - căci face, un singur trup (σύσσωμον) cu mirele incoruptibil (τῶ ἀφτάρτω νυμφίω)<footnote Ibidem, col. 968A. footnote>”. Pe plan duhovnicesc, această unire
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
τοῦ λιβάνου τό ϑείον ἐνδείχνυται)”<footnote Ibidem, col. 968C. footnote>. Abia acum, ca fapt realizat, ea este numită, în adevăr, „mireasă a Cuvântului (νύμφη τοῦ λόγου) - căci face, un singur trup (σύσσωμον) cu mirele incoruptibil (τῶ ἀφτάρτω νυμφίω)<footnote Ibidem, col. 968A. footnote>”. Pe plan duhovnicesc, această unire este chipul unirii sufletului cu Dumnezeu, numită de Sfântul Grigorie „pat (χοίτη)<footnote Ibidem, omilia a VI-a, P. G. XLIV, col. 892C. footnote>”. Sub aspectul cunoașterii, el spune că mireasa este învrednicită
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
singur trup (σύσσωμον) cu mirele incoruptibil (τῶ ἀφτάρτω νυμφίω)<footnote Ibidem, col. 968A. footnote>”. Pe plan duhovnicesc, această unire este chipul unirii sufletului cu Dumnezeu, numită de Sfântul Grigorie „pat (χοίτη)<footnote Ibidem, omilia a VI-a, P. G. XLIV, col. 892C. footnote>”. Sub aspectul cunoașterii, el spune că mireasa este învrednicită acum „să vadă în chip descoperit (ἐμφανῶς) fața Celui ce grăiește și să primească de la El însuși cuvântul, nemaivorbind prin alții”<footnote Ibidem, col. 889C. footnote>), ceea ce se traduce
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
VI-a, P. G. XLIV, col. 892C. footnote>”. Sub aspectul cunoașterii, el spune că mireasa este învrednicită acum „să vadă în chip descoperit (ἐμφανῶς) fața Celui ce grăiește și să primească de la El însuși cuvântul, nemaivorbind prin alții”<footnote Ibidem, col. 889C. footnote>), ceea ce se traduce prin cunoașterea energiilor divine necreate, în chip direct și nu ca până acum prin intermediul naturii)<footnote Magistrand N. V. Stănescu, „Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa” ..., p. 33. footnote
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
anumită simțire a prezenței lui Dumnezeu Cel ce este de față, dar nu poate fi văzut, prin faptul că se ascunde în invizibilitatea naturii Sale<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a XI-a, P. G. XLIV, col. 1001BC. footnote>. Întunericul sau noaptea dumnezeiască se raportează, cum spune el deseori, pe de o parte, la măreția dumnezeiască iar pe de altă parte la neputința sufletului de a cunoaște ceea ce este Dumnezeu în ființa Sa, iar Dionisie Areopagitul îl
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
chip deosebit, în această fază, de lumina energiilor divine necreate<footnote Sf. Grigorie mai vorbește de o bună mireasmă dumnezeiască (ἡϑεία εὐωδία) ce se formează în suflet prin curăția virtuților. (In Canticum Canticorum, omilia a III-a, P. G. XLIV, col. 824AB). Și aceasta poate fi socotită o prezență dumnezeiască. Prin modul ei de manifestare însă, diferit de cel luminos, care formează specificul vieții îndumnezeite, credem că aceasta apare pe o treaptă mai de jos a vieții duhovnicești. footnote>, care constituie
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
acestei prezențe se face în mod intim, prin unirea sufletului cu Dumnezeu, pe care Sfântul Grigorie o indică atunci când spune că „Dumnezeu vine în suflet”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a VI-a, P. G. XLIV, col. 889D. footnote>. Unirea sau comuniunea aceasta este forma specifică de manifestare a iubirii cunoscute sub numele de agape (ἀγάπη). Ne confruntăm aici, ca întotdeauna în cazul Sfântului Grigorie, cu o continuă căutare a lui Dumnezeu prin diverse tipuri de înțelegeri
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
divin. Acolo, toate aparențele fiind lăsate afară (ἕξω), singure care mai rămân a fi propuse contemplației sufletului sunt invizibilul (τὸ ἀόρατον) și incomprehensibilul (τὸ ἀχατάληπτον), în care este Dumnezeu”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 1000D - 1000A. footnote>. Pasajul ne prezintă același progres: separarea de impietate, care corespunde vieții curățitoare, aplicația la cunoașterea realităților (προσοχή) care reprezintă viața iluminativă. Depășind toate aparențele, nu doar ale sensibilului, ci și ale conceptualului (καταλαμβανόμενον), adică depășind orice activitate
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
conceptuali. Sfântul Grigorie precizează în continuare: „adevărata cunoaștere a celui care caută, este de a înțelege că a vedea înseamnă a nu vedea, pentru că transcende orice cunoaștere, fiind separat din toate părțile de incomprehensibilitate ca de un întuneric”<footnote Ibidem, col. 733B; v. Jean Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique ..., p. 205-206. footnote>. ἀπόφασις și λόγοφάσις. Dimensiunea logofatică a experienței apofatice la Sfântul Grigorie. Limbajul și discursul miresei nu este catafatic, ci logofatic Pe cât de personală este pentru mireasă, experiența ei mistică
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]