38,221 matches
-
ei. Antonescu, reiese din acest memorial al lui Pop, nu numai că nu i-a acceptat serviciile, dar era gata să depună mandatul pentru formarea guvernului. Nu dădea de Horia Sima, iar cu Maniu și Dinu Brătianu nu voia să colaboreze, deși le promisese. O nouă convorbire cu Fabricius îi verifica opinia că Germania cere încredințarea deplinelor puteri generalului Antonescu, similare celor dictatoriale. Antonescu a renunțat la depunerea mandatului și de coniventa cu Sima au hotărît că acesta să continue de
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
potrivit înțelegerii cu aliații occidentali (Anglia și SUA), țara aceasta că și întreg Estul Europei, intră în zona lor de influență. Dramă opțiunii, de care pomeneam mai înainte, era dacă se continuă rezistență sau noncooperarea cu noile autorități, sau se colaborează cu ele. (Era, să notam în treacăt, tragică opțiune a scriitorilor și a intelectualilor în genere din toate țările est și central europene, atunci la mijlocul anilor patruzeci). Czeslaw Milosz, publicînd volumul de versuri Salvarea, necomunist, dar nici împotriva, e agreat
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
1951 scrie eseul Gîndirea captivă, repede tradus în engleză, în care meditează asupra condiției intelectualului aservit într-o țară în drum spre comunizare. Sigur, se poate spune că e, aici, si o autoportretizare pentru că, și el, s-a complăcut să colaboreze timp de peste șase ani cu regimul Noii Credințe (așa l-a numit el în eseu). Observația n-ar fi nepotrivită. Dar pentru a portretiza fizionomia procesului trebuia o prealabilă cunoaștere din interior. Apoi, să nu ignorăm faptul, autorul celebrului eseu
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
diferențiere" eroica și spre adaptabilitate. Să nu uităm că a fost marxist-extremist în tinerețe, deci adept fervent al schimbării ordinii sociale prin violență, iar în timpul primului război mondial a scris encomiastic despre căpetenia ocupației germane în România, generalul Mackensen, după ce colaborase încă din 1915 la ziarul filogerman, Seara, scos de dubiosul Al. Bogdan-Pitesti, comportare pentru care a fost arestat și pedepsit disciplinar. Așa încît, nu fără dreptate, exegetul sau vorbește de "un spectacol al registrelor extreme", oferit de scriitor... Cu deosebire
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
cel mai atașat de actualitate. A scris și studii de istorie literară (cîteva absolut remarcabile, despre tînărul Eminescu, Creangă, Rebreanu, Agîrbiceanu ș.a.), dar pasiunea lui statornica a rămas cronică literară. A practicat-o, cu intermitențe imputabile gazetelor la care a colaborat, decenii la rînd. Aproape octogenar, a ținut cronică Jurnalului literar pînă în pragul sfîrșitului. Mai savantul N. Balotă ori mai artistul I. Negoitescu sînt, poate, personalități mai spectaculoase decît el. Dar singurul dintre ei care a urmărit îndeaproape, cu ardeleneasca
Luciditatea cronicarului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17739_a_19064]
-
Cronicar Armonica ARMONIA e un "periodic social-cultural" editat de Centrul Internațional Ecumenic (fondator - dr. Ion Popescu, director - Dinu Săraru, redactor șef - Aureliu Goci). Fiindcă, probabil, se plătește mai bine decît la alte reviste culturale, colaborează armonios și intelectuali veritabili - e drept că mulți dintre ei au mai avut "preț de piață", precum Al. Balaci, Zoe Dumitrescu-Busulenga, Doru Popovici, Mihai Ungheanu, Ioan Lăcusta, Răzvan Theodorescu, Natalia Stancu, sau sînt din categoria celor care publică peste tot
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
Elisabeta; * Studii: Școală primară în satul natal; Liceul militar de la Mănăstirea Dealu, Târgoviște (1931-1937); Facultatea de Litere și Filozofie, București (anul I și ÎI) 1937-1939; * Debutează cu versuri în revistele: Anchetă (Târgoviște) și la Pământul (Călărași), în 1935. A mai colaborat la revistele: Hotarul (Arad), Festival (Silistra), Decalogul (Brașov), Revista scriitoarelor și scriitorilor români (Dir. Aida Vrioni), București ș.a.; * Debut editorial: Tălmăciri din mine (versuri), editat de Editură Pământul, Călărași, 1936; * Al doilea volum de versuri: Față Morgana, publicat la Editură
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
condiții, s-ar fi împotrivit: "...eu sunt convins că nici el (Arghezi, n.n.), nici Sadoveanu, nici Călinescu, nici Ralea și nici alții, care păreau că se raliază, nu erau în adânc convinși de asta și nu doreau în fapt să colaboreze. A fost perioada lui ăn-avem încotroă, care a durat destul de mult". Faptul s-ar fi petrecut și mai tarziu, în anii ^80, cănd ceausismul "devenise, efectiv, o năpasta" si cand Desliu crede a desluși, la exponenți ai vieții literare ce
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
o măsură particulară. Natural, nu eram de acord cu unele din ideile și atitudinile directorului, dar întrucît nu era o revistă condusă de subsemnatul, întrucît, la urma urmei, n-am dispus niciodată de-o asemenea revista, cele la care am colaborat înfățișînd o mai mare sau mai mică diversitate de poziții, unele deosebite de ale mele, mi-am zis că sînt responsabil doar de ceea ce public sub semnătură. În pofida unor idiosincrasii ale sale față de diaspora, aveam impresia că autorul Buneivestiri păstra
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
autori din toate timpurile, de la Sextil Puscariu la Sorin Mărculescu, a tradus în limba română două cărți de Jean-Francois Revel (Cunoaștere inutilă, 1992, Revirimentul democrației, 1995), dar și opera dramaturgica completă a lui Eugen Ionescu (cinci volume, între 1994-1998), a colaborat la realizarea unor lucrări de sinteză (că Dicționarul scriitorilor români, Bibliografia I.L.Caragiale). În plus, a investit multă energie intelectuală în munca de cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară " G: Călinescu", de redactor al Revistei de istorie
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
un chintal (și ceva), iar 30 de milioane de lei reușesc să storc (muncind din greu, adeseori și noaptea) pe an. Cât privește ugerele, ele sunt instituții de cultură serioase (reviste și ziare, posturi de radio și televiziune), cu care colaborez la cererea lor. Noroc că soția mea este o femeie cu umor, care știe cât credit trebuie acordat unei publicații că România mare. Altfel s-ar întreba cu cine cheltuiesc cele 30 de milioane de lei pe lună. În volumul
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
de a susține săptămînal o rubrică Eminescu. Ocazia face critică la fel cum tonul face muzică. În 1989, anul centenarului morții poetului, dl Teodor Bulza, redactor șef la Drapelul roșu din Timișoara a solicitat celor doi cunoscuți profesori universitari să colaboreze cu scurte articole, fiecare în specialitatea să, consacrate lui Eminescu. De ce Eminescu? este chiar titlul rubricii din ziar a lui E. Todoran. A d-lui Gh. Tohăneanu se chema Creșterea limbii românești. Cele vreo optzeci de texte astfel scrise formează
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
național decît Junimea, pe care, totuși, nu o deprecia cu totul, luîndu-si-o chiar că aliat, după 1904, cînd Convorbirile... erau conduse de Ion Bogdan. Mai cu căldură participativa evocă școală culturală a Contemporanului, de care sînt legate începuturile sale literare, colaborînd (împreună cu A.C. Cuza) la revistele acestei orientări culturale. (Contemporanul, Literatura și Știința). E net potrivnic războiului balcanic din 1913, judecîndu-i cu asprime pe rege și pe Maiorescu - premier, reprobînd raptul teritorial din trupul Bulgariei. E amintită succesiunea la guvernare a
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
pe care o susține tânără pianista japoneză Naoko Anzai în Concertul nr. 5, în fă major de C. Saint-Saëns; este un demers painistic ce probează o temeinică implicare în cânt, o râvna demnă de cauze dintre cele mai nobile. A colaborat în acest concert cu tânărul dirijor Nicolae Moldoveanu, stabilit actualmente în Anglia. Cu același prilej am putut audia pagini simfonice rar audiate în sălile noastre de concert, creații ale compozitorilor englezi de sfârșit de secol XIX, de mijloc de secol
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
de securitate? - Și aici, in Germania, sînt multe dificultăți pentru obținerea dosarelor, pentru stabilirea vinovățiilor, a colaboraționismului. Exemplul cel mai recent este un avocat, care a ținut legătură între Biserică - cea Reformata - și autoritățile comuniste. Zilnic apar dovezi că a colaborat cu Stasi, pentru ca, apoi, tot zilnic, să vină dovezi că, de fapt n-a colaborat, ci doar a sprijinit Biserică pe lînga autorități. Greu de stabilit adevărul. Versatilitatea unora... - Cum au apărut turnătorii în România? - Înainte de 1952, în plină teroare
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
a colaboraționismului. Exemplul cel mai recent este un avocat, care a ținut legătură între Biserică - cea Reformata - și autoritățile comuniste. Zilnic apar dovezi că a colaborat cu Stasi, pentru ca, apoi, tot zilnic, să vină dovezi că, de fapt n-a colaborat, ci doar a sprijinit Biserică pe lînga autorități. Greu de stabilit adevărul. Versatilitatea unora... - Cum au apărut turnătorii în România? - Înainte de 1952, în plină teroare, pe cînd se făceau arestări masive, în cercuri închise noi vorbeam liber, aveam încredere unii
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
al d-tale. E uman. Însă combativ atîta timp cît elementul iudaic va continua să se organizeze stat în statul nostru, sabotîndu-ne ori de cîte ori are ocazia". În numărul al nouălea Istrati revine, crezînd, naiv, ca revista la care colabora e "o miscare mai mult sufletească". Istrati devine aici, manipulat chiar de Al. Talex, colaboratorul de prestigiu al revistei. În nr. 14 semna articolul Numerus politicianismus, care, de fapt, lovea în pluripartitism, simbolul cert al democrației. Și au mai fost
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
inclusiv lupta criminală pentru existența și toate omorurile, sfîșierile și gîtuirile respective. Pentru că omul simplu, credincios, chiar se întreba, în momente de cumpănă: Cum de permite Dumnezeu astfel de fapte?! Uite, ca frate-Său permitea, în mod științific, cu el colaborînd mai toți savanții vestiți. Să nu-l confundam cu Satana. Nu. Aici se deschide un cu totul alt capitol asupra căruia dl. Sache încă nu s-a pronunțat. Dar se va pronunța cu siguranta ceva mai tîrziu... Acum închipuiți-vă
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
în continuare, unul cu adevărat spectaculos. Cauzele discreției nemeritate sînt cel puțin trei. În primul rînd o autoare tînără, cu un nume încă fără sonoritate proprie. Apoi o editură craioveană mai puțin cunoscută cu care totuși autoarea pare să fi colaborat bine, totul, de la aranjamentul în pagină la calitatea tipăriturii, dovedește o atenție deosebită. Există chiar și o erată, obicei pe care cititorii de azi l-au cam uitat. Nu vreau să intru în detalii pe care nu le cunosc, dar
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
Buc., CR, col. "Debut", 1988, Arta Popescu, poem 1987-1993, Buc., Societatea "Adevărul", 1994), să devină membru al Uniunii Scriitorilor, să lucreze ca redactor-șef adjunct la Nouăzeci, supliment al revistei Luceafărul (1990-1993) și ca redactor la ziarul Adevărul (1994), să colaboreze cu poeme și eseuri la multe alte publicații, să pregătească, împreună cu regizorul Alexander Hausvater textele pentru două spectacole de teatru de mare succes ("...au pus cătușe florilor" de Fernando Arrabal și La țigănci de Mircea Eliade). A reușit, totodată, să
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
și minoră (excepție făcând, bineînțeles, scrierile celor doi vizionari deghizați în textualiști, Mircea Cărtărescu și Matei Vișniec). Unii dintre "nouăzeciști" sunt prezenți cu texte în recentul număr special al revistei Manuscriptum. Fiecare îl evocă pe Cristian Popescu din perspectiva lui, colaborând la compunerea unui insolit portrait en miettes (pentru a parafraza un titlu al lui Eugen Ionescu). Mihail Gălățanu își amintește cum scria tânărul poet: "Scria pe niște caiete negre, cu coperți groase [...]. Avea obișnuința de a relua întodeauna pe o
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
față de revistă, nici față de Grup. N-am nici un fel de frustrare, pentru simplul motiv că nu putem fi toți în toate echipele și nici publica toți în aceleași gazete! De altfel, conducerile succesive ale lui "22" m-au invitat să colaborez la revistă, însă n-a fost (încă!) să fie! Tocmai de pe poziția de prieten și admirator al celor de la "22" scriu aceste rânduri mâhnite. Personal, nu mă deranjează alunecarea revistei în sfera de influență a Cotrocenilor. Am scris eu însumi
Taifun în Calea Victoriei, 120 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17224_a_18549]
-
sama de starea de inferioritate în care îl țineau junimiștii". De asemenea, se sublinia faptul de o scăzută relevanță, însă pus sub lupă, că Ion Creangă, după ce și-a tipărit cvasiintegral opera în "conservatoarea" publicație Convorbiri literare, către sfîrșitul vieții "colaborează la revista progresistă Contemporanul". Enciclopedia Literatura și arta Moldovei, vol. I (1985), ca și Istoria literaturii moldovenești, vol. II (1988), nu trec dincolo de clișeul "ideologiei reacționare" a Junimii și se străduiesc a-l combate pe mentorul ei cu citate din
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
strădaniile, mă tot îmboldea și încuraja și s-a bucurat efectiv, ca de o realizare a sa, prin 1965-1966, de primele mele trei cărți. E drept, între timp fusese mutat (oarecum disciplinar) ca redactor șef adjunct la Viața Românească, unde colaboram de mai mulți ani, cu două, trei articole pe număr (o recenzie, o revistă a revistelor și o notă polemică pentru rubrica "Miscellanea"). Pe Paul Georgescu îl vizitam de cîteva ori pe săptămînă și discutam îndelung și de toate, mereu
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
de catifea este concentrat în jurul Clinicii; toți oamenii de pe insulă sînt bolnavi și personajul care povestește este în același timp autor al unui traumatizant experiment științific. Moartea îi pîndește pe toți și "povestitorul" (care este în același timp și scriitor) colaborează cu autoritățile spitalului. Existența Esttelei este însă în pericol și autorul însuși recunoaște că în jurul lui se petrec lucruri ciudate avertizîndu-ne că este nevoit să-și cîrpească propria biografie. După ce aflăm de moartea Esttelei (pe care în visul eroului principal
Structuri narative by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17278_a_18603]