557 matches
-
Dimineața, Mihai și Carol asistă la concertul de la Ateneul român dirijat de George Enescu. Regele l-a decorat pe Enescu. Joi, 18 noiembrie. În „Monitorul oficial” apar decretele prin care Mihai este decorat cu ordinul „Serviciul credincios” în gradul de Colan, Ordinul „Carol I” în gradul de Cavaler Mare Cruce și Ordinul „Steaua României” în gradul de Mare Cruce. Vineri, 19 noiembrie. Mihai a vizitat liceele „Regina Maria” și „Mihai Viteazul” din Capitală. Era însoțit de comandorul Fundățeanu, maiorul Sidorovici, profesorii
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
masa de pe altar. Apoi s-a oficiat sfânta liturghie. După sfințirea Mausoleului de la Mărășești, Carol și Mihai au ieșit în fața bisericii, unde s-a oficiat parastasul pentru pomenirea eroilor primului război mondial de către episcopul Ciopron. Au rostit cuvântări episcopul N. Colan, ministrul Cultelor și Artelor, și gen. Gh. Argeșeanu, ministrul Apărării Naționale. Doamna Alexandrina Cantacuzino, președinta Societății Naționale a Femeilor Ortodoxe și a Comitetului care a ridicat Mausoleul, le-a oferit lui Carol și lui Mihai câte o medalie comemorativă. Evenimentul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
al Tronului, major <...>. Pentru moment, va trebui să fie major numai cu numele. Tot în mână va trebui să fie ținut până ce se va mai coace, căci tot copil a rămas în multe”. De dimineață, Carol i-a remis sărbătoritului „Colanul Ordinului Carol I” și, împreună cu Duduia, „darurile noastre”. El oferă un dejun în cinstea fiului, la care asistă demnitarii Curții și C. Argetoianu, șeful guvernului, venit cu treburi. Carol al II-lea a toastat „pentru băiat, ținându-i un mic
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și Irina Malaxa. Pe urmă s-a vizionat filmul Shanghai Express cu Marlene Dietrich și Clive Brook. Miercuri, 15 mai. Dr. Ivan Milecz, ministrul Slovaciei la București, îi remite lui Carol al II-lea Ordinul „Cneazului Pribina” în grad de Colan, iar lui Mihai în grad de Mare Cruce. Duminică, 19 mai. După masă, Mihai și Duduia îl însoțesc pe Carol, care se duce la Scroviștea să vadă cum înaintează construcția la noua casă. Foarte încet. Carol aprecia că ieșirea la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Stârcea, A. Mocsonyi, Flondor, Radu Rusescu și soția, cpt. Iliuță, Predoiu și Plesnilă. La ora 22, Urdăreanu rostește un toast. După cină, Carol al II-lea conferă decorații cu prilejul celor 10 ani de la înfăptuirea Restaurației. Lui Mihai îi conferă Colanul Ordinului Casei Domnitoare, într-un nou format, desenat chiar de Carol. Duduii și lui Ernest Undăreanu le-a acordat Comanderia pentru Merite. Duduii i-a oferit însemnul special pentru doamne, dar făcut în briliante. Joi, 13 iunie. Mihai și colegii
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
atestă faptul că unii evrei (cum era, de pildă, Isac Sora, la 1765) țineau „cășării” la munte, pentru fabricarea cașcavalului. Ei Își procurau „brânza de oi și de vaci” de la ciobani, dându-le nu numai bani, dar și zahăr sau „colane de fir”. Într-un act din 1776 apare un evreu din Iași cu numele de Zalman Cașcaval, iar Într-un document de la sfârșitul secolului al XVIII-lea se vorbește despre evrei din Silistra făcând cașcaval În Munții Buzăului <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu mai aveau ce cîștiga de pe urma noastră. De altfel, hindușii sunt deosebit de respectuoși și amabili, oriunde ar fi. Nu numai atunci cînd te primesc în casa lor, în hoteluri sau în magazine, unde te întîmpină înclinîndu-se adînc și oferindu-ți colane de flori de iasomie sau de boabe de santal, înainte de sucurile reci sau de ceaiurile fierbinți, ci chiar și pe stradă sau în piețe. Pînă și atunci cînd te hărțuiesc cerșind sau încercînd să-ți vîndă un fleac inutil, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
română?, Brașov, 1929; Deutsche Kultur auf das rumänische Volk, Jena-Lepzig, 1933; Pe marginea cărților, București, 1938; Biata cumătră e departe, București, 1943; Călare pe două veacuri. Amintiri din tinerețe (1895-1906), București, 1968; Brașovul de altădată, îngr. Șerban Polverejan, pref. Ion Colan, Cluj-Napoca, 1977; Memorii, îngr. Magdalena Vulpe, pref. Ion Bulei, București, 1978; Spița unui neam din Ardeal, îngr. Magdalena Vulpe, Cluj-Napoca, 1998. Ediții: Coresi, Cartea ce se chiamă Evanghelie cu învățătură (1581), București, 1914 (în colaborare cu Alexe Procopovici). Antologii: Antologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
să fie sprijinul acordat de Biserica Ortodoxă: „acțiunea de despoliticianizare a țării și de Întărire a Statului”. În al doilea guvern Miron Cristea (30 martie 1938 - 1 februarie 1939), ministerul cultelor și artelor a fost Încredințat unui ierarh ortodox, Nicolae Colan (episcop al Vadului, Feleacului și Clujului). Declarațiile făcute la scurtă vreme după instalare, În aprilie 1938, arată o preocupare deosebită pentru obiectivele regimului carlist: „Din aceeași Încredere a Majestății Sale sunt chemat să conduc departamentul Cultelor și Artelor. Să fac
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
din vâltoarea luptelor politice. Eliberată de această sarcină, cu fatalele poticniri la care este expus omul, ea va putea să-și Întoarcă toată energia și Însuflețirea pe tărâmul religios și național, În cadrul unei discipline liber consimțite”. Din expunerea lui Nicolae Colan se conturează domeniul predilect de activitate al Bisericii ortodoxe („tărâmul religios și național”), mai ales că imixtiunea preoților În viața politică nu mai era acceptată. Așadar, relația privilegiată dintre Biserica ortodoxă și regimul carlist rezultă din sprijinul cerut instituției ecleziastice
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
mai era acceptată. Așadar, relația privilegiată dintre Biserica ortodoxă și regimul carlist rezultă din sprijinul cerut instituției ecleziastice În cadrul acțiunii de „despoliticianizare” și „Întărire a statului”. Într-o conferință susținută la Teatrul Național din Cluj, la 26 februarie 1939, Nicolae Colan revine asupra rolului ortodoxiei În opera de guvernare a regimului carlist: „Această grandioasă operă de renaștere națională n-o poate Înfăptui decât ortodoxia, ale cărei puteri miraculoase au fost atât de verificate În trecutul neamului. Ea, fiindcă ea a legănat
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
astăzi. Dar ortodoxia este factorul hotărâtor al renașterii naționale și pentru pricina că ea este (...) singura credință care propovăduiește adevărul că națiunile sunt realități lăsate de Dumnezeu, nu abstracțiuni zămislite de mintea omenească și supuse capriciilor acesteia”. Conferința lui Nicolae Colan reține atenția prin argumentele invocate În perceperea ortodoxiei ca „factor hotărâtor al renașterii naționale”. Astfel, Biserica ortodoxă a contribuit, În mod decisiv, la formarea și consolidarea națiunii române. În același timp, a oferit sentimentului național o legitimitate divină (națiunea este
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
câteva idei interesante. În prima parte, este recunoscută importanța Bisericii ortodoxe, avându-se În vedere rolul ortodoxiei În formarea și consolidarea națiunii române. Ideea este unanimă În mediile aflate sub influența ortodoxiei, așa cum am văzut În conferința susținută de Nicolae Colan, În februarie 1939. Invocarea trecutului ca argument În edificarea prezentului denotă o atitudine conservatoare din partea regelui, fapt ce a ușurat dialogul cu ierarhii ortodocși, conservatori prin excelență. Percepția credinței religioase ca „reflex natural” era specifică societăților premoderne, care nu puneau
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
de regimul carlist. În perioada 1938 - 1940, ministerul cultelor și artelor a publicat trei decizii ministeriale, prin care a Încercat să reglementeze situația sectelor și asociațiilor religioase. Prima decizie este publicată la 14 iunie 1938 și poartă semnătura lui Nicolae Colan. Articolul 1 recunoștea doar trei secte religioase - baptiștii, adventiștii de ziua a 7-a și creștinii după Evanghelie, restul sectelor fiind interzise: „Sunt cu desăvârșire interzise sub sancțiunea pedepselor prevăzute de codul penal și În legea pentru apărarea ordinii În
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
legislative adoptate În perioada 1938 - 1940 constituie un argument solid pentru relația privilegiată dintre regimul carlist și Biserica ortodoxă română. Decizia din 14 iunie 1938, cea mai radicală, reprezintă punctul de vedere al ortodoxiei românești, fiind elaborată de episcopul Nicolae Colan. În același timp, modificările ulterioare În regulamentul sectelor și asociațiilor religioase sunt dovada instabilității și incoerenței caracteristice regimului lui Carol al II-lea. Această instabilitate și incoerență se manifestă În multiple planuri: În plan politic (nu mai puțin de nouă
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
datorează și un documentat articol despre I. Pop-Reteganul; cu o colaborare (Învățătorul și noile curente de culturalizare) figurează și Al. Dima. Numărul 10/1936 este consacrat lui Gheorghe Lazăr, cu ocazia dezvelirii bustului său de la Avrig (semnează, printre alții, Nicolae Colan, episcop al Clujului, și e reprodusă o scrisoare a lui Lazăr adresată din Viena părinților săi). La capitolul traduceri se rețin fragmentele din Confesiunile lui J.-J. Rousseau, poezii de Uhland (Bisericuța de pe deal) și Jean Richepin. E.O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287869_a_289198]
-
URSS. ibidem, p. 129, nota 20. 756 Ibidem, p. 45. În ciuda importanței ei capitale, continuitatea în banda desenată este maleabilă, fiind permanent modificată de către artiști, scriitori, editori sau fani (pentru a-i numi doar pe câțiva desenatori Bob Kane, Gene Colan, Jack Kirby, Dick Giordano, Neal Adams, John Byrne, Jim Steranko, Brian Bolland, Dave Gibbons, Bill Sienkiewicz sau scenariști Frank Miller, Roy Thomas, Stan Lee, Chris Claremont, Len Wein, Alan Moore). 757 Ibid., p. 48. Continuitatea și costumul, continuă Reynolds, conferă
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
armatei ungare. Populația română s-a retras, în majoritate, în case, și a lăsat în grija șefilor ei ecleziastici întâmpinarea noii conduceri: la intrarea în Cluj, guvernatorul Horthy a fost salutat de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu și de protopopul Nicolae Colan, desemnat de episcopul ortodox: amândoi au accentuat promisiunea de a fi buni cetățeni ai noii patrii și s-au rugat la Dumnezeu pentru binecuvântarea guvernatorului. Nu s-a întâmplat la fel cu protopopul greco-catolic de la Târgu-Mureș, pe care - după câte
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
din partea bisericii greco/catolice a segmentului maghiar și rutean 73". Drept care i s-a solicitat demisia din post. Cei aproape 450 de mii de credincioși ai bisericii greco-catolice din Transilvania de Nord se aflau sub conducerea mitropolitului de Cluj-Feleac, Nicolae Colan. Ceilalți doi episcopi și 40% dintre cei 368 de preoți fugiseră; la autoritățile ungare s-au prezentat 204 dintre ei. Activitatea lor - fie vorba chiar de ședințe eparhiale - era urmărită cu atenție de jandarmerie și administrație; s-a întâmplat ca
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
astăzi pe turnul Palatului Național, a fost semnul că teritoriul dintre cele două fluvii va fi pe veci țara noastră. O țară binecuvântată de Dumnezeu a primit Premiul Academiei Naționale, iar acad. prof. dr. Ramses Szabo a fost distins cu Colanul de Aur, cel care te scutește de orice impozit. (Totuși, ilustrul istoric, exemplul viu pentru tânăra generație, a continuat să-și plătească dările.) Dar tot în anul 2049, exact în timpul revoltelor iredentiste de la poalele Muntelui Mare, a văzut lumina tiparului
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
conferințe, instituirea de premii. Între membrii Institutului figurau, în 1922, Gheorghe Adamescu, George Baiculescu, A. Bădăuță, Al. Bogdan, Victor Brătulescu, Emilian I. Constantinescu, G. Murnu, D. Panaitescu, Scarlat Struțeanu, precum și studenții G. Călinescu, Gheorghe Cardaș, Șerban Cioculescu, D. Ciurezu, Ion Colan, Pompiliu Constantinescu, Mihail Gregorian, Teodora Ioachimescu, Alexandrina Istrătescu, Avram Todor. În anul întemeierii consiliul universitar de conducere era constituit din Mihail Dragomirescu - președinte, Constanța Marinescu - casier, Scarlat Struțeanu - redactor, N. Russu - secretar, Emilian I. Constantinescu - bibliograf, Gh. Adamescu, N.N. Condeescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287564_a_288893]
-
cu câteva dintre cele mai frumoase poeme religioase ale sale. Istoria plină de peripeții a hirotonirii monahului Teofil este relatată alert, cu umor și cu sentimentul recunoștinței față de cei care au făcut acest lucru posibil: în primul rând mitropolitul Nicolae Colan, care, într-un moment de inspirație profetică, i-a spus diaconului de atunci: „O să fii duhovnic și o să fii concelebrant” (p. 120). Ca duhovnic, părintele Teofil ne mărturisește experiența unor bucurii neașteptate, însoțite, poate firesc, de tot atâtea decepții. Reținem
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Boerescu la mine. Seara scris. Brătianu la țară. Sâmbătă, 12 februarie/31 ianuarie Moină. Dimineața ministrul de justiție. Procesul atentatului nu înaintează. După-amiaza audiențe, scris. Ora 4 Boerescu la mine, în legătură cu audiența pentru contele Wesdehlen, care urmează să-mi înmâneze Colanul Ordinului Vulturul Negru. Ora 6 dineu în onoarea trimisului grec Razis. Elisabeta nu e de față, cerc până la ora 8. Invitați I. Ghica, Th. Rosetti, Maiorescu. Duminică, 1/13 februarie -1°R. Soare. Dimineața scris. Scrisoare de la papa, conținut trist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de la 1 la 4. Ora 5 Lecomte la mine. Seara cu Elisabeta, scris. Ora 11 în pat. Luni, 2/14 februarie -1°R. Ora 10 Slăniceanu, hotărât în privința regimentelor de rezervă. Ora 11½ audiență oficială pentru contele Wesdehlen, pentru predarea Colanului Înaltului Ordin al Vulturului Negru. Îmi pun uniforma regimentului meu prusian de dragoni (nr. 9). La sosirea ministrului plenipotențiar fanfara intonează imnul prusian. Discurs și răspuns, eu îmi pun colanul. După-amiaza scris. Ora 5 Costinescu la mine, până la ora 7
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
rezervă. Ora 11½ audiență oficială pentru contele Wesdehlen, pentru predarea Colanului Înaltului Ordin al Vulturului Negru. Îmi pun uniforma regimentului meu prusian de dragoni (nr. 9). La sosirea ministrului plenipotențiar fanfara intonează imnul prusian. Discurs și răspuns, eu îmi pun colanul. După-amiaza scris. Ora 5 Costinescu la mine, până la ora 7 verificat bugetul Ministerului de Război, e vorba de organizarea unui al cincilea regiment de artilerie. Seara scris. Marți, 3/15 februarie -2°R. Vreme frumoasă. Dimineața scris lui papa. Camerele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]