494 matches
-
recunoașterea vinovăției este singura care poată să rupă șirul trimiterilor la vina altora. Nu cred că mai interesează faptul că nu cunoșteam alt mod de a gândi. În afară de bunul simț țărănesc, dar și acesta pervertit într-o oarecare măsură de colectivism. Din el mai ajunseseră la mine doar frânturi, care greu mai puteau recompune întregul pentru a se transforma într-un comportament.) Nu-mi rămâne decât să încerc a-mi fi propriul început prin a recunoaște: Sunt vinovat! A intervenit între
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
176 Capitolul 12. Culturile organizaționale /179 1. Cultura: definiție și repere /180 1.1. Nivelul manifestărilor /180 1.2. Nivelul valorilor /180 1.3. Nivelul postulatelor de bază /181 2. Culturile naționale: lucrările lui Hofstede /181 2.1. Individualism vs. colectivism /182 2.2. Distanța ierarhică /182 2.3. Controlul incertitudinii /183 2.4. Masculinitate/feminitate /184 3. Cultura ca instrument de management /187 3.1. Selecția personalului /187 3.2. Formarea /187 3.3. Gestiunea simbolică /187 3.4. Cultura
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
fuseseră obținute în multinațională. Hofstede a consultat apoi patruzeci de studii publicate. Similitudinea rezultatelor demonstrează că fenomenele observate nu depind de multinațională. Este vorba, într-adevăr, de culturi naționale. Această cultură este definită prin patru dimensiuni. 2.1. Individualism vs. colectivism În situația de individualism, societatea acordă o mare libertate membrilor ei. Legăturile sunt slabe, iar individul se preocupă mai ales de interesele personale. În contrast, în situațiile de colectivism puternic, fiecare este precupat de interesele grupului, iar individul adoptă pozițiile
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Această cultură este definită prin patru dimensiuni. 2.1. Individualism vs. colectivism În situația de individualism, societatea acordă o mare libertate membrilor ei. Legăturile sunt slabe, iar individul se preocupă mai ales de interesele personale. În contrast, în situațiile de colectivism puternic, fiecare este precupat de interesele grupului, iar individul adoptă pozițiile acestuia. Se constată că gradul de individualism este, statistic, legat de bogăție. Țările colectiviste sunt cele mai sărace. 2.2. Distanța ierarhică Această dimensiune se definește prin modul în
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
democratice în sens "contractualist" pe măsură ce erau ținute în frâu și chiar create de state centralizate puternice, absente în Europa de Est (Fischer: 1989, 9-34; Gilberg: 1990, 1-16). De asemenea, în Balcani și mai ales în teritoriile care au intrat în componența României, colectivismul social a fost mai puternic decât individualismul (Shafir: 1985, 132-139), aspect care a potențat la rândul său fenomenul naționalist. O analiză interesantă asupra naționalismului conținut în leninismul romantic apare la Mary Ellen Fischer (Fischer în Nelson: 1983: 189-220). Utilizând aceeași
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu au existat și în România mișcări sociale de protest, articulate intelectual, împotriva comunismului? Absența fenomenului este prea des și stereotipic explicată prin intermediul unei pasivități ancestrale și fataliste a românilor în raport cu lumea care îi înconjoară, mai ales cea politică. Dincolo de colectivismul inert al populației rurale (Shafir: 1985) și de ostilitatea sau indiferența ostilă manifestată de marea majoritate a populației în raport cu activitățile politice, a cărei origini cultural-istorice sunt analizate magistral de către Trond Gilberg (1990) există interpretări convingătoare care circumscriu anemicitatea disidenței românești
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mână de lucru pentru "construirea socialismului", iar plecare a sute de mii de evrei putea antrena, se temea elita PMR, disturbări economice grave. Pe de altă parte, s-a dovedit că ethosul comercial tradițional al acestora nu era compatibil cu colectivismul forțat și centralizarea economică demarate în RPR. Majoritatea evreilor nu își mai găseau locul în noul peisaj economic românesc. În plus, deteriorarea relațiilor sovieto-israeliene (din cauza orientării pro-occidentale ferme a Israelului, așteptările lui Stalin în privința atragerii acestui stat pe orbita sovietică
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
punct de vedere moral creștinilor din catacombe. Și nici mai disciplinați decît romanii, așa cum nici orașele noastre nu sînt superioare cetăților grecești. Metoda istorică este necesară ca să ne dăm seama de faptul că Rusia a abandonat marxismul în favoarea unui străvechi colectivism slav primitiv". Sau: "Hitler este încarnarea unui străvechi tribalism sălbatic german și a unei religii păgîne germane din vechime"8. Sub titlul Civilizația frustrării și a irosirii, Iorga descria cum vedea el viața modernă. Omul este (în marile orașe) "aruncat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
până în 1989), dar pradă a unor noi iluzii generate de modelul naiv al unei societăți în care o economie de piață nereglementată și în fapt slab susținută este soluția minune la toate problemele; care a înlocuit iluzia necredibila a unui colectivism primitiv și opresiv cu justificarea unui individualism care nu cunoaște nici lege și nici morală. Sărăcia și excluziunea socială în România actuala nu ating grupuri marginale slab integrate într-o economie bine organizată și eficiența, ci largi segmente ale colectivității
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
o programare colectivă a spiritului uman care permite distingerea membrilor unei categorii de oameni de alta”, G. Hofstede (1996) ajunge la concluzia că toate culturile pot fi caracterizate prin patru dimensiuni: distanța ierarhică mare / mică, controlul incertitudinii intens / redus, individualism / colectivism și masculinitate / feminitate. În același timp se consideră că dimensiunile culturale, prin influențele acestora asupra comportamentului și activității indivizilor, creează contextul pentru conturarea atitudinilor față de muncă, față de alte componente ale activității manageriale. Din această perspectivă, cunoașterea aspectelor specific culturale, comparativ
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
comportamentul individului și al grupului în procesul muncii este influențat de variabile care țin de atitudinea față de timp, modul de acceptare al schimbării, atitudinea față de natură și intensitatea relațiilor dintre indivizi (E. Burduș - 2004). 9.3. Influențele dimensiunii culturale individualism - colectivism asupra managementului organizațional Managementul comparat este un domeniu relativ nou, despre care s-a scris foarte puține lucrări în țara noastră. Dacă în ce privește conceptele teoretice de management comparat și aplicarea acestora în domeniul economic putem nominaliza unele lucrări de referință
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
asupra caracterizării contextului cultural românesc din perspectiva elementelor specifice managementului comparat sunt încă în faza incipientă. În cadrul documentării noastre bibliografice am încercat să extrapolăm și să adaptăm la particularitățile activității sportive studiile efectuate de E. Burduș cu privire la dimensiunea culturală individualism colectivism. Investigația a vizat componente definitorii ale dimensiunii culturale individualism / colectivism cu privire la orientarea indivizilor organizaționali către: libertăți individuale sau grija față de semeni; munca individuală sau munca de grup; responsabilitatea individuală sau responsabilitatea de grup. Referitor la orientarea indivizilor către libertăți individuale
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
comparat sunt încă în faza incipientă. În cadrul documentării noastre bibliografice am încercat să extrapolăm și să adaptăm la particularitățile activității sportive studiile efectuate de E. Burduș cu privire la dimensiunea culturală individualism colectivism. Investigația a vizat componente definitorii ale dimensiunii culturale individualism / colectivism cu privire la orientarea indivizilor organizaționali către: libertăți individuale sau grija față de semeni; munca individuală sau munca de grup; responsabilitatea individuală sau responsabilitatea de grup. Referitor la orientarea indivizilor către libertăți individuale sau grija față de semeni, 70,12% din ponderea răspunsurilor aparțin
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
la întrebarea care a vizat munca individuală sau munca de grup au evidențiat că numai cca. 36% dintre români se orientează spre munca individuală și 64% către munca de grup. Pentru a determina o concluzie cu privire la orientarea către individualism sau colectivism în context multicultural este necesară comparația cu alte culturi. Din această comparație reiese că, deși opțiunea pentru munca individuală este de numai 36% în România, contextul cultural românesc poate fi caracterizat prin individualism destul de ridicat în comparație cu alte culturi. În ce privește responsabilitatea
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
redus al incertitudinii și feminitate. Grupul țărilor latine (Belgia, Franța, Italia, Spania, Portugalia) prezintă un coeficient mare de individualism, distanță mare față de putere, control intens al incertitudinii și masculinitate medie. Grupul țărilor aproape estice (Grecia, Turcia) au culturi caracterizate prin colectivism, distanță mare față de putere, control intens al incertitudinii, coeficient mediu de masculinitate. CAPITOLUL 10. CONCEPTE EUROPENE DETERMINATE ÎN MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚII SPORTIVE 10.1. Viziunea Consiliului Europei asupra sportului Managementul organizațiilor sportive este influențat și determinat de respectarea și îndeplinirea cerințelor
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
cel dintâi creează întotdeauna inegalități, iar acțiunea antreprenorială determină întotdeauna inegalități economice... Niciuna dintre acestea nu poate fi prevenită fără intervenții tiranice nesfârșite în viața de zi cu zi..."1160. Există ceva romantic și chiar mistic în credința socialiștilor în colectivism și egalitarism 1161. Este ideea aceea îndrăzneață care a crescut în mințile oamenilor și conform căreia ei se pot situa deasupra naturii. De altfel, în epocă exista credința că omul poate fi deasupra naturii și că poate subjuga natura. Chiar
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
deasupra naturii și că poate subjuga natura. Chiar socialiștii au decretat lupta omului împotriva naturii. Azi știm mai multe, obosiți după secole și milenii de luptă cu un adversar închipuit. Mises confirmă că acest așa-zis conflict dintre individualism și colectivism a fost rezolvat încă din epoca iluminismului, în favoarea individualismului 1162. Socialismul a eșuat și în susținerea sa de a fi mai drept și în aceea de a-și imagina că poate fi mai eficient. Deși a renunțat la ideea de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
culturi. Adeseori valorile unui grup cultural pot veni în conflict cu valorile altui grup. Spre exemplu, individualismul, competiția și câștigul sunt valori centrale ale culturii americane, în timp ce în culturi asiatice, precum cele chineză, coreeană, japoneză, solidaritatea de grup, așa-numitul "colectivism" opus "individualismului" constituie o valoare esențială, centrată pe relațiile interpersonale sau cele intragrup. Normele sunt "regulile care ghidează comportamentul" și sunt de două tipuri: proscriptive, care dictează ce nu trebuie făcut și prescriptive, ce indică ceea ce trebuie făcut (Kabagarama, 1993
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
activității sociale are ca bază de referință valoarea persoanei, deoarece prin persoană se depășește o înțelegere exclusivistă și ideologică a relației dintre Biserică și societate. Nici sistemul ideologic centrat pe individualism, așa cum se întâmplă în capitalism, nici cel bazat pe colectivismul care era mai degrabă specificul comunismului nu pot pune în umbră valorile pe care persoana le deține prin creație. Persoana ca ființă orientată spre trascendență și cu deschidere continuă spre comuniunea cu semenii trăiește altă formă a existenței, nicidecum cea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
socială creștină să fie privită și înțeleasă în cadrul teologiei morale. În enciclica sa Sollicitudo rei socialis, Ioan Paul II specifică poziția doctrinei sociale creștine în următorii termeni: " Doctrina socială creștină nu este o "a treia cale" între capitalismul liberalist și colectivismul marxist, nici o posibilă alternativă pentru alte soluții mai puțin radical opuse: ea constituie o categorie în sine. Nu este o ideologie, ci formularea precisă a rezultatelor unei atente reflecții asupra realității complexe a existenței omului în societate și în contextul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
organizaționale la nivel de instituție a protecției copilului le-am putea "traduce" (poate oarecum forțat) în felul următor: 1. Având o țară a cărei caracteristică cultural-organizațională (în urma studiilor făcute, spre exemplu, de Hofstede 15) este centrată, s-a arătat, pe "colectivism"16, acest lucru se regăsește și în instituția DGASPC CS. 2. Deși instituția ar trebui să aibă o orientare către cultura feministă, adică să pună accentul mai mult pe cooperare și pe o atmosferă mai bună de muncă, lucrurile par
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Ion Bria, Dicționar de Teologie Ortodoxă, E.I.B.M., București, 1994, p. 304). 15 Una din teoriile contemporane cele mai importante pentru organizații este și cea a lui Geert Hofstede: Cele 5 dimensiuni esențiale pentru culturile naționale care influențează organizațiile; individualism vs. colectivism; amploarea puterii; evitarea incertitudinii; materialism vs. altruism; orientarea pe termen lung vs. termen scurt. În privința cuplului individualism/colectivism, scorurile pe care le avea Hoftede în urma cercetării, arătau că România este caracterizată de colectivism. 16 "Termen cu o aplicare generală și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
importante pentru organizații este și cea a lui Geert Hofstede: Cele 5 dimensiuni esențiale pentru culturile naționale care influențează organizațiile; individualism vs. colectivism; amploarea puterii; evitarea incertitudinii; materialism vs. altruism; orientarea pe termen lung vs. termen scurt. În privința cuplului individualism/colectivism, scorurile pe care le avea Hoftede în urma cercetării, arătau că România este caracterizată de colectivism. 16 "Termen cu o aplicare generală și o varietate de aplicații specifice. În sensul cel mai obișnuit, el desemnează orice teorie sau practică politică sau
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
culturile naționale care influențează organizațiile; individualism vs. colectivism; amploarea puterii; evitarea incertitudinii; materialism vs. altruism; orientarea pe termen lung vs. termen scurt. În privința cuplului individualism/colectivism, scorurile pe care le avea Hoftede în urma cercetării, arătau că România este caracterizată de colectivism. 16 "Termen cu o aplicare generală și o varietate de aplicații specifice. În sensul cel mai obișnuit, el desemnează orice teorie sau practică politică sau socio-economică care încurajează proprietatea și controlul comunale sau de stat ale mijloacelor de producție și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
secolul trecut a dat rezultate bune. Sanderson prezintă și fotografii, spre convingere. Nu mai puțin de 18 persoane dorm într-o cameră mare. Pentru a nu plăti bir mare, care se plătea odinioară după coșurile de sobă (fumăritul), zadrugenii practicau colectivismul. Colegul meu Toteff, înghite în sec, roșește, iar la ieșire își exprimă profunda sa nemulțumire. Șeful departamentului de economie agrară e prof. G. F. Warren. Are 65 de ani. A început activitatea cu doi asistenți, acum are un adevărat institut
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]