716 matches
-
propensiuni autoritariste. O primă colectivizare s-a produs imediat după ce ideea naționalismului a traversat Canalul Mânecii, unde sub înrâurirea filosofiei "voinței generale" a lui J.-J. Rousseau, elementele liberale ale naționalismului au fost evacuate pentru a lăsa locul aspectelor de natură colectivistă. A doua și decisiva etapă a colectivizării doctrinei naționaliste s-a produs după ce ideea a trecut, în călătoria sa de difuziune geografică, granița fizică și simbolică a Rinului. În spațiul cultural german, sub influența unor gânditori precum J.G. von Herder
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu Bradateanu (cred), alcătuia fundalul scenei. În fața lui tot tărăboiul era asigurat de următorii: Președintele GAC: Mihai Tomorug îmbrăcat în costum național(azi, sub brazda și el ...) Organizator: I. Țurcanu, venit de raionala de partid. Colectiviste: colegele Croitoru și Pricopiuc Colectivist: Sorea Niculai Soliste (duet) la cântecul „S-a făcut lumină în sat” și „Bădița cu bondiță”: Lia Vișan și Rodica Mănescu. (ce n-aș da să ne mai cânte odată) aici aparae și echipa de dansuri populare cu protagoniti de la
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
lumină în sat” și „Bădița cu bondiță”: Lia Vișan și Rodica Mănescu. (ce n-aș da să ne mai cânte odată) aici aparae și echipa de dansuri populare cu protagoniti de la cele două licee. După ce ne-am decontat cu acesti colectiviști, obligațiile ideologice pentru cenzură vremii, ne-am permis și riscantă licență, prin prezentarea tabloului intitulat: „Modul de viață american”. Spun că a fost o scenă riscantă pentru vremurile acelea, deoarece am avut curajul s-o urcăm pe Mary Stein pe
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
la noi avem lumină Și becu-n noapte luminează, Iar viata-n roade ne e plină Și muncim cu muntea treaza..” Se plângea de colectivă numai babă Râdă care era Croitoru iar pentru a se putea porni veselia cu dansurile populare colectivistul Nicu Sorea recita: “În satul nostru dintre vai, În strai de sărbătoare, Azi joacă fete și flăcăi Cuprinși în horă mare... S-avanta-n jocul strămoșesc, Se-nvart și chiuie cu foc, În vechiul grâi ce-l moștenesc”. De multă vreme-n
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93340]
-
pentru elevi și studenți se stabilesc ținîndu-se seama de rezultatele obținute la învățătură și de veniturile lor, ale părinților sau susținătorilor legali și pe baza criteriilor de la articolele următoare. Articolul 2 Pentru elevii și studenții copii de muncitori industriali, țărani colectiviști, muncitori agricoli, țărani organizați în întovărășiri pentru lucrarea în comun a pămîntului, copii de țărani muncitori cu gospodării mici și mijlocii, copii de militari, de ingineri sau tehnicieni din producție, funcționari, pensionari și meseriași cooperatori, taxele se stabilesc astfel: a
HOTĂRÂRE nr. 3.145 din 22 septembrie 1953 privind stabilirea taxelor şcolare în şcolile medii (de 10 ani) pedagogice, medii tehnice şi în instituţiile de învăţămînt superior*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127391_a_128720]
-
decoraților cu ordinele Republicii Populare Române; - copiii stahanovistilor; - copiii oamenilor artei, științei, culturii care au obținut titlul de "emerit" și care nu sînt scutiți de taxe școlare pe bază de dispoziții legale speciale; - copiii de muncitori mineri, copiii de țărani colectiviști în primii trei ani de la intrarea în G.A.C. și copiii de învățători care nu au alt venit decît plata muncii la catedră, în cazul cînd nu sînt scutiți de taxe școlare prin dispoziții legale speciale. b) Reducere de 50
HOTĂRÂRE nr. 3.145 din 22 septembrie 1953 privind stabilirea taxelor şcolare în şcolile medii (de 10 ani) pedagogice, medii tehnice şi în instituţiile de învăţămînt superior*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127391_a_128720]
-
Chilia Veche nr. 4, bl. A9, sc. 5, ap. 73, sectorul 6. 312. Hafez Assad Issam, cetățean libanez, născut la 28 octombrie 1962 în localitatea Al Nouri, Liban, fiul lui Issam și Zibe, cu domiciliul actual în localitatea Cluj-Napoca, Str. Colectiviștilor nr. 15, județul Cluj. 313. Zidan Yassin, cetățean sirian, născut la 1 martie 1941 în localitatea Beirut, Liban, fiul lui Mustafa și Bahija, cu domiciliul actual în București, bd 1 Decembrie 1918 nr. 43, bl. J42, sc. 2, ap. 20
HOTĂRÂRE nr. 826 din 7 octombrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
din culturile ierarhice au în mai mare măsură tendința de a reține indicii despre ierarhie decît despre estetică. H. Triandis consideră că cei din culturile individualiste vor observa și reține precumpănitor informațiile legate de propriul self, spre deosebire de subiecții din culturile colectiviste, ce rețin mai multe informații despre self-ul colectiv și rețelele sociale în care sînt inserați (1989, apud Triandis, Suh, 2002, p. 136). G. Hofstede descria cultura ca o programare mentală colectivă care ne determină să acceptăm prezumțiile esențiale ale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nu atît o moștenire organică, cît o permanentă cristalizare și negociere culturală și socială (Ladmiral, Lipiansky, 1989/1991; Lipiansky, 1986, 1991). Caracteristicile culturale influențează natura conceptului despre sine al subiectului, generînd anumite diferențe (de exemplu, diferențierea dintre culturile individualiste și colectiviste). Pentru a menține o anumită coerență existențială, individul apelează la diverse strategii identitare cu scopul de a asigura un sens integrator experiențelor cotidiene. Identitatea se află într-o permanentă schimbare, este dinamică, pluralistă și interactivă. Sistemul cultural oferă persoanei o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
demonstrat o identificare etnică mai puternică decît copiii lor (a doua generație). în general, similaritatea culturii gazdă și a culturii emigranților referitoare la dimensiunea individualism-colectivism crește probabilitatea bunei adaptări. O asemenea aserțiune dovedește cum, bunăoară, emigranții veniți dintr-o cultură colectivistă într-una individualistă pot întîmpina dificultăți mai mari în adaptarea la noua cultură decît alții, veniți tot dintr-o cultură individualistă. Cu cît distanța culturală este mai mare între cele două societăți, cu atît dificultatea adaptării crește. Deși această afirmație
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colectiv decît individual. Așadar, un tipar valoric, atitudinal și comportamental care favorizează interdependența, gratificarea reușitei de grup, nevoia de apartenență (specifice colectivismului) mai presus decît reușita individuală (specifică individualismului) modelează distinct mecanismul lenei sociale. În ceea ce privește România, deși cu multe simptome colectiviste, românii dovedesc achiziționarea unui pattern relațional diferit de cel interdependent, cu multe note specifice individualiste (Gavreliuc, 2009). Acest individualism nu este însă unul partenerial, articulat într-o competiție deschisă cu "celălalt", vegheat de o regulă a jocului social respectată transindividual
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și relativitatea culturală a postulatelor considerate "universale", abandonînd atitudinea de lene intelectuală, des exersată de psihologia clasică. Prezentăm în tabelul 2 cele mai relevante studii ce pornesc de la paradigma inițială a lui S. Asch. Se remarcă faptul că membrii culturilor colectiviste ce petrec mai mult timp împreună și caută armonia grupului determină un grad înalt de conformitate, datorită influenței sociale provocate de importanța implicită acordată apartenenței la grup, spre deosebire de culturile individualiste, unde acest fenomen e mai puțin pregnant. Totodată, în societățile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
experiența traumatizantă a supunerii consimțite a fost încurajată pentru mai bine de o jumătate de secol de realitatea social politică din regimul comunist. Dacă parcurgem ansamblul studiilor citate se observă că procentul erorilor de evaluare este mai ridicat pentru societățile colectiviste decît pentru cele individualiste, iar numărul erorilor crește pentru subiecții care nu sînt studenți (deci nivelul de instrucție mai ridicat e un predictor al unui comportament mai autonom) (Bond, Smith, 1996). Tendința a fost semnalată și într-o replică românească
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și Haraoka. în cadrul acestor studii, discuțiile de grup s-au dovedit a fi mai eficiente în comparație cu simpla expunere la mesaje cu rol de convingere a audienței prin intermediul lecturilor. Rezultatele nu sînt tocmai surprinzătoare, fiind consistente cu natura orientată pe grup (colectivistă) a societății japoneze. În Norvegia, în 1960, într-un studiu realizat într-o fabrică de pantofi, French, Israel și ¯s ajung la o concluzie diferită. Astfel, mulți angajați nu percep discuțiile de grup ca un mod legitim de a introduce
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care să iasă în evidență, tendință care facilitează deciziile riscante. S-a reproșat chestionarului Stoner că propune itemi ce descriu situații de risc relevante pentru cultura nord americană, exprimînd subiacent un mod de viață anume. în culturi în care dominanta colectivistă s-a impus și în care indicele de dezvoltare economică este mai modest ("țări sărace"), tipul de comportament activat de mecanismul polarizării de grup este însă contradictoriu. Inerția decizională care se naște dovedește cum, atunci cînd membrii grupului sînt consultați
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
referă la măsura în care indivizii sînt integrați în grupuri. Opțiunea individualistă caracterizează societățile în care legăturile dintre indivizi sînt mai slabe: se așteaptă de la fiecare persoană să aibă grijă de ea însăși și de rudele imediate. în versiunea identitară colectivistă găsim societățile în care, încă de la naștere, oamenii sînt integrați în grupuri puternic coezive, configurate adesea în rețelele familiilor extinse (cu unchi, mătuși și bunici) care continuă să-i protejeze în schimbul unei loialități indiscutabile. Trebuie menționat că în acest context
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Conform rezultatelor cercetării noastre, scorul pe eșantionul românesc ne situează la granița dintre aria colectivismului dependent și cea a individualismului dependent (cluster de țări care grupează ariile culturale caracterizate ca fiind preponderent cu distanță mare față de putere, dar mai pronunțat colectiviste, respectiv individualiste), fapt menționat în reprezentarea grafică aferentă (vezi figura 3, mențiunea RO 5V). Vom prezenta succint și alte rezultate relevante în aria culturală balcanică ale probei VSM94, care ne îngăduie să nuanțăm portretul cultural al organizațiilor din regiune (vezi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
rafinat în ultimele două decenii, s-au derulat cercetări asupra specificului culturilor naționale, iar dimensiunea cea mai relevantă pusă în evidență a fost cea care disocia popoarele individualiste (din Occident, Statele Unite, îndeosebi, dar și popoarele din Europa Vestică) și cele colectiviste (din Orient, precum cele din Extremul Orient asiatic sau popoarele islamice). în mod tradițional, în studiile din anii '90, țările foste comuniste europene erau calificate drept "colectiviste", căci veneau după un lung interludiu colectivist impus politic. România ilustra însă o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
popoarele din Europa Vestică) și cele colectiviste (din Orient, precum cele din Extremul Orient asiatic sau popoarele islamice). în mod tradițional, în studiile din anii '90, țările foste comuniste europene erau calificate drept "colectiviste", căci veneau după un lung interludiu colectivist impus politic. România ilustra însă o stranie abatere de la "regulă", dovedind o rîvnă neașteptată pentru valorile individualiste. Dar, întocmai ca în anticipările lui C. Rădulescu Motru, individualismul "românului" era de cu totul altă factură decît cel "tradițional", precum cel al
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
idiocentric-sociocentric, iar Kagitcibasi (1994) a lansat conceptele de "cultură de separație", respectiv "cultura relației". Ceea ce este semnificativ în asocierile conceptuale prezentate mai sus e faptul că persoanele ce trăiesc în culturi individualiste tind spre valori și comportamente idiocentrice, în timp ce culturile colectiviste promovează comportamente și atitudini alocentrice. Forgas și Bond (1985) au demonstrat existența unei asemenea tendințe, comparînd percepția subiectivă a evenimentelor sociale în două culturi diferite; a rezultat că australienii valorizau competitivitatea, încrederea în sine și libertatea, în timp ce chinezii promovau sentimentul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Murphy-Berman și Singh (1985) au arătat că subiecții japonezi și indieni considerau necesitățile familiei ca prioritare în mai mare măsură decît o făceau cei americani sau australieni. Alte studii din aceeași zonă tematică au relevat faptul că subiecții din culturile colectiviste asiatice favorizau precumpănitor egalitatea în dauna echității, activînd o distribuție atribuțională egalitară, care nu are neapărat legătură cu contribuțiile personale angajate de fiecare membru al grupului, în timp ce cultura individualistă promova un tipar de atribuire contrar, în care contribuția fiecăruia era
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al grupului, în timp ce cultura individualistă promova un tipar de atribuire contrar, în care contribuția fiecăruia era prețuită și valorizată (Kashima, Siegel, Tanaka și Isaka, 1988). De asemenea, Triandis, Bontempo, Villareal, Asai și Lucca (1988) au observat că subiecții din culturile colectiviste exprimau comportamente justițiare mai moderate în raport cu membrii grupului lor de apartenență (in-grup), comparativ cu subiecții culturilor individualiste, care erau foarte critici față de însoțitorii lor din in-grup atunci cînd era încălcat standardul colectiv. în schimb, ei se comportau similar cu cei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și cel psihologic (independenț\ versus interdependenț\). 7.2.2. Planul cultural-societal: structuri individualiste-colectiviste Afilierea este expresia relației de interdependență, care este, totodată, echivalentul în plan individual al colectivismului, definit prin raportarea formal solidară la grup. O caracteristică esențială a culturilor colectiviste dezvăluie cum indivizii pot fi determinați să-și subordoneze finalitățile personale scopurilor unui colectiv și multe dintre comportamentele indivizilor vizează, astfel, țintele grupului de apartenență. Relația individului cu grupul este stabilă, individul continuînd să rămînă în in grup, chiar dacă exigențele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și multe dintre comportamentele indivizilor vizează, astfel, țintele grupului de apartenență. Relația individului cu grupul este stabilă, individul continuînd să rămînă în in grup, chiar dacă exigențele apartenenței sînt costisitoare. T. Singelis și colaboratorii (1999) au demonstrat că persoanele din culturile colectiviste acceptă normele din interiorul grupului fără a le supune unor judecăți de valoare. Asimilarea normelor presupune o asumare a implicitului cultural nondeliberativă, față de care aceste persoane nu ripostează și nu se împotrivesc. în contrast, fundalul social pentru formarea unei puternice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în contrast, fundalul social pentru formarea unei puternice structuri independente este cultura individualistă. Un asemenea tip de cultură oferă indivizilor multe drepturi, dar nu le furnizează resurse, sprijin social și nici securitate personală în asemenea pondere ca în cazul culturii colectiviste. într-o cercetare realizată în SUA, Kagitcibasi (1994) a observat faptul că tendința spre afiliere corelează pozitiv cu colectivismul, dar nu corelează negativ cu individualismul. în mod asemănător, nevoia de unicitate corelează pozitiv cu individualismul, dar nu corelează negativ cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]