1,348 matches
-
și glosează aceste răsuflări. Există de toate. Există în țara noastră și critici contemporani care, cum am auzit, declară că s-a vorbit prea mult de Dostoievski. Să fie și el pe punctul de a trece în vreun „con”? ȘICANE COLEGIALE Cred că fac un serviciu eminentului confrate Nicolae Manolescu, precum și cititorilor săi semnalându-le o eroare sau mai bine zis o nebăgare de seamă, după părerea mea mai puțin neglijabilă decât o crede poate autorul și care s-a, ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
zic contradictorie, căci aș părea prea naiv, dar de o inconsecvență destul de surprinzătoare. Oarecari inconsecvențe îmi par a se găsi și în al doilea articol (Întregul și partea, în Contemporanul, nr. 15/ 1971), scris de Al. Ivasiuc în continuarea disputei colegiale pe care mi-a făcut cinstea de a mi-o propune. Ca să mă exprim mai exact, articolul acesta îmi pare a se întemeia pe niște confuzii ce acoperă, la rându-le, câteva erori, unele de informație, altele de raționament. Fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
imaginație / 82 Precizări despre fantastic / 86 Reabilitarea sofiștilor / 89 Despre negativism / 93 Un critic se naște ca Pallas Athena / 95 M. Ungheanu: „Pădurea de simboluri” sau: despre stil / 98 Un pedagog de școală nouă / 102 Conul de umbră / 105 Șicane colegiale / 107 Pentru plăcerea disputei / 110 Ex confusione / 114 Vinovăția spiritului / 117 Temperatura polemicii / 120 Puterea întunericului / 123 „Poezii” de Ileana Mălăncioiu / 130 Avem un Hölderlin! / 133 Ion Sava / 135 II Necesitatea polemicii / 140 Poezia română la 1971 / 144 Necesitatea locului
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
capitolul următor, psihologii olandezi R.F. Poell și F.J. Van der Krogt prezintă modul de folosire a rețelelor sociale în organizații pentru a facilita dezvoltarea individuală. Ei propun patru modele pentru programele de învățare în rețelele sociale: contractual, reglementat, organic și colegial. Rețelele de învățare au un mod de funcționare și o dinamică specială, subiect pe care autorii își propun să îl aprofundeze și să îl facă cunoscut cititorului. Gilly Salmon de la Open University ne introduce în universul rețelelor online, explicându-ne
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și atinge problema flexibilității și a stabilității stilului de conducere, apropiindu-se în acest fel de abordarea situațională a stilului de conducere, fără a o trata ca atare. El realizează o tipologie a stilurilor de conducere, evidențiind următoarele tipuri: autoritar, colegial, diplomatic, liberal, profesional, constructiv, documentar, demonstrativ. Autorul consideră că în practică se întâlnesc foarte rar cazuri când un conducător utilizează doar un stil de conducere și de aceea acestea trebuie să fie raportate la elemente ce formează așa-numita „structură
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
poziție inferioară. Nu mai este necesar de argumentat că o astfel de critică nu are nimic de-a face cu o viață intelectuală universitară normală. Cu referire la lipsa criticii, adică lipsa unei critici Între colegi (a nu se Înțelege colegială), Între egali, cum bine remarcă Bogdan Murgescu, această critică lipsește și este considerată „un atac la persoană, ceea ce viciază climatul din interiorul breslei” (p. 50). Trei motive par a fi cauza acestei preponderente atitudini necritice. În primul rînd, este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
paiață, apropiat de Polichinelle, „omul care primește palmele” și încurcă treburile altora, are variantele sale: Cațavencu, proletcultistul (sunt prezentate articole din presa vremii, „voci” ale unor personaje de jurnal) ș.a. Pe contur (1984) reunește eseuri repartizate în mai multe secvențe. Colegiale e dedicată unor scriitori ca Paul Georgescu, Gabriela Adameșteanu, Mircea Horia Simionescu, Radu Cosașu, altele se intitulează Dialoguri și Interferențe, aceasta din urmă eseizând despre Robert Musil, Elias Canetti, filmele lui Ingmar Bergman ș.a. Despre Octombrie, ora opt (1981) s-
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
provinciale care erau legate de o anume naționalitate, pe baza propunerilor făcute de unul din membrii săi, de etnie identică. Asupra celorlalte afaceri provinciale de competența Comitetului Țării, acesta urma să dezbată și să hotărască în privința lor în cadrul unor consfătuiri colegiale. Pentru valabilitatea unei decizii era nevoie ca aceasta să fie luată în prezența a cel puțin cinci membri 47. Putem conchide că „Ausgleich“-ul bucovinean de la finele primului deceniu al secolului XX, a cărui principale efecte au constat în reformarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Olteanu, Emil E. Chiffa, Andrei Bârseanu, Ștefan Grecu, Octavian Șireagu, I. Negură. Sporadic, sunt tipărite și poeme de O. Goga (Aceeași poveste) și Ion Pillat (Biserica lui Horia). De remarcat sunt câteva povestiri ale lui Ion Agârbiceanu, Întâia noapte, Convenire colegială, Înfruntare, alături de traduceri, realizate de George Sbârcea, din nuvelistica lui Luigi Pirandello (Răposatul, Ținta). Dramaturgia nu este prezentă în revistă, spectacolele Teatrului Național din Cluj fiind însă analizate prompt, întâi prin anunțuri și cronichete nesemnate, apoi prin texte specializate, aparținând
GAZETA ILUSTRATA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287198_a_288527]
-
de a se vedea stigmatizat ca parte a unui sistem discreditat, de a se regăsi Într-un raport dezechilibrat față de cercetător și de obiectul cercetării sale, În condițiile În care ar fi putut fi un aliat, Întreținând raporturi prietenești și colegiale, mă plasă de multe ori În situații extrem de delicate. Încercarea mea de a face să se cunoască două cupluri de prieteni din Berlinul de Est, amândouă legate de istoria recentă a Învățământului de partid din acest oraș, a eșuat din cauza
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
abilitare manuală); Învățarea În perechi; antrenarea lui in jocuri de rol; meditații și consultații pe grupe de câte 2-3 elevi, mai eficiente dect cele individuale; asigurarea unui climat afectiv de siguranță, calm, În vederea integrării lui C.P. În colectivul clasei; sprijin colegial În activitatea de Învățare; antrenarea și participarea activă la toate acțiunile extracurriculare. Acțiuni asupra familiei: consilierea bunicilor, datorită lipsei părinților (deși au fost invitați la școală pentru a discuta despre copilul lor, părinții nu au venit la nici o Întâlnire); fiecare
EDUCAȚIA INTEGRATĂ – STUDIU DE CAZ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria BOZ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2167]
-
Viața românească”, „Contemporanul”, „Vatra”, „Familia”, „Litere” ș.a. Importanța lui S. în peisajul literar postbelic e superioară aceleia a operei proprii. Fără să fie inițiatorul unui curent literar și fără să fi devenit „șef de școală” (el aparține unui grup literar colegial, de „egali”, fără lider autoritar), scriitorul s-a aflat, chiar de la primele cărți, în postura de întemeietor și, prin exemplul oferit, a avut rolul de catalizator al conturării și consolidării uneia dintre cele mai originale căi de înnoire a prozei
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
și Psihiatrie din București, a d-nei dr. Alexandra Retezeanu, distins cercetător psihiatru, om de o aleasă noblețe și de mare sensibilitate sufletească, atât de necesare activității psihiatrice. O rog să primească și pe această cale expresia sentimentelor mele de mulțumire colegială. Dar cel mai important moment a fost reprezentat de introducerea igienei mintale ca disciplină de studiu obligatorie la Universitatea din București. Este vorba în acest caz de meritul incontestabil al d-lui prof. univ. dr. Emil Verza, care a înțeles
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
bune, elevii învață și unul de la altul, nu doar de la profesor sau din manual, este încurajată contribuția personală, intervine aprecierea diversității, se valorifică informațiile colegilor în construirea cunoașterii proprii; “*” învățând în grup se dezvoltă unele relații interpersonale mai bune: relații colegiale, de solidaritate, de sprijin personal; “*” evaluarea urmărește acordarea ajutorului imediat, având o funcție corectivă, ameliorativă, realizându-se prin raportarea la progresul individual, dar având în vedere atât participarea fiecărui elev la procesul elaborării în comun, cât și rezultatul echipei.
Valenţele formativ educative ale metodelor interactive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vrabie, Elena, Chiriac Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1189]
-
și „Reflexii”. Printre poeziile lui Alexandru Bilciurescu, dedicate unor chipuri din mahalaua bucureșteană sub genericele „Miniaturi” (Madrigal) și „Mahalaua sentimentală” (Lenuța, fată de bărbier, Preludiu, Tablou), sunt risipite multe caricaturi și desene de P.A. Constantinescu, epigrame, catrene umoristice, amabile săgeți colegiale, cancanuri, glume, întâmplări hazlii din teatru și din justiție, scenete, cele mai multe iscălite C.T. Râzi, Ciacontas, Pipper, XYZ, Ticu, Pan, ce îi ascund, probabil, pe colaboratorii menționați la ultima pagină: Istrate Micescu, Ella Negruți, I. Gr. Periețeanu, Constantin Xeni ș.a. Proza
URLATOAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290380_a_291709]
-
practic, paralizată. Congresul național al psihologilor planificat pentru anul 1983 nu a mai avut loc, de asemenea, adunările secțiilor Asociației nu se mai țin. Aceasta dovedește și o lipsă a solidarității profesionale. Cu atât mai admirabilă s-a dovedit atitudinea colegială a unor psihologi mai în vârstă, între 70 și 85 de ani, ca prof. C. Georgiade, prof. I. Nestor, prof. G. Bontilă și prof. E. Russu, care și-au exprimat solidaritatea față de colegii în suferință, oferindu-le părți din pensia
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
abia de curând, în urmă cu circa zece ani, au început să prospecteze și în mod lent, dar sigur, să adopte noul model. Au început să crească autonomia universitară, să profesionalizeze conducerea universitară și să marginalizeze, uneori până la înlăturare, sistemul colegial de conducere, au inițiat în 1999, prin „Procesul Bologna”, dezvoltarea „spațiului european al învățământului superior” ca arie a cooperării, dar și - sau mai ales - a competiției universitare intra și interregionale (globale), integrându-se astfel în piața globală a învățământului superior
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sub controlul statului. Fondurile publice alocate universităților erau itemizate pe categorii de cheltuieli, fără a exista posibilitatea transferului instituțional de fonduri dintr-o categorie în alta sau de efectuare a unor cheltuieli neautorizate de instanța ministerială. Conducerea universitară era una colegială. Rectorii, decanii, șefii de catedră erau aleși de colegi pentru a exercita responsabilități manageriale limitate; cel mai adesea, își continuau activitățile de predare și cercetare și se rezumau la a prezida ședințe de interes academic. Deciziile majore, inclusiv de administrare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
organizație corporatistă pe piața cererilor de calificări sau de produse și, oricare ar fi profilul său (pentru profit, non-profit sau public), căutarea și creșterea profitului au devenit motivul principal al gestionării. Numai că o gestionare corporatistă nu mai poate fi colegială decât cu riscul birocratizării excesive și al diminuării profitului. De aceea, modelului colegial de conducere universitară i se substituie treptat și sigur un model corporatist. Austria, Danemarca, Norvegia sau Olanda au adoptat deja recent în universitățile lor variante ale modelului
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fi profilul său (pentru profit, non-profit sau public), căutarea și creșterea profitului au devenit motivul principal al gestionării. Numai că o gestionare corporatistă nu mai poate fi colegială decât cu riscul birocratizării excesive și al diminuării profitului. De aceea, modelului colegial de conducere universitară i se substituie treptat și sigur un model corporatist. Austria, Danemarca, Norvegia sau Olanda au adoptat deja recent în universitățile lor variante ale modelului corporatist de conducere, existent mai demult în SUA, Marea Britanie, Japonia sau Australia, iar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau Australia, iar Comisia Europeană sau Consiliul Europei au inițiat analize paneuropene pentru a facilita extinderea modelului și în celelalte țări ale „spațiului european al învățământului superior”. Opțiunea ce pare să devină dominantă pe plan european constă în combinarea modelului colegial cu cel corporatist. Colegialitatea va continua să se conserve în gestionarea academică, respectiv în probleme ce privesc organizarea curriculum-ului, evaluarea studenților, selecția pentru finanțare a proiectelor de cercetare, angajarea și promovarea personalului didactic. Modelul corporatist se aplică în organizarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Board of Regents), care include reprezentanți ai lumii afacerilor, ai guvernului și, eventual (?), ai universitarilor. Rectorul își selectează prorectorii, decanii și șefii de departamente și organizează administrația astfel încât să servească aplicarea deciziilor de conducere. Senatul rămâne principala structură de conducere colegială, membrii săi sunt aleși de universitari, dimensiunea reprezentării este redusă la minimum pentru a-i spori capacitatea de lucru și decizie, funcțiile sale sunt eminamente consultative pentru rector. Rectorul este selectat de „consiliul universității” prin aplicarea unor criterii de competență
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de piața academică și financiară) și prin profitul financiar. Departamentele universitare sunt și centre de venituri, iar cele necompetitive sunt fie închise, fie subvenționate pentru o perioadă limitată în vederea recuperării. Studenții sunt clienți, consumatori ai serviciilor oferite, participanți în gestionarea colegială a serviciilor academice. Profesionalizarea managementului universitar în sens corporatist restrânge modelul și practicile colegiale de conducere strict la domeniul academic al curriculum-ului și al evaluării rezultatelor din cercetare, adică la domeniul expertizei academice a universitarilor. Totuși, managementul colegial este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de venituri, iar cele necompetitive sunt fie închise, fie subvenționate pentru o perioadă limitată în vederea recuperării. Studenții sunt clienți, consumatori ai serviciilor oferite, participanți în gestionarea colegială a serviciilor academice. Profesionalizarea managementului universitar în sens corporatist restrânge modelul și practicile colegiale de conducere strict la domeniul academic al curriculum-ului și al evaluării rezultatelor din cercetare, adică la domeniul expertizei academice a universitarilor. Totuși, managementul colegial este evaluat și el în funcție de rezultate și eficiență. Colegialitatea rămâne un mod de participare academică
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
gestionarea colegială a serviciilor academice. Profesionalizarea managementului universitar în sens corporatist restrânge modelul și practicile colegiale de conducere strict la domeniul academic al curriculum-ului și al evaluării rezultatelor din cercetare, adică la domeniul expertizei academice a universitarilor. Totuși, managementul colegial este evaluat și el în funcție de rezultate și eficiență. Colegialitatea rămâne un mod de participare academică și de raportare interpersonală a universitarilor. Criteriile ei de evaluare aparțin însă tot eficienței. Să sintetizăm acum tendințele de schimbare asociate conducerii universitare: - pe măsură ce universitățile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]