801 matches
-
populare colinde sunt: „Mărire-ntru cele-nalte”, „Astăzi s-a născut Hristos”, „Domn, Domn să-nălțăm”, „Sus la poarta raiului”, „Colindița”, „O ce veste minunată”, „Plecarea magilor”, „Moș Crăciun cu plete dalbe”, „Bună dimineața la Moș Ajun”, „Florile dalbe”, „Colinde - strigate colindătorilor”, „Colind de fereastră”, și „Colindul Crăciunului”. Obiceiul de mers la colindat a fost promovat de Ion Creangă în "Amintiri din copilărie". Cel mai vechi cântec creștin de Crăciun este „Jesus refulsit omnium”, compus de St. Hilary din Poitiers, în secolul
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
compot de fructe uscate (prune, mere, pere). După cină, restul serii este petrecut spunând povești și cântând în jurul bradului de Crăciun. În unele zone ale țării, copiilor li se spune că "micuța stea" le aduce daruri. După ce darurile sunt despachetate, colindătorii pot merge din casă în casă pentru a primi bunătăți. Moșul care aduce cadouri copiilor este numit diferit în funcție de regiune: "Dzieciątko" - "Nou-născut" (Silezia Superioară), "Aniołek" - "Înger" (Galiția) sau "Gwiazdor" (Wielkopolska, Cuiavia, Pomerania). Polonezii din "Kresy" (ținuturile din Ucraina, Belarusia și
Crăciunul în Polonia () [Corola-website/Science/327690_a_329019]
-
vin cald sau la o țuică, iar dacă nu, le dă bani, și acești bani sunt împărțiți între dansatori. Dintre activitățile din gospodăriile locale, au mai rămas cele legate de sărbătorile religioase, și anume: vopsitul și încondeiatul ouălor, cetele de colindători de Crăciun și Anul Nou și Balul Bisericii. O dată cu apariția Legii arendei, fermierii interesați de suprafețe mai mari de teren, le pot arenda de la proprietari într-un cadru legal în schimbul banilor sau produselor agricole pe care le stabilesc prin contractul
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
pentru colindat. Acesta este de formă octogonală ale căror laturi sunt din sticlă iar scheletul prezintă o frumoasă dantelarie metalică. În centru, se află un dispozitiv ce permite introducerea unei lumânări groase. Acest felinar auriu era purtat de ceata de colindători în scopul de a ilumina cât mai bine drumul. Prevăzut cu un un băț lung de aproape 3 metri, acesta era frumos împodobit cu ștergare, busuioc, flori nemuritoare sau crenguțe de brad. ,Melanca, colindul specific Ajunului Crăciunului înfățișa o femeie
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
Nicolae, tinerii care organizau Cerbul porneau jocul, apoi, seara, balul, la care participau și gospodarii(familiile). Apoi, tot ei organizau jocul și balul în a doua și a treia zi de Crăciun(în prima seară, mergeau cu Bereza, alai de colindători și lăutari, la fetele de măritat, unde, după colinde, urma jocul cu fata gazdei). În ajunul Anului Nou, după ce primeau autorizarea autorităților civile și binecuvântarea preotului, tinerii, unii, îmbrăcați în uniforme de ofițeri ai armatei române, alții, costumați în haiduci
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
și-a ales o fată certată cu bucătăria. În unele situații, se întâmplă ca tânăra să refuze alaiul. „Cele care cred de cuviință că nu s-au pregătit suficient de bine pentru a primi oaspeții nu deschid ușa atunci când vin colindătorii“, spune profesorul. În acest caz, tânăra nu mai are ce căuta la jocul de a doua zi. „Dacă totuși vine, muzicanții cântă marșul de plecare, iar fata este scoasă de un flăcău din joc“, explică Dumitru Hriscu. Pe timp de
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
compensație pentru colindă. Colindatul se termină aproape de dimineața zilei de Crăciun, întotdeauna la același gospodar, după care feciorii merg la Gazdă pentru a se pregăti pentru mersul la biserică la slujba de Crăciun. Ceata din Lisa, spre deosebire de majoritatea cetelor de colindători din zona Făgărașului, cântă pe la casele gospodarilor (gazde, în limbajul vorbit din zonă) o colindă laică, nu una religioasă. În esență, colinda este adresată copiilor gazdelor, tinerilor necăsătoriți din fiecare casă, cărora le dorește împlinirea prin căsătorie. Acolo unde gazdele
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
acesta este concentrat în înțelepciunea populară românească a expresiei: „Dar din dar se face Rai”, adică omul milostiv primește de la Dumnezeu Cel milostiv lumină, pace și multă bucurie în suflet. Nașterea Mântuitorului ne descoperă pe Dumnezeu ca fiind călător și colindător în lume Hristos Domnul S‐a născut într‐o călătorie a Maicii Sale și a dreptului Iosif la Betleem, arătând prin aceasta că Dumnezeu Cel milostiv este călător în lume și colindător la casa sufletului fiecărui om, ca să cheme pe
Patriarhul Daniel: Taina Crăciunului este taina iubirii milostive şi smerite a lui Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/80492_a_81817]
-
ne descoperă pe Dumnezeu ca fiind călător și colindător în lume Hristos Domnul S‐a născut într‐o călătorie a Maicii Sale și a dreptului Iosif la Betleem, arătând prin aceasta că Dumnezeu Cel milostiv este călător în lume și colindător la casa sufletului fiecărui om, ca să cheme pe oameni în Casa Tatălui ceresc, a cărui poartă sau pridvor este Biserica, întrucât Sfintele Taine săvârșite în ea sunt arvuna vieții veșnice din Împărăția lui Dumnezeu. Deoarece Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos
Patriarhul Daniel: Taina Crăciunului este taina iubirii milostive şi smerite a lui Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/80492_a_81817]
-
Tatălui ceresc, a cărui poartă sau pridvor este Biserica, întrucât Sfintele Taine săvârșite în ea sunt arvuna vieții veșnice din Împărăția lui Dumnezeu. Deoarece Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos ne descoperă pe iubitorul de oameni Dumnezeu ca fiind călător și colindător în lume, creștinii ortodocși români văd în colindătorii de Crăciun vestitori ai iubirii lui Dumnezeu pentru lume. Iar preoții care poartă icoana Nașterii Domnului la casele oamenilor simbolizează pe păstorii de la Betleem, dar și pe Însuși Hristos‐Domnul, Care ne
Patriarhul Daniel: Taina Crăciunului este taina iubirii milostive şi smerite a lui Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/80492_a_81817]
-
Biserica, întrucât Sfintele Taine săvârșite în ea sunt arvuna vieții veșnice din Împărăția lui Dumnezeu. Deoarece Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos ne descoperă pe iubitorul de oameni Dumnezeu ca fiind călător și colindător în lume, creștinii ortodocși români văd în colindătorii de Crăciun vestitori ai iubirii lui Dumnezeu pentru lume. Iar preoții care poartă icoana Nașterii Domnului la casele oamenilor simbolizează pe păstorii de la Betleem, dar și pe Însuși Hristos‐Domnul, Care ne aduce bucuria iubirii lui Dumnezeu pentru oameni și
Patriarhul Daniel: Taina Crăciunului este taina iubirii milostive şi smerite a lui Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/80492_a_81817]
-
Colindătorii au adus spiritul Crăciunului l În redacțiile „Agenda” și „Agenda zilei” Ca în fiecare an, conform unei frumoase tradiții, în Ajunul Nașterii Domnului, „Agenda” - în straie de sărbătoare, cu miros de cetină, brazi împodobiți și Moș Crăciun - își primește colindătorii
Agenda2004-52-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283202_a_284531]
-
Colindătorii au adus spiritul Crăciunului l În redacțiile „Agenda” și „Agenda zilei” Ca în fiecare an, conform unei frumoase tradiții, în Ajunul Nașterii Domnului, „Agenda” - în straie de sărbătoare, cu miros de cetină, brazi împodobiți și Moș Crăciun - își primește colindătorii. Prieteni de suflet mai vechi sau mai noi ai redacțiilor „Agenda” și „Agenda zilei” ne-au trecut pragul pentru a ne ura de bine, noroc și spor în toate, dar și pentru a ne încânta cu tradiționalele colinde. Primii au
Agenda2004-52-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283202_a_284531]
-
ergoterapie, un om cu suflet mare, care a crezut în elevii săi și i-a îndrumat. „Colindița” ne-a cântat-o grupul vocal „Mezzo” coordonat de Daniel Stârlea, care nu ne uită în nici un an. Cel mai numeros grup de colindători a fost „Buna Vestire” din Banloc, cei 37 de tineri însoțiți de preotul Petru Achim aducându-ne „O (ce) veste minunată”. Tuturor celor care ne-au colindat și în acest an le urăm Crăciun fericit și La mulți ani, și
Agenda2004-52-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283202_a_284531]
-
o dată fundele cutiilor împachetate în inimioare și Moș Crăciun și brăduleți și reni și fulgi expandați de zăpadă, uite-atîta de mari. E îmbrăcat în smoching, are un papion cu fluturași movalii și șosete lila. Șampania are 40C. Se aud vocile colindătorilor și ale băieților negri din background. După ce toate sînt la locul lor, nea Gică se așează în capul mesei, uitînd să se încalțe, și, cu ochii pe ceas, așteaptă suprapunerea limbilor. Dinspre picioarele lui se ridică miros de portocale de la
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
voastră, voi naveți suflet, n-aveți inimă; dar ce mă doare cel mai mult este că n-aveți minte. Aveți pretenții de intelectuali, dar sunteți ultimii oameni din sat, din lume, de pe pămậnt : “Casa părintească nu se vinde, Încă vin colindători să o colinde.” Cui săi spui asta? Unor creiere năpădite de buruienile economiei de piață, unor nenorociți care-și zic frați în Domnul, dar își neagă sậngele, își nesocotesc aproapele, pentru a-și afișa sậmbetele țoalele lor noi, ideile lor
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
crâng Înghețat. Drumul până acolo fusese pustiu. Era frig, erau sărbători. Dar În apropierea conacului se vedeau numeroase urme În zăpadă. Apărătorii se opriră. Urmele veneau din satul aflat În apropiere. Și nu erau de copite, ci de Încălțări ușoare. - Colindători... spuse arcașul Simion, care descălecase și privise atent semnele din zăpadă. Tălpi mici, ușoare. Vreo douăzeci. Era adevărat. Nici o altă urmă nu se afla În jurul clădirilor. Se apropia ora prânzului, dar cerul rămânea Închis. Nu ningea, dar vântul dinspre Dunăre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Cei cincizeci de Apărători ajunseră În fața porții Brăneștilor și cerură să intre. Le ieși În Întâmpinare Însuși vornicul Isaia, Îmbrăcat de oaspeți, cu fața Îmbujorată. - Căpitane Oană! E o mare cinste pentru mine! Intrați, vă rog, intrați! Numai ce plecară colindătorii! Oană se Întoarse spre Simion, care dădu din cap negativ, șoptind: - Urmele sunt de ieri... - Dar văd că ai venit cu escortă puternică... Cincizeci de Apărători pentru un biet drum de la Cetatea Albă la Brănești... spuse Isaia. Să Înțeleg că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Ionuț Alexandru Figher a fost profesor de religie la școala specială „Trinitas” din Târgu Frumos și voluntar la biserica cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din aceeași localitate (2005-2006), perioadă În care s-a ocupat de organizarea corului de colindători, a susținut conferințe cu diferiți preoți, a organizat un paraclis cu hramul „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” la școala „Ion Creangă” (se păstrează și astăzi) și a contribuit la construcția bisericii. În perioada 2006 și 2009 activează ca voluntar la
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Creangă” (se păstrează și astăzi) și a contribuit la construcția bisericii. În perioada 2006 și 2009 activează ca voluntar la biserica cu hramul „Sfântul Dumitru” din Lețcani, unde era paroh preotul Ioan Cristinel Leonte, remarcându-se prin organizarea corului de colindători, concertele de colinde desfășurate la căminul cultural, organizarea unei piese de teatru și a unui paraclis la Centrul de plasament „Ion Holban” din Iași. Totodată, ca voluntar la ASCOR, desfășoară Între 2006 și 2007 diverse activități la Penitenciarul din Iași
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
confecționarea cruciulițelor din șnur special, desfășurată În fiecare Sâmbătă de la ora 1500, În medie participând 30-40 de copii (cruciulițele confecționate de copii, În număr de aproximativ 550, au fost oferite enoriașilor din Satul Frenciugi). A continuat formarea unui cor de colindători sub denumirea de „Sfânta Treime” cu care s-au colindat familiile din Satul Frenciugi, diverse instituții și firme, printre care primăria Negrești, firma Bohemia - Iași, mănăstirile Galata, Frumoasa, „Sfinții Atanasie și Chiril” - Copou, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, În special pe
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
mai multe lumânări, un sfeșnic pentru o singură lumânare și un aghiasmatar de 50 litri, organizarea unui pelerinaj,În apropierea sărbătorilor Pascale (2011), În Bucovina (2 zile - cu cazare la mănăstirea Putna) pentru copiii care au participat la corul de colindători și la piesa de teatru (aproximativ 50). Pe lângă aceste activități a pus În scenă și o piesă de teatru cu ocazia sărbătorii „Nașterii Mântuitorului”, unde au participat 24 de copii, care s-au manifestat la primăria Negrești și biserica Parohială
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
copii, care s-au manifestat la primăria Negrești și biserica Parohială „Sfânta Treime” din Frenciugi. În cursul anului 2011 activitatea la atelierul de cruciulițe și metanii s-a făcut sporadic. Aproape de sfârșitul anului s-au făcut repetiții pentru corul de colindători. S a mers cu colinda În sat, la diferite instituții din Negrești, la diferite persoane și mănăstiri din Iași, precum și la Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan. S-a alcătuit un atelier de origami, unul de pictură pe hârtie și vizionarea de
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
paroh, preotul Marius Nica. În anul 2013 la atelierul de metanii și cruciulițe s-a lucrat intens, astfel că s-au confecționat peste 550 cruciulițe pentru soldații de la unitatea militară de la Brad care urmau să plece În Afganistan. Corul de colindători a mers cu colinda numai În parohie, deoarece vremea nu le-a permis deplasarea la Iași. S-a organizat pelerinajul la mănăstirile din zona Neamțului, pentru o zi, În anul 2013, luna ianuarie, În colaborare cu preotul Bogdan Florea de la
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
maghiare o fost mai omenoase, dar aia era tare rea... S-o dus și l-o adus pe comandant, că n-aveam voie să cântăm, să colindăm. Știți? Și o intrat comandantul și-o zis: „Să vină aici, Înaintea mea, colindătorii”. Eu m-am dus prima, că io am fost capul răutăților, că io le-am trezit pe toate. Și am fost vreo șase care ne-am anunțat c-am colindat... N-apăi ne-o scris și-o zis: „Nu-i nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]