574 matches
-
făină (49); lan (40); spic (30); galben (26); mîncare (25); cîmp (23); hrană (22); porumb (18); recoltă (18); orz (11); cereală (9); bogăție (9); încolțit (9); pămînt (9); ovăz (7); agricultură (6); plantă (6); auriu (5); spice (5); aur (4); colivă (4); grîne (4); mult (4); secară (4); țară (4); boabe (3); bob (3); bun (3); cîmpie (3); orez (3); toamnă (3); viață (3); aliment (2); animale (2); bani (2); bunici (2); copt (2); cultură (2); Dumnezeu (2); esență (2); fir
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
scăpare(2); stingere(2); trai(2); vie(2); vis(2); abis; abstract; adio; adio viață; alcool; altă viață; o altă viață; amară; anxietate; au!; Bacovia; bătrîn; bruscă; bucurie; bunel; capeț; cea mai simplă cale; certitudine; ceva urît; chinuitoare; ciclu; coajă; colivă; continuare; continuitate; cortegiu; covor; crimă; crudă; cruzime; cumplită; cunoaștere; de curînd; cutremur; cuțit; deceda; depresie; destin; diavol; dispărut; divinizare; dorință; a dormi; ducă; duh; durere, plîns; dureri; etapă; etapă finală; nu eu; filozofie; fior; frică, dispariție; frumoasă; fulger; game over
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); răposat(2); sacru(2); sfînt(2); somn(2); straniu (2); suflet(2); supărare(2); tata(2); teamă(2); veci(2); veșnicie(2); zombi (2); acoperămînt; adîncime; alb; alee; amintiri; apartament; aripă; babă; bancă; bătrîn; bătrînețe; bătrîni; boală; bunic; casa; colivă; continuare; curat; defunct; despărțire; dezamăgire; dor; dragoste; durere, lacrimi; s-a dus; Egipt; evident; fior; fobie; frig; funebru; funerar; garsonieră; gaură; gri; incinerare; inconștient; inexistent; inutil; îmbrățișare; încetare; înfricoșare; înfricoșător; îngrijit; înmormîntare; întoarcerea acasă; întristare; înțepenit; loc de nevoi; loc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și cît cred ei de cuviință, că ăștia le smulg din mîna... Corbi, domnule! Ca să nu mai vorbim de flori... le fură de pe pieptul mortului! Ce să mai vorbim! (scoate din sacoșă un coșuleț de hîrtie din care va mînca colivă) Să-i las și fugarului... (spre cort) Hei, fugarule! M-auzi! Te-ai sculat? (tăcere) Aiurea! Nu doarme, dar nu vrea să răspundă. Ce figură de om mai e și ăsta! (se aud clopotele bătînd "în dungă"; își aprinde o
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
vorbește singur) Groparul: Domnule, greu mai acceptăm moartea! Greu de tot! (îi observă pe cei doi, dar continuă să vorbească singur) E ca și cînd n-am accepta să dea frunza... și după aia să cadă... Mda! Am primit niște colivă... mere... găina a luat-o tot Gică... Da ce tărăboi a fost! A scăpat găina din legătoare... a ajuns în groapă... părintele slujea... rudele plîngeau... găina nu se lăsa prinsă și cîrîia... Gică înnebunit de furie umblînd prin groapă după
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
fiu vînzătorul...! De acord? Matei: De acord... Eu mă ocup de marfă... Sigur... Foarte bine. Octav: Mamă, mamă, ce-o să fie! (intră groparul) Groparul: Ehe, ehei, dar văd că aici e un adevărat banchet! Pun și eu la bătaie o colivă. Costache: Da lumînări ai? Groparul: Am și lumînări. Octav: E, atunci putem pune de-un praznic. Ce ziceți, în tragem un praznic? Marieta: Iar începe cu vreo capcană de-a lui...! Matei: Ce praznic, măi Tăviță, ce praznic!?! Al cui
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
băiatul a băut ceva mai mult și... (dinspre gardul cimitirului, intră preotul... cu dascălul aferent) Octav: Avem și popă! Și dascăl... și cădelniță...! Părinte, binecuvîntați..., nu așa se spune groparule?, v-am ruga să slujiți un parastas... avem băuturică... mîncărică... colivă... lumînări... Preotul: Cum să nu, fiule..., asta-i datoria noastră... Cine-i răposatul? Octav: Un prieten de-al meu, părinte... Un fost prieten... Preotul: Dumnezeu să-l aibă în pază... Da de ce-a murit? Octav: De nehotărîre, părinte... Preotul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
jerbe, coroane, banderole pentru coroane cu "nu te vom uita niciodată", "veșnică amintire colegii de serviciu, rudele, prietenii, mama, tata, copiii îndurerați", avem cuvîntări... "a fost un bun creștin, un prieten dezinteresat, un tată și soț-model sau o mamă-model"... Avem colivă la comandă... săpunuri, prosoape pentru preoți, pentru dascăli, pentru clopotari, pentru ăia... cărătorii de prapuri..., cărți de rugăciuni, Coca, whisky, blugi, teniși, gumă... Femeia: A, hă, hă!, dar care-s pentru vii și care-s pentru morți? Octav: Păi toate
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
și care-s pentru morți? Octav: Păi toate-s pentru vii... și toate-s pentru morți... pentru viii morților sau pentru morții viilor... Nu? Femeia: Le-ai cam încurcat, mamă... Păi ce, Doamne iartă-mă, morții mănîncă gumă?! Octav: Da colivă mănîncă, scumpă doamnă? Femeia: (încercată de un oarecare realism) Păi... Octav: Ce bine-ar fi! (o clipă trist) Cu ce vă mai servim? Avem pînză de pus pe față, carioca, conserve pentru pisici, tămîie, țigări americane, conserve pentru cîini... Cine
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
răsfoiesc... niște morminte...; cînd întorc o pagină, parcă întorc o lespede... Gh. P. doi: Atunci ce să-ți aduc? Gh. P. unu:...Că mi-ai făcut din toate zilele libere niște praznice...; ar mai trebui să vii și cu o colivă..., cu lumînări... cu preot..., să ne-mbătăm și... veselia dracului... Gh. P. doi: Păi dacă vrei să te veselești, să-ți aduc niște reviste sexy..., niște poze porno... Gh. P. unu: Mai bine-mi aduceai niște pîrjoluțe..., făcute de nevastă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
să gustăm din ele până nu venea preotul și tăia turtele în forma Sfintei Cruci, în ajunul Crăciunului. Și astăzi, cred că este cea mai bună prăjitură cu semnificație religioasă. Bune erau și cozonacul și pasca făcute la Sfintele Paști, coliva care se prepara de ziua morților și de care eram tare pofticioasă în copilărie, sau mucenicii care se făceau în ziua celor 40 de mucenici de pe 9 martie. Mama era o gospodină desăvârșită și cu trecerea anilor îmi aduc aminte
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
mele. Fina noastră Vasilica era o femeie foarte harnică și o ajuta mult pe mama mea când avea nevoie. Mai târziu, după moartea mamei mele m-a ajutat și pe mine la parastasele făcute pentru ea. Fina Vasilica îmi făcea colivele, o treabă anevoioasă și care cere multă pricepere. Din nefericire a murit subit după ce a muncit o zi întreagă la pus pepeni, într-o zi de 1 mai, foarte călduroasă. Imi amintesc cu drag de ea și regret nespus pierderea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
se fac colacii de Sf. Vasile, femeia apucă cu mîna plină de aluat un cuțit și lovește tulpina pomilor, ca să rodească. (Gh.F.C.) Colastră Cînd mănînci întîi colastră* e bine să nu sufli în ea, dacă e fierbinte, pentru că coace ugerul. Colivă Cînd vii de la biserică în ziua de Florii [duminica dinaintea Săptămînii Mari], să ungi toți pomii cu colivă, ca să ție florile. E bine să mănînci măcar un pic de colivă. Comoară Cînd vezi curcubeul, să iei două cofe cu apă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pomilor, ca să rodească. (Gh.F.C.) Colastră Cînd mănînci întîi colastră* e bine să nu sufli în ea, dacă e fierbinte, pentru că coace ugerul. Colivă Cînd vii de la biserică în ziua de Florii [duminica dinaintea Săptămînii Mari], să ungi toți pomii cu colivă, ca să ție florile. E bine să mănînci măcar un pic de colivă. Comoară Cînd vezi curcubeul, să iei două cofe cu apă și să te duci în coate și în genunchi pînă acolo unde bea el apă, și acolo ai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu sufli în ea, dacă e fierbinte, pentru că coace ugerul. Colivă Cînd vii de la biserică în ziua de Florii [duminica dinaintea Săptămînii Mari], să ungi toți pomii cu colivă, ca să ție florile. E bine să mănînci măcar un pic de colivă. Comoară Cînd vezi curcubeul, să iei două cofe cu apă și să te duci în coate și în genunchi pînă acolo unde bea el apă, și acolo ai să găsești o comoară. Cînd un om a cărunțit numai pe-o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și să se mă nînce, căci atunci celelalte nu vor mai muri. Cînd te va murdări o pasere în zbor, ai să ai o supărare despre o pa gubă mare. în ziua de Sf. Haralambie [10 februarie/faur] se face colivă din care se păstrează spre a da paserilor cînd mor, să nu mai moară. Să nu numeri lunea paserile, că-ți mor de boală ori îți pier. Nu e dat femeilor creștine să taie paseri, căci ar fi și ele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu terpentină. De ploșniți scapi dacă grijești casa și o văruiești în lună nouă, în zilele de post, văruind-o îndărăpt și molfăind ceva, precum coji de pîne, mălai etc. Scapi de ploșniți dacă o afumi în Vinerea Paștelui cu colivă furată. Poamă Vara, cînd încep să se coacă poamele, să nu mănînce cineva pînă mai întîi nu împarte, ca să mănînce morții și apoi viii. Pod Cînd pocnește podul în colț, atunci nu-i bine. Pom Sara, înspre Ajunul Crăciunului, femeia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
credința că se Încălzesc morții. Femeile Își plîng morții. Acasă În mijlocul curții, se așează 2-3 scăunele joase, o cană cu apă lîngă ele și se face focul cu bețe de boji. Apoi li se dau de pomană morților colaci și colivă. De Sf.Gheorghe, fiecare poartă se Împodobea cu doi fagi verzi, subțiri și Înalți, Înfipți la fiecare stîlp al porții. Această datină izvorăște din legenda că, Sf.Gheorghe, fiind urmărit de păgîni, care Îl căutau să Îl omoare, a intrat
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
că cea mai potrivită persoană care să nu uite să-i răscumpe re pă ca te le, care să-l aju te să treacă cu ușurință în lumea de dincolo prin punerea în practică a tuturor acestor rituri funerare. Sărindare, colive, prescuri și lumânări aprinse trebuie să însoțească sufletul mortului, în primul an des și regulat, apoi mai rar, dar obligatoriu până la șapte ani. De cele mai multe ori, singura persoană de încredere care să îndeplinească pas cu pas acest ritual lung și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din insurecții răsărise Republica era momentul. soldații-au împușcat cocoșii, caii râdeau lăngă fântână. primarul comunist primarul s-a însurat cu o cadână. când au venit la noi acasă să ne tîrască-n colectivă, taica își ascuțea toporul iar maica frământa colivă. mânjii s-au dus de lângă iepe, strigoii au intrat prin țoale. țăranii s-au ascuns în vârste, deci: cine să se mai răscoale... și plugul de demagogie s-a pus să are peste Țară. de-atunci ne plouă doar blesteme
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
o fecunditate delirantă. Îmbătați, câteva luni mai târziu, de sucul tare, narcotic al măciuliilor lăptoase, oamenii se dedau unor excese sexuale descrise detaliat, uitând, în mijlocul orgiilor, să-i mai onoreze pe cei decedați. Morții, înfuriați că nu mai primesc hrana colivei, își pregătesc atunci răzbunarea, într-un tablou de respirație dantescă, precum puține sunt în literatura română: "Trei sute de morți, slăbiți de post îndelungat, dar însuflețiți de o mânie doar celor răposați cunoscută, își ciocneau acolo ciupercile livide ale țestelor și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
am dat peste o mănăstire superbă, la marginea orașului, acolo unde Petru cel Mare și-a petrecut copilăria. Acolo mai era o biserică în funcțiune și s-a întâmplat să dăm peste o înmormântare. Am filmat cum au venit cu coliva, cu tot ceremonialul ortodox. Erau femei bătrâne, în port țărănesc. Au apărut doi milițieni care ne-au spus că n-avem permis decât pentru muzeu și ne-au întrebat de ce filmăm acele bătrâne murdare? Atunci l-am întrebat, cum arată
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
mai curată zăpadă ne întâmpină în prag, după care ne invită în casă. Este doamna Margarita Zavloschi, soția defunctului Ionel, fiu al soților Constantin și Luiza Zavloschi. Înainte de a intra pe făgașul discuțiilor, doamna ne servește cu o ceașcă de... colivă și o cafeluță. Fără să-mi fi scris în vreun bloc-notes întrebările pe care aveam să i le pun, discuția se înfiripă de la sine. Prima dată i-am solicitat câteva date biografice personale. a. „Părinții mei au fost basarabeni, prin
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
secretar nu a întocmit bine darea de seamă pentru că lucrează singur (...) apoi a fost la o ședință la Vaslui și când a venit nu mea (sic! n.n.) spus nimic ca să știm și noi ce avem de făcut”, etc. Bomboana pe coliva secretarului Bahrin o pune tov. Maxim Ștefan „...care arată că tov. secretar spune în darea de seamă că a făcut ședințe dar pe mine nu m-a chemat nici o dată și credem că organizația de bază de la noi nu este
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și eroi morți pe câmpul de jertfă, cu onoare vă rugăm să binevoiți a dispune ca cu ocazia înmormântării acestora, să ni se pună la dispoziție cele necesare pentru o înmormântare creștinească, demnă de fapta lor eroică și anume: una colivă, lumânările necesare, tămâie, smirnă, vin (subl.ns.). În g și o cruce confecționate din timp zboi de atunci proverbul „Prevederea este mama Înțelepciunii”! În adresa nr.10585/11 noiembrie 1941 trimisă Inspectoratului premilitar Huși, primarul Andrian se plângea de slaba
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]