1,048 matches
-
care să permită tratarea integrală a acestora în maximum 10-15 minute. ... II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Receptarea mesajului oral și scris, în diferite situații de comunicare 1.1. Înțelegerea globală a mesajului oral sau scris, formulat într-un limbaj standard sau colocvial, pe subiecte de diferite grade de complexitate, în texte literare și nonliterare ... 1.2. Identificarea unor informații esențiale și de detaliu dintr-un discurs oral sau scris pe teme din diverse sfere de interes ... 1.3. Sesizarea atitudinii și a opiniei vorbitorului
ORDIN nr. 6.177 din 22 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287800]
-
care să permită tratarea integrală a acestora în maximum 10-15 minute. ... II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Receptarea mesajului oral și scris, în diferite situații de comunicare 1.1. Înțelegerea globală a mesajului oral sau scris, formulat într-un limbaj standard sau colocvial, pe subiecte de diferite grade de complexitate, în texte literare și nonliterare ... 1.2. Identificarea unor informații esențiale și de detaliu dintr-un discurs oral sau scris pe teme din diverse sfere de interes ... 1.3. Sesizarea atitudinii și a opiniei vorbitorului
ORDIN nr. 6.177 din 22 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287800]
-
care să permită tratarea integrală a acestora în maximum 10-15 minute. ... II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Receptarea mesajului oral și scris, în diferite situații de comunicare 1.1. Înțelegerea globală a mesajului oral sau scris, formulat într-un limbaj standard sau colocvial, pe subiecte de diferite grade de complexitate, în texte literare și nonliterare ... 1.2. Identificarea unor informații esențiale și de detaliu dintr-un discurs oral sau scris pe teme din diverse sfere de interes ... 1.3. Sesizarea atitudinii și a opiniei vorbitorului
ORDIN nr. 6.177 din 22 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287800]
-
normative ● complementul indirect - recunoaștere; realizări ale complementului indirect; aspecte normative ● complementul prepozițional - recunoaștere; realizări ale complementului prepozițional; aspecte normative ... – atributul - recunoaștere, realizări ale atributului ... ● Elemente de stilistică – limba standard ... – limba vorbită. Limba scrisă ... – limbaj popular. Varianta regională a limbii ... – limbaj colocvial ... LITERATURA PENTRU COPII ● Creația populară - Folclorul literar pentru copii – Genul epic a) specii literare: basmul popular, legenda populară, snoava ... b) conținuturi: ● basmul popular: Aleodor împărat, Greuceanu (colecția Petre Ispirescu) ● legenda populară: Legenda lui Traian și Dochia, Legenda Vrâncioaiei ● snoava: vol
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
aspecte normative ... – Circumstanțiale: de loc, de timp, de mod - recunoaștere; realizări ale circumstanțialelor de loc, de timp, de mod ... – Atributul - recunoaștere, realizări ale atributului ... ● Elemente de stilistică – Limba standard ... – Limba vorbită. Limba scrisă ... – Limbaj popular. Varianta regională a limbii ... – Limbaj colocvial ... ... B. LITERATURA ROMÂNĂ ● Genul epic - specii literare: baladă populară și cultă, basmul popular și cult, fabula, legenda populară, romanul, schița a) Concepte operaționale asociate: – instanțele comunicării narative: autor, narator, personaj, cititor ... – construcția discursului narativ: specie literară, acțiune, temă, momentele subiectului
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
de un medic, semn că Olguța Luncașu Trifan s-a documentat serios înainte de a ne prezenta dialogul dintre medici. Mijloacele expresive ale cărții se diversifică și schimbă firesc direcția acțiunii perfect acceptabile, permițându-i autoarei să treacă de la un dialog colocvial (multe comunicări sunt făcute prin telefon) ori de la secvențe ce seamănă cu rapide reportaje jurnalistice culese de la fața locului (precum scenele tragice din jurul teiului trăsnit) la splendide descrieri ale naturii: ”Emanuela a plecat precipitată, de la spital spre casă, pe jos
UN DEBUT DE ROMAN, CUCERITOR... DE CRISTIAN PETRU BĂLAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378382_a_379711]
-
sub forma unui interviu, dar nu după tiparele obișnuite. E o construcție alcătuită din convorbiri, cum se subliniază in titlu, sunt confesiuni aseamănând oarecum cu paginile unui jurnal prin care se pun în lumină aspecte ale omului devenit scriitor. Aspectul colocvial sporește interesul pentru lectură satisfăcând dorința cititorului să găsească printre rânduri fața adevărată a autorului, a acelui seamăn care i se adresează prin scrieri. Intervențiile scriitorului Nicolae Dina dau textului un plus de dinamism, sunt completări care luminează din alt
CONVORBIRI (IN)DISCRETE: CONSTANTIN T. CIUBOTARU – NICOLAE DINA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378981_a_380310]
-
și-a construit-o în spatele casei. Își aștepta moartea (...) a construit chiar și o sferă(...) sfera s-o rostogoli și acum pe undeva prin cele patru zări” Poeziile din Casa rece sunt în același registru laconic și ornate cu nuanțe colocviale, ludice, de umor, relevând neliniști, dileme, soluții la tema existențială. La final, concluzia stă în descoperirea unui nou univers conceptual, al lui Dumitru Pană și, după ce decorul poetic se estompează și arsenalul limbajului ia repaus, lectorul surprinde esența poeziei, înțelege
DUMITRU PANĂ- LAKONIKA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379123_a_380452]
-
pe inocență visătoare, pe enigmaticul și aprobatul, de către asistența spectatoare, dar și de către cititor, talent artistic incontestabil al său. Romanul cuprinde caracteristicile romanului postmodern în multe din fațetele sale: - Relaxat în tipurile estetice și artistice: autoarea folosește cu îndemânare limbajul colocvial alăturat de unul livresc. - Trimiteri la trecutul cultural, folosind adeseori citate din scriitori celebri, titluri, autori: “Multe flori proaspete, crăițe și cârciumărese, cu rouă pe ele, domină învălmășeala de albume, dosare, agende zdrențuite, blocnotesuri, creioane, blocuri de desen, Comicologia lui
SLALOM SENTIMENTAL- ROMAN- VALERIA MANTA TĂICUȚU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379118_a_380447]
-
Ciubotaru, a reușit (dincolo de lecțiile date de limbă și literatură) să expună literar un narator de talent, de har în genuri diferite, chiar dacă limbajul este fir unificator prozelor însumate în acest volum. Și vorbesc de un limbaj modern, cu elemente colocviale, cu umor caustic, sarcasm, ironie și autoironie, ceea ce face lectura cursivă și incitantă. Prozele scurte aduse la rampă pot fi autobiografice, sau întâmplări reale în chenare alegorice sau, pur și simplu, alegorii inspirate de studiul unui gen literar, după cum spuneam
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
-vă genunchii minților sterpe din a.l.titudinea de pro.sternare culta obiedentă fața către ne.față cu zeitatea Știa care ucide fără de milă omenia !!! cine e Știa frăția de toți se închină la ea concludent elocvent concurent coerent conștient colocvial că la Baal la spital ? balcâza e ciorna ce ține vorba și proastă e cască ce ține mască con.sumul e fumul și vorba e tunul fur.tunul cu care demolatorii înaltă pro.tonii și surpa pie.tonii... = Dar = cine
POEM ELOCVENT II-PRO.STIA ÎNTRU.CIPATĂ de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381106_a_382435]
-
avut loc la cafeneaua “ Q Caffe“ din Cluj-Napoca “ Turnirul Cenaclurilor Literare Clujene“, în organizarea Asociaței Leaders` Alliance, în cadrul Festivalului Internațional de Muzică și Artă Transilvania ediția III, 2013. La această manifestare, care s-a desfășurat într-o atmosferă plăcută și colocvială, au participat 11 cenacluri literare din Cluj-Napoca. Ședința, la care a participat un numerous public, a fost deschisă de reprezentanta Asociației Leaders` Alliance, care a subliniat în cuvântarea sa importanța unei astfel de întâlniri pentru promovarea acestor adevărate “școli de
TURNIRUL CENACLURILOR LITERARE CLUJENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348337_a_349666]
-
Prin aceste subiecte, capitole și teme Părintele Vasile Coman ne pune și prezintă în fața ochilor sufletești frumusețea și complexitatea învățăturii creștine ce are nevoie, în egală măsură, de înțeles și trăire pentru ca viața creștinului să fie una autentică. Dincolo de stilul colocvial care străbate întrega sa operă catehetică, omiletică și predicatorială, fiecare predică este o mică alcătuire și compoziție literară, în care descoperi o mulțime de imagini ce îți cuceresc imaginația și îți câștigă închipuirea, punându-te în fața “necuprinsului”, cu toată natura
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
medie a României și scosese deja primul volum din voievodatul Transilvaniei. Nu se punea problema să ne recitească cursul. Îl avea asimilat...La examene nu era sever. Nu cred. Sincer nu știu că am note maxime. La examene era chiar colocvial și se simțea bine cu studenții (...)” Cu toate acestea pentru studentul Ioan Dragan mentorul nu era medievistul Păscu, ci specialistul în istoria modernă și istoriografie Pompiliu Teodor: „Mentorul meu a fost profesorul Pompiliu Teodor. El avea acest talent de a
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
M.Pop, și distinsa sa soție, poet român și traducător, trăitor în Germania. La un prânz oferit de Primăria Mangalia la un restaurant din Neptun discuția pe care am avut-o cu Mircea M.Pop mi-a revelat un om colocvial dispus să afle cât mai multe despre Cluj și colegii lui de facultate. Poetul a făcut filologia în municipiul de pe Someșul Mic și Nadăș, fiind coleg cu poetul Adrian Popescu de la revista “Steaua”. Cu această ocaze mi-a oferit două
MIRCEA M.POP SAU O MÂNĂ DE CUVINTE PENTRU ALTERNATIVE POSIBILE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345046_a_346375]
-
ai dracului de nenorociți/cu legile voastre/cu jandarmii voștri/umflați/cum să te lași de fumat/cu aceste salarii/nu mai vorbim despre pensii/despre euri/pute a Bruxelles de la o poștă...”), opunându-i, insidios parcă, cunoașterea, acel determinism colocvial, impregnat în conștiința colectivă, potrivit căruia acțiunea umană este determinată cauzal de un lant succesiv de evenimente anterioare : “...nimeni nu știe exact încotro mergem/noaptea de la capătul vieții-i/geroasă/și sumbră/nimeni nu știe exact/dacă ajungem/undeva/ totuși
CUVÂNT ÎNAINTE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376342_a_377671]
-
Pop, publicat în Ediția nr. 1257 din 10 iunie 2014. Într-o lumină aproape solidă... sărutul meu îți reda glasul unui copil, pictat pe faianțele Casei Poporului. S-ar putea spune, că eram obișnuiți cu asta. Dialogul tău cu fraze colocviale că nu trebuie să fac nimic, decât să trăiesc, nu m-a ajutat să trec peste muțenia noastră, asta fiind o moștenire de familie. S-ar putea spune că eram obișnuiți și cu asta. Era un mizilic să-ți arăt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
restabilește, de pe soclu, ordinea: Cogito, ergo sum! Și aici, da, cerșetori. Dar nu cu prunc într-o mînă și cu ziarul perimat în cealaltă. Exemplarele, deloc famelice, au la picioare superbe exemplare husky, cîte două, trei, cerșitul consumîndu-se în notă colocvială, radioasă, reciproc profitabilă. Vizită la École Supérieure des Beaux Arts. Local generos-modern. Sîntem conduși în cîteva... clase, iar nerăbdarea-mi, tot amînată în a descoperi măcar un... studiu de atelier, rămîne doar nerăbdare, pentru că așa ceva nu există, cei cîțiva studenți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Cu alte cuvinte, discursul-indirect liber nu se poate defini în termeni strict gramaticali. El este (ba poate chiar mai frecvent) o funcție a ceea ce s-ar putea numi trăsături contextuale: (1) trăsături formale, cum ar fi semnele generale ale stilului colocvial (exclamații, aditivi lexicali, expresii evaluative, elemente emotive, indicatori subiectivi care sînt în mod normal absenți în discursul naratorial); semnale specifice ale unui grup sau clase la care aparține un personaj; semnale și mai specifice ale idiomului personal al unui personaj
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
AI COMUNICĂRII), el are (în principal) o funcție metalingvistică. Mai exact, se poate spune că acele pasaje dintr-o narațiune care se concentrează pe limbajul ce o constitue și o explică îndeplinesc o funcție metalingvistică: "În Anjou, frippe, un cuvînt colocvial, desemnează ceea ce merge cu pîinea, de la untul care se unge pe pîine prăjită felul cel mai obișnuit la gemul de piersici, cel mai rafinat dintre toate aceste frippes". ¶Jakobson 1960 [1964]; Prince 1982. funcție poetică [poetic function]. Una din FUNCȚIILE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
realizarea ei, cuprinde: * factorii (actorii/personajele/agenții) comunicării; * distanța dintre aceștia * așezarea lor, ambele fiind importante pentru precizarea particularităților * canalului de transmitere a mesajului; * cadrul și contextul instituțional al comunicării, ceea ce imprimă, automat, un anumit * tip de cod: oficial, mass-media, colocvial, didactic, secret etc.; * situația enunțiativă (interviu, dezbatere, lecție, sesiune științifică etc.); * repertoriile active sau latente ale emițător receptorilor; * retroacțiunile practicate; * factorii de bruiaj (zgomotele). Este evident că pentru fiecare dintre acestea, comunicarea în clasă are specificul său, determinat de cadrul
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
din care făceau parte, între alții, V. Cristian și Al. Vianu (de la București), numiți coresponsabili la rugămintea coordonatorului, ultimul pentru partea „sensibilă” de istorie contemporană - a și purces la lucru. Trecând peste partea anecdotică a relatărilor privind, de pildă, dezbaterile colocviale româno-sovietice pe tema proiectului în derulare (avându-i ca protagoniști pe Al. Vianu și pe amicul său Erusalimski), să reținem că, în anul imediat următor, L. Boicu a realizat un studiu și a întocmit raportul preliminar consacrat metodologiei specifice istoriografiei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
editării discursive, de raportul dintre sacru și mundan În evocarea religioasă, precum și de obiectivele diferiților actanți (celebrare, informare, persuadare, justificare etc.). Desigur, În cadrul comunicării religioase, putem decela mai multe grade de specificitate semantică, de la „autismul” discursului liturgic până la larghețea limbajului colocvial, În care faptul religios se diluează și se transcodează, pierzându-și criptizarea inițială, până la un punct justificată și de-nțeles. La orice nivel ne-am plasa, e loc de o nouă stilistică, de o reconfigurare discursivă În raport cu evoluția limbajului și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
1967,11; Felea, Reflexii, 187-190; Piru, Varia, I, 505-507; Tomuș, Răsfrângeri, 77-81; Felea, Secțiuni, 362-367; Zaciu, Lecturi, 180-184; Ion Vlad, Punctul de vedere al cronicarului, ST, 1976,1; Petru Poantă, Critica de caracter, ST, 1976, 1; Culcer, Citind, 48-53; Regman, Colocvial, 170-172; Constantin Hârlav, Un critic al opțiunilor pătimașe, VST, 1978, 37; Popescu, Cărți, 49-52; Tomuș, Mișcarea, 305-308; Florin Faifer, Criticul ca moralist, CRC, 1990, 3; Adrian Marino, Criticul moralist, TR, 1990, 6; Dicț. scriit. rom., I, 108-109; Popa, Ist. lit.
ARDELEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285431_a_286760]
-
opera lui Constantin Negruzzi, București, 1984; Subiecte, București, 1987; Repere, București, 1990; Clasici români din secolele XIX și XX, București, 1996; Lumea criticului, București, 2000; Amintiri și portrete literare, București, 2003. Repere bibliografice: Raicu, Structuri, 343-345; Grigurcu, Idei, 197-201; Regman, Colocvial, 86-87; Cristea, Domeniul, 401-405; Iorgulescu, Al doilea rond, 143-146; Raicu, Critica, 458-462; Iorgulescu, Scriitori, 295-297; Simion, Scriitori, I, 739-742; Zaciu, Lancea, 179-189; Cristea, Faptul, 323-327; Raicu, Contemporani, 204-208; Tomuș, Mișcarea, 309-312; Grigurcu, Critici, 360-366; Culcer, Serii, 115-120; Felea, Prezența, 62-66
DIMISIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286771_a_288100]