1,023 matches
-
sau a II-a, în limbajul standard. Acordul la persoana I și a II-a se poate întâlni în registrul sub-standard: (129) a. eu trebuiam să vin, tu trebuiai să vii, noi trebuiam să venim, voi trebuiați să veniți - foarte colocvial b. eu am trebuit să vin, tu ai trebuit să vii, noi am trebuit să venim, voi ați trebuit să veniți - foarte colocvial c. eu voi trebui să vin, tu vei trebui să vii, noi vom trebui să venim, voi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
eu trebuiam să vin, tu trebuiai să vii, noi trebuiam să venim, voi trebuiați să veniți - foarte colocvial b. eu am trebuit să vin, tu ai trebuit să vii, noi am trebuit să venim, voi ați trebuit să veniți - foarte colocvial c. eu voi trebui să vin, tu vei trebui să vii, noi vom trebui să venim, voi veți trebui să veniți - foarte colocvial d. ei trebuiau să vină - standard e. ei au trebuit să vină - standard f. ei vor trebui
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
vin, tu ai trebuit să vii, noi am trebuit să venim, voi ați trebuit să veniți - foarte colocvial c. eu voi trebui să vin, tu vei trebui să vii, noi vom trebui să venim, voi veți trebui să veniți - foarte colocvial d. ei trebuiau să vină - standard e. ei au trebuit să vină - standard f. ei vor trebui să vină - standard Prin urmare, pentru stabilirea gradului de acceptabilitate al acordului operatorilor a fi și a trebui este importantă trăsătura de persoană
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și de acord: (133) a. Noi a rămas să aducem cărțile. - standard b. Noi am rămas să aducem cărțile. - acordul este standard (134) a. Noi a rămas că venim mâine. - standard b. Noi am rămas că venim mâine. - acordul este colocvial Între (133)a și (133)b sunt unele diferențe semantice: (133)a are sensul "A rămas ca noi să aducem cărțile", iar (132)b are sensul "Dintre toți, noi am mai rămas să aducem cărțile (ceilalți le-au adus)". Din
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a rămâne și avansarea pronumelui din GCompl (să aducem noi cărțile), care nu declanșează acordul. (133)b este o propoziție cu verbul a rămâne plin semantic. Între (134)a și (134)b diferențele sunt de registru de limbă (standard vs. colocvial). Ambele propoziții sunt cu operatorul modal a rămâne și avansarea nominalului din GCompl (că noi venim mâine). Unii operatori modali pot fi urmați de un GV cu verbul la supin, care poate să cuprindă un nominal, în poziția de complement
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de sintagma partitivă, iar acordul la plural este mai puțin acceptabil: (52) Oricare dintre candidați poate ajunge / *pot ajunge președinte. (v) Fiecare În propozițiile cu fiecare acordul se face la persoana a III-a singular, în limba literară. În limbajul colocvial, se întâlnesc și exemple cu acord la plural: (53) a. Fiecare dintre noi avem un destin și eu cred că fiecare se adaptează idealului pentru care a fost creat. (www.phoenixmission.org) b. Întâmplări stranii pe care le-am trăit
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
La examen s-au prezentat o sută de studenți. Fiecare student a avut / *au avut un subiect scris și unul oral. - spre deosebire de: b. Fiecare dintre studenți a avut / au avut un subiect scris și unul oral. (acordul la plural este colocvial) În enunțul (55)b acordul la plural este posibil deoarece substantivul din sintagma partitivă este la plural (studenți). În (55)a, substantivul cuantificat este la singular, blocând acordul la plural (care ar putea avea o justificare semantică în context). (vi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintagmele de tipul (i), sunt interesante pentru acord cele în care pe prima poziție se află numeralul unul (una). Conform normelor gramaticale, acordul trebuie să se facă la singular, cu numeralul de pe prima poziție (ca în (81)), dar în limbajul colocvial sau mai puțin îngrijit, acordul se face și la plural (ca în 82)): (81) a. Generația crizei. Unul din zece elevi merge la psiholog din cauza depresiei sau violenței (www.gandul.info) b. Unul din zece dealeri auto a dat faliment
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
40 de ani. (www.amisa.ro) b. Grupul susținătorilor lui Pițurcă nu dorește o concurență reală. (www.9am.ro) Spre deosebire de serie, mulțime și grup, care se întâlnesc în limbajul standard, substantivul grămadă se folosește cu valoare de cuantificator în limbajul colocvial. Dintre cele treizeci de exemple înregistrate, unul singur este cu acord între substantivul colectiv și verbul-predicat, în celelalte acordul făcându-se la plural, cu nominalul cuantificat. În toate exemplele, substantivul grămadă are valoare de cuantificator nedefinit, nu lexicală (sensul "obiecte
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
circumstanțial sociativ: (101) a. Ion cu mine a venit ieri. b. Ion împreună cu mine a venit ieri. (102) *Ion și cu mine a venit ieri. 2.2.3. Cât și Gruparea cât și se folosește cu rol copulativ în limbajul colocvial, apărând prin trunchierea corelativelor atât... cât și...: (103) Premierul Ucrainei, cât și cel al Iranului au afirmat că nu vor participa la summit. Sintagmele coordonate prin cât și au aceleași caracteristici sintactice ca și cele coordonate prin atât... cât și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Rapid a pierdut pe "mâna" lui Bunică. (www.suceavasport.ro) Acordul la singular este singura posibilitate menționată de Gruiță (1981: 96) și în GALR (II: 366). Acordul verbului la plural, cu ambii conjuncți, este acceptabil, cel puțin într-un registru colocvial: (129) Nu numai președintele, ci și premierul au fost invitați la summit. Acordul cu ambii conjuncți nu este la fel de acceptabil în toate situațiile. În exemplele de mai jos, gradul de acceptabilitate variază de la puțin acceptabil la inacceptabil. Sunt exemple cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
să le comunice această chestiune presei (Realitatea TV, 2006) CONCLUZII Lucrarea de față reprezintă o descriere a acordului în limba română, din perspectiva unor teorii lingvistice recente. Pe lângă limba standard (sistemul limbii), sunt avute în vedere pe parcursul capitolelor și realizări colocviale ale acordului sau din registrul oral, dacă acestea au un grad de frecvență ridicat. În primul capitol sunt discutate unele aspecte teoretice referitoare la acord. În grupul nominal, acordul se face pe baza trăsăturilor formale. Sunt agramaticale exemplele în care
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
întâlnește ca atare doar în sintagmele prepoziționale cu din, în și prin: dintr-însul, într-înșii, printr-însa etc. 28 De la unele dintre substantivele masculin sau neutre s-au creat derivate moționale pentru a desemna un referent feminin, în limbajul colocvial: ministră, ministreasă, doctoră, doctoriță etc. 29 În DOOM2, sunt înregistrate două substantive, omonime la singular, diferențiate morfologic la plural: babysitter 1, s.f., pl. babysittere și babysitter 2, s.m., pl. babysitteri. 30 La căutarea cu Google, sunt 142 de rezultate pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
puțin sub două aspecte: ea oferă posibilitatea imitației stilistice și a imitației conținutistice prin degradarea mimetică, graduală atât a limbajului, cât și a evenimentelor propriu-zise. În primul caz, vorbim despre tratarea unui subiect nobil într-un "stil vulgar"112 (limbaj colocvial, aparținând claselor inferioare social); în cel de-al doilea, despre un subiect lipsit de eroism, de idealizare și mit, tratat însă în registrul gravității cu care ne-a obișnuit formula epicului epopeic. O perspectivă interesantă vom întâlni și la Marcus
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
o regulă nescrisă, rezervele la care face referire sunt de factură livrescă, literară (de la poemele homerice până la poezia prețioasă, idilică sau bocetele populare, intertexte din diverși poeți latini etc.), dar le adaugă un plus de culoare locală cultivând limbajul vorbit, colocvial, ale cărui mostre de înțelepciune proverbele ori calambururile ("O mână spală pe alta", " Trebuie să te naști ori rege, ori idiot", " Șoarecii ling pietrele de moară") nu lipsesc nici din textul unui autor altminteri deosebit de exigent. Se confirmă și "diagnosticul
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ca și limbile (latină și greacă) sau stilurile", totuși "amalgamul între limba populară și exprimarea rafinată este cu totul altfel dozat"157. Ia naștere, prin parodie, ceea ce retorica clasică avea să numească "stilul umil", din trăsăturile căruia reținem folosirea limbajului colocvial urmărind, prin observații realiste, momente ale prezentului istoric din care face parte și "comicul gros, refractar la orice moralizare ostentativă, accesibil chiar și glumelor obscene și totuși receptiv față de critica politică și socială"158. Acest stil corespunde deplin ideii de
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de Baligardo, adică celui care se ocupă "cu luare-aminte" de "tăierea firului de păr în patru". În plus, maniera rabelaisiană de denunțare a superficialității anumitor personaje prin limbaj este, la rându-i, o preluare, o adaptare chiar pe teritoriul francezei colocviale a stilului voit obscur, plin de incongruențe, cultivat de Folengo și consacrat prin denumirea de macaronic. Opera pe care acesta o publicase sub pseudonimul de Merlin Cocaio, în 1521, Maccaronea, avusese un imens succes, certificat și de cele șase reeditări
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
personal și/ sau a verbului, intonația interogativă/exclamativă, modalitățile expresive de realizare a gradului superlativ absolut ("Beat turtă!"/ "Mânios Dunăre"; Deștept minune mare!; Era o făptură frumoasă, frumoasă, frumoasă! / Avea un zâmbet laaaaarg!). Expresivitatea mijloacelor lexico-sintactice este actualizată prin termenii colocviali și argotici, prin derivatele lexicale. Sufixele diminutivale și augmentative dezvoltă o funcție hipocoristică, exprimă duioșia sau atitudinea ironică a emițătorului, asemenea derivatelor antroponomastice (Guliță, Ioniță, Angheluș). Substantivarea adjectivelor potențează forța expresivă a textului, grație detașării însușirii pe care obiectul o
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de cuvinte, expresii și locuțiuni populare etc.) și stilistic (registre sti listice, figuri de stil), la nivel formal (elemente de versificație, așezarea specifică în pa gină pentru textul dramatic etc.) și structural (topică, recurență, imagini artistice etc.). În comunicarea uzuală/colocvială, funcția poetică se poate activa spontan, prin expresii/locuțiuni, figuri de stil uzuale, sau deliberat, în vorbirea/în scrierea îngrijită, elaborată, de expresivitate originală. Funcția poetică este dominantă în comunicarea artistică, generând valoarea estetică a discursului pe toate nivelurile de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ansamblul factorilor care, dincolo de sensurile struc turilor lingvistice, afectează/modelează semnificația mesajului. Această funcție are o pondere semnificativă în orice tip de comunicare, fiind dominantă în limbajul științific, în cel oficial, în domeniul massmediei și chiar în sfera comu nicării colocviale. În literatură, funcția referențială acționează prin „suspendarea raportului semantic dintre refe rent (extraverbal, preexistent) și mesaj“ (Dumitru Irimia, Introducere în stilistică) și prin instituirea unui referent ficțional, în „zona ce înglobează acel real care scapă investi gării raționale; este esențialul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cogni tiveducative sau de divertisment. - Scopul informativ urmărește transmiterea unei serii de date, de informații, de cifre, de rezultate etc. întrun discurs obiectiv. Este prioritar în cazul textelor științifice și al celor juridic administrative. Comunicările specifice stilului jurnalistic și stilului colocvial urmăresc acest scop întro măsură mai mică sau mai mare. - Scopul persuasiv vizează transmiterea unor idei, formarea unor convingeri sau opinii, modelarea ori schimbarea unor comportamente, atitudini, reprezentări etc. Textele în care predomină scopul persuasiv - texte publicistice, reclame, discursul politic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
acest scop întro măsură mai mică sau mai mare. - Scopul persuasiv vizează transmiterea unor idei, formarea unor convingeri sau opinii, modelarea ori schimbarea unor comportamente, atitudini, reprezentări etc. Textele în care predomină scopul persuasiv - texte publicistice, reclame, discursul politic sau colocvial etc. - apelează la strategii specifice de persuadare. - Scopul argumentativ se concretizează în discursurile/textele care urmăresc să demonstreze sau să infirme valoarea de adevăr a unei aserțiuni, a unei teorii sau opinii pe baza unor raționamente și a unor ilustrări
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
un sistem de semne complex. Textele nonliterare se caracterizează prin referentul real, prin dominanta logică, rațională, prin limbaj preponderent denotativ, prin expresie obiectiv impersonală (texte științifice sau oficial administrative) ori prin expresie subiectivă și expresivă, fără intenționalitate estetică (discursul/textul colocvial). Texte de graniță/de frontieră - literatura document și literatura de grad secund: jurnalele literare/intime/de călătorie, reportaje literare, amintiri, memorii, eseuri literare etc. - au caracteristici eterogene, combinând în proporții diferite cele două seturi de trăsături. Textele memorialistice, de exemplu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
principale: funcția de structurare a cunoașterii (scop informativ și explicativ) și, în unele cazuri, funcția de evaluare (scop pragmatic de măsurare, comparare, ierarhizare, selectare); - descrierea subiectivă apare frecvent în operele literare (lirice, epice sau dramatice), în texte publicistice, în comunicarea colocvială. Cumulează funcții multiple: funcția de structurare a cunoașterii (scopuri diverse: informarea receptorului și familiarizarea lui cu o perspectivă subiectivă, crearea „efectului de real“, caracterizarea personajelor etc.), funcția estetică (crearea atmosferei, detalierea principalelor repere ale universului ficțional, comunicarea emoțională etc.), funcția
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
presupunând „eliminarea a tot ce în vorbire este total ine dit - variantă individuală, ocazională sau momentană -, păstrând aspectele comune în fenomenele lingvistice considerate drept model“ (Eugen Coșeriu, Sistem, normă și vorbire). Limbajul oficial, limbajul științific, cel publicistic, beletristic și cel colocvial sunt incluse în categoria stilurilor supraindividuale, reprezentând cele cinci stiluri funcționale ale limbii române. 3.2. Calitățile generale ale stilului Calitățile generale ale stilului sunt: claritatea, corectitudinea, proprietatea, precizia, puritatea. Claritatea rezidă în formularea limpede a enunțurilor, întro succesiune logică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]