1,229 matches
-
similară, cu două direcții de acțiune, una dinspre U.R.S.S., cealaltă dinspre Bulgaria ar fi fost greu de stăvilit în condițiile în care nu existau date anticipative asupra acestor planuri. Pentru a contracara acțiunile bulgarilor, statul român a hotărât să colonizeze macedoromâni în Dobrogea, oferindu-le pământ, casă și animale pentru a deveni agricultori. Rezultatele au fost nesatisfăcătoare și chiar contrare. Acești macedoneni nu cunoșteau limba română, meseriile lor de bază erau creșterea vitelor, comerțul și chiar contrabanda („ar fi făcut
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și ale Scoției, instalîndu-se în insulele Shetland sau în Orcadc, ca și în Irlanda, unde întemeiază mici principate de coastă. Puțin mai tîrziu, ci ajung în Islanda, regiune neștiută de cei vechi, unde se stabilesc în 860, apoi în Groenlanda, colonizată un secol mai tîrziu, și, în sfîrșit, pe coastele canadiene, descoperite de Leif Ericson în jurul anului 1000 și, mai apoi, complet uitate. Danezii, însă, sînt cei care, sub numele generic și impropriu de "normanzi", vor face să se vorbească despre
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
secolului al XII-lea, cunoaște un spectaculos progres. Albert Ursul ocupă Brandenburgul în 1150, organizează țara, defrișează pămînturile și pune bazele unor orașe (Havelberg, Brandenburg). Henric Leul, duce de Saxonia și Bavaria, cucerește Lubeck-ul de la Adolf de Holstein (1158), apoi colonizează Mecklenburg și Pomerania occidentală. Teritoriile supuse slavilor sînt de îndată ocupate de coloniști veniți din Franconia, Olanda, Holstein, Westphalia. Drang nach Osten continuă și se accentuează în secolul al XIII-lea, cucerirea militară urmînd o pătrundere lentă a colonizării agrare
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
sistemele educaționale și juridice care au pătruns întreg teritoriul țării, rețeaua de drumuri și căi ferate care au facilitat comunicarea internă, și instituirea serviciului militar univeral. Rezultatul conjugat al acestor procese tranformatorii, prin care provinciile rurale ale Franței au fost colonizate național, a constat în conversia identitară și socio-demografică a țăranilor în cetățeni francezi. Același proces anevoios de evacuare a identităților și solidarităților primare (i.e., pre-naționale) și substituire a lor cu identitatea națională s-a petrecut și în cazul românesc. Doar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
schimb, făcând notă discordantă încă o dată față de linia paradigmatică a Școlii din care făcea neîndoielnic parte, Ioan Budai-Deleanu, în tratatul său istoric despre originea popoarelor din Transilvania, afirmă doar că Dacia pustiită (dar nu deșertată complet de daci) a fost colonizată cu "mulțime nenumărată din toată lumea romană" (Budai-Deleanu, 1991, p. 84, subl. n.), urmând formula eutropiană "Ex toto Orbe Romano". Puritatea romană a poporului său este apărată de Petru Maior împotriva celor care, "pizmuind strălucita viță a romînilor [...] zic că romanii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
are obârșia în coloniștii romani, de la care moștenește până astăzi, în ciuda prefacerilor, "întipăriri neșterse" (Aaron, 1835, p. viii). După ce romanii victorioși "deșertară Dacia de lăcuitori împuținând numărul lor ori împrăștiindu-i într-alte părți" (Aaron, 1835, pp. 7-8), Traian a colonizat pământul dacic intrat în stăpânirea romană cu "mulțime nenumărată de lăcuitori romani din Italia" (Aaron, 1835, p. 8). Pe lângă localizarea ariei de recrutare a coloniștilor strict la peninsula italică, Aaron acordă o foarte mare atenție calității socio-umane a coloniștilor: "Nu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
desființarea învățământului particular. Se poate contra-argumenta că desființarea învățământului particular a fost o măsura care a venit în contra tradiției învățământului românesc, dezvoltat istoricește simultan pe două axe paralele: de stat și particular. Totuși, încă din interbelic statul a început să colonizeze învățământul particular, extinzându-și jurisdicția asupra acestuia și aducându-l sub controlul său direct. Legea asupra învățământului particular din 1925 stipula că "nici o școală particulară nu se poate înființa decât pe baza unei autorizații date de Ministerul Instrucțiunii" (art. 4
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
critice pot fi depistate în tezele impurității etnice, a provenienței non-italice și a deficitului de romanitate al coloniștilor cu care a fost populată provincia dacică. Pe linia deja trasată de criticismul interbelic, se afirmă fără rețineri că Dacia a fost colonizată "cu elemente aduse ex toto Orbe Romano", cu oameni veniți din "Tracia, Pannonia, Gallia, Asia Mică, Nordul Africei etc.", "fie romanizați, fie neromanizați". Distrugând iremediabil teza purismul etnogenetic (fie și daco-romanic), atât de scump naționaliștilor români, manualul rollerian afirmă că
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aprobări unanime. Ce limbă va putea răspunde acestei exi gențe dacă nu tocmai limba italiană, cea pe care poezia și muzica au cultivat-o cel mai bine, creată de populația cea mai pașnică și mai estetică, singura care nu a colonizat pe nimeni ? Pozitivismul va realiza așadar fuziunea celor cinci limbi occidentale - franceza, engleza, germana, spaniola și italiana - „sub președinția celei mai muzicale”. Limba lui Dante și a lui Ariosto, trans formată mai întîi în limbă sacră pentru nevoile cultului Umanității
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Dar, tot rațiunea, atunci când Își păstrează sângele rece, Îi conferă, ca societate de astă dată, avantajul de a educa și cerceta. Sunt deja primordii ale certitudinii, pentru viitor, a previziunii cutremurelor. Cu instrumente Însă. Viața Însă, abordată global, știe să colonizeze imediat structurile geologice nou rezultate atât din continua refacere a scoarței de care aminteam, cât și În urma efectelor acestei refaceri, seismele și vulcanismul. Și va avea de lucru, probabil Încă vreo sută de milioane de ani, cât apreciez eu ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
alternative. Pentru că nu au minte, „ceilalți“ au fost obligați la a susține lupta pentru existența pe teritorii strict delimitate de condițiile de mediu. În fond, domesticirea animalelor și plantelor a reprezentat o alternativă la primordialele vânătoare și cules. Dacă vom coloniza și altceva decât supraaglomerata Terra e altă poveste; cert e că goana după resurse alternative va continua. Se spune pe drept cuvânt că „golătatea Înconjoară, dar foamea dă de-a dreptul“; să abordăm deci resursele alternative alimentare, care sunt de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În ceaun, ci una microscopică. Cu efect complementar, adică consumatoare de substanță reducătoare, ciuperca a reușit nu numai să readucă apa bălții la normal dar, cuplată intim, celulă cu celulă, cu alga, să alcătuiască singura formă de viață aptă să colonizeze uscatul propriu-zis, adică stânca. Asta a Însemnat Însă, de aici Încolo, ca fiecare - algă și ciupercă - să devină și sclav și stăpân. Și, fie vorba Între noi, În lichen, căci despre el e vorba, ciuperca e ceva mai mult stăpân
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
răsărit. À propos: tot răsăritul, mai precis cel chinezesc, spune că dacă vrei să ajuți pe careva, nu-i da un pește, ci Învață-l cum să-l prindă... Un pește, adică simbolul prosperității... E drept, noi n’avem de colonizat teritorii, dar funcții sociale: soldați profesioniști, de pildă. Parcă odinioară existau copii de trupă... Poate că imaginea acestei deveniri, care Înseamnă Înainte de toate nu huzurul companiei lui Tom, Jerry, Donald, iar mai apoi al cutărui „site“ diversionist ca să nu fiu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Între anii 1141 și 1162, regele Geza al II-lea urmărește consolidarea stăpânirii maghiare în Transilvania și extinderea ei asupra întregii Țări a Ardealului, după care urmașii săi, Bela al III-lea (1172-1196) și Andrei al IIlea (1205-1235), aduc și colonizează pe aceste meleaguri românești populații germane, sașii, pe care îi așază în părțile Albei, Sibiului și Bistriței.” Că ungurii au trecut munții în Țara Moldovei, unde au urmărit același scop ca în Țara Ardealului, o atestă documentele emise în perioada
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
teroare și nenorocirile asupra românilor basarabeni, au început deportările către gulagurile siberiene, în care mii de oameni și-au pierdut viața, membrii familiilor au fost despărțiți unii de alții, așa încât să li să piardă urma, în locul lor fiind aduse și colonizate cele mai declasate elemente rusești, criminali, bandiți, pușcăriași de toate felurile, scoși din închisori și stabiliți cu domiciliul în Basarabia. Suferințele românilor basarabeni nu se pot descrie în cuvinte, oricât s-ar încerca acest lucru, groaznicele chinuri prin care au
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
presa, cartea, radioul și televiziunea fiind numai în limba rusă. Biserica a fost desființată, românii au fost eliminați din toate posturile de conducere, din învățământ, știință, cultură și sănătate, fiind înlocuiți cu pușcăriași ruși, aduși din toate părțile Rusiei și colonizați pe aceste pământuri românești. Majoritatea populației românești, cam un milion și jumătate de oameni, a fost deportată în gulagurile siberiene, familiile fiind ridicate în puterea nopții, despărțite și împrăștiate prin toată Siberia rusească. În marea aceasta de întuneric și suferință
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
viitori, sănătate: Poporul Român dându-și învoirea, Noi decretam următoarea CONSTITUȚIUNE Titlul I Despre teritoriul României Articolul 1 Regatul României este un Stat Național, unitar și indivizibil. Articolul 2 Teritoriul României este inalienabil. Articolul 3 Teritoriul României nu se poate coloniză cu populațiuni de seminție străină Titlul ÎI Despre datoriile și drepturile Românilor Capitolul 1 Despre datoriile Românilor Articolul 4 Toți Românii, fără deosebire de origine etnică și credința religioasă, sînt datori: a socoti Patria drept cel mai de seamă temei
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
I DESPRE TERITORIUL ROMÂNIEI Articolul 1 Regatul României este un Stat național unitar și indivizibil. Articolul 2 Teritoriul României este nealienabil. Hotarele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decât în virtutea unei legi. Articolul 3 Teritoriul României nu se poate coloniză cu populațiuni de ginta străină. Articolul 4 Teritoriul României din punct de vedere administrativ se împarte în județe, județele în comune. Numărul, întinderea și subdiviziunile lor teritoriale se vor stabili după formele prevăzute în legile de organizare administrativă. Titlul ÎI
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
Bucovina și Transilvania. Pentru a ademeni tinerii români se acordau unele privilegii În ce privește transportul, Înpropriteriri de terenuri agricole, construcții de locuințe, scutire de serviciu militar și se mai acorda un Împrumut, cu scadență nelimitată. Astfel, depopulând Țările Române au fost colonizate gubernile Ecaterinosloav, Crimeea, .... Numeroși boieri moldoveni au primit proprietăți În Rusia, venind la noile locuri cu țăranii unde Își aveau ogoarele boierii colonizați Între care se amintesc Rosetti, Cantacuzino, Sturdza, Cananău, Nicoriță, Secară, Măcărescu, Balș, etc. Peste secole, cercetătorii români
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
București sub conducerea eminentului om de știință Dimitrie Gusti. Studiul etnosociologului Anton Rațiu a fost efectuat Între anii 1942 - 1944 prin cercetări pe teren, În spațiul Ucrainean de la Bug, până În Caucaz și bazinul carbonifer al Donețcului, În mediul românilor colonizați pe timpul Împărătesei Ecaterina a - II - a. Despre românii din Ucraina se cunoșteau unele date datorită lui Teodor Burada, scrieri ce au fost publicate În 1893 sub titlul ”O călătorie În satele moldovenești din gubernia Cherson”. Lucrarea Înfățișează parțial spațiul
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
spațiul dintre Bug și Nipru. După relatările lui Anton Rațiu cel de al II- lea război mondial a făcut cunoscute așezări românești despre care nu se știa mai nimic. Cercetătorul constată că românii din satele de dincolo de Bug au fost colonizați În două etape. În prima etapă, din ordinal Împărătesei Ecaterina a- II-a au fost dislocați românii din sudul Bucovinei și grupurile aduse din Ardeal de lângă Arad și colonizați În apropiere de Kiev. Ancheta etnosociologică efectuată În cursul războiului, În
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Cercetătorul constată că românii din satele de dincolo de Bug au fost colonizați În două etape. În prima etapă, din ordinal Împărătesei Ecaterina a- II-a au fost dislocați românii din sudul Bucovinei și grupurile aduse din Ardeal de lângă Arad și colonizați În apropiere de Kiev. Ancheta etnosociologică efectuată În cursul războiului, În intervalul 1942 - 1944 prezintă cea de a 5 - a generație de colonizați. Ultima categorie de coloniști erau ciobanii ardeleni din Țara Bârsei, Țara Făgărașului, a Sibiului și alte locuri
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Își Încep istoria pe pamânt basarabean În anii 1768-1774 când ostilitățile rusoturce determină un grup de circa 2000 bulgari și găgăuzi din sudul Dunării să se stabilească În Basarabia. După războaiele ruso-turce din perioada 1809-1812 Basarabia trecând sub jurisdicție rusească colonizează 3000 găgăuzi și bulgari iar la recensământul din 1817 se Înregistrează Încă 1205 oameni. Totodată este Încurajată colonizarea În continuare a refugiaților din sudul Dunării. Fiecare familie primește câte 50 deseatine pământ arabil și vize de muncă; se Înființează școli
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
se Întoarcă cu fața spre România și Europa dacă vor să ajungă la nivelul civilizației țărilor europene”(Miscellania, vol III). BULGARII din Bugeac sunt veniți din N. Bulgariei În sec XVIII-XIX-parte ca refugiați din cauza represiunilor turcești iar parte au fost colonizați. Cum ineficiența grandiosului proiect de deznaționalizare a populației românești din Basarabia Îngrijora autoritățile țariste, În 1890, expertul Botiușcov este Însărcinat să studieze cauzele anevoioasei rusificări. Expertul face următoarea propunere: „ Dacă voim ca populația rusă să nu se românizeze..... atunci trebuie
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
de la sfârșitul sec.al XVII-lea din arhivele rusești menționează prezența În teritoriul cucerit a românilor În proporție de 69,2% iar rușii 2%. Extinderea imperiului rus continuă și În 1812 este anexată Basarabia iar teritoriile recent cucerite sunt intens colonizate cu ruși și ucraineni. Procesul de rusificare În teritoriile ocupate continuă până la Revoluția Rusă din 1917 când la Chișinău, Sfatul Țării proclamă Basarabia Republică Populară Democratică Moldovenească. În 27 martie 1918 se votează În unanimitate alipirea Basarabiei la România. În
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]