2,623 matches
-
început că doar două dintre aceste etape, a doua și a patra, au caracteristicile unor etape de dezvoltare și globalizare reală. Argumentele sale rezidă în observarea factorilor cel mai intens liberalizați în cadrul acestora. Dacă primei perioade i-a fost specifică colonizarea și intensificarea comețului transatlantic prin schimbul de produse agricole, a treia a restricționat libera circulație a forței de muncă, a impus noi bariere comerciale și a redus investițiile transnaționale. Spre deosebire, etapa a doua este etapa revoluției industriale - căderea barierelor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mică barare a unei văiugi pentru a crea o acumulare locală, în zone fără surse de apă din subteran, precum este cazul tipic al Platformei Cotmeana. În Transilvania, să amintim și completăm unele influențe germane și ungurești, în zonele de colonizare habsburgică, menționate și mai înainte. Ele au trecut în numele unor mici cursuri de apă, de obicei pornindu-se de la cuvinte legate de ape din aceste limbi, precum Pârâul Căltăbăului, venind din germana sașilor de la kalt = rece, Bach = pârâu, sau Rior
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
sens în Bistra și Sebeș, ca și între Frumoasa și afluentul său Dobra. Conlocuitorii unguri, fie - ca în acest caz - au tradus, fie au adaptat la fonetica limbii lor numirile românești, deformîndu-le. Se constată că limitele la unele zone de colonizare din Transilvania, aceste influențe germane și ungurești sunt foarte slabe, dată fiind durata de mai puțin de un mileniu a conlocuirii, ca și în cazul turcilor, de altfel. VI Și... câteva concluzii Se observă că, în general, trecerea unui hidronim
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
noi în țară a fost observată în 2008 în jud. Hunedoara și în 2009 în jud. Maramureș (Ruicănescu&Alexandru, 2009). Caracteristicile care o recomandau pentru utlilizarea cu succes în combaterea biologică (talie mare, spectru larg de hrană, prolificitate, capacitate de colonizare,voracitate) au transformat-o într-un dăunător, punând în pericol și eliminând speciile afidofage locale din ecosistemele naturale, atât prin competiție, cât și prin consumul unor larve mici ale acestor specii. În România, problema speciilor invazive s-a redus până în
Biodiversitatea şi speciile invazive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
dresați, epuizați fizic și psihic, devitaminizați, cu imunitate redusă. Coada era nu numai un reflex al penuriei și al politicii economice falimentare, ci și un instrument de control al populației, de disciplinare, pasivizare și supunere colectivistă față de autoriatea sistemului, de colonizare a timpului liber și deviere către supraviețuire a energiei populare care ar fi putut fi orientată spre revoltă. Cei mai mulți „grei” nu aveau nevoie să stea deloc la cozi - fie că lucrau în comerț, la șantierul Casei Poporului etc., fie că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de la început și până astăzi, în ordine cronologică, una din primele încercări de istorie literară la noi. Cu destinație didactică, cartea își propune să cuprindă literatura, teatrul, periodicele, societățile literare și publiciștii din toate provinciile românești. Dacă tratează obârșiile - perioada colonizării romane în Dacia - în chip fantezist, lucrarea are, în schimb, meritul de a fi subliniat însemnătatea literaturii populare ca tezaur al specificului național. Din cultura veche P. menționează pe Neagoe Basarab, „erudit al epocii sale”, pe Coresi și Varlaam, cronicarii
POP-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288895_a_290224]
-
care multe pot determina nefropatia interstițială acută (de exemplu furosemidul). în nefrita interstițială acută suprapusă insuficienței renale cronice lipsește leucocituria (din cauza probabil a îngroșării membranei bazale tubulare în contextul fibrozei interstițiale cronice). b) Nefrita interstițială acută infecțioasă Apare fie din cauza colonizării interstițiului renal de către agentul infectant, fie prin mecanism imun declanșat de prezența antigenelor provenind de la agentul infecțios: • pielonefrita acută bacteriană evoluează cu infiltrat inflamator cu polimorfonucleare neutrofile; contaminarea se realizează, de regulă, pe cale ascendentă, prin căile urinare; • contaminare bacteriană pe cale
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Urinary Tract (7th ed.). Robert W. Schrier (ed). Lippincott Williams and Wilkins. Philadelphia 2001. 12. INFECȚIILE TRACTULUI URINAR 12.1. Definiție Infecțiile tractului urinar (ITU) reprezintă situații patologice caracterizate prin pătrunderea și multiplicarea bacteriilor în tractul urinar, manifestate prin bacteriurie. Colonizarea microbiană a urinii poate fi asimptomatică sau simptomatică. în absența infecției, tractul urinar este steril, cu excepția treimii externe a uretrei la femei. Infecția poate atinge uretra, vezica urinară, ureterele, bazinetul, papilele, calicele și interstițiul renal, dar și structurile adiacente (fascia
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în uretră, infecția propagându-se pe cale ascendentă. Calea de invazie bacteriană poate fi: a) Ascendentă Calea ascendentă este cea mai frecventă, rezervorul de infecție fiind tractul digestiv, germenele cel mai implicat fiind E. Coli (95 % ITU). Etapele transmiterii infecției sunt: colonizarea uretrei, pătrunderea și multiplicarea germenilor în vezica urinară, iar prin depășirea mecanismelor de apărare locală, refluxul vezico-ureteral și intrarenal, propagarea infecției la uretere, bazinet, interstițiu renal. La femei, ITU este favorizată de uretra scurtă, de actul sexual prin efectul mecanic
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
interstițiu renal. La femei, ITU este favorizată de uretra scurtă, de actul sexual prin efectul mecanic de introducere a germenilor în vezică, folosirea contraceptivelor spermicide locale care alterează mediul vaginal. La bărbați, ITU este mai rară datorită uretrei mai lungi, colonizării mai reduse a regiunii periuretrale, mediu local mai uscat și a prezenței substanțelor bactericide în secreția prostatică. b) Hematogenă Calea hematogenă este mai rară, rezervorul de infecție fiind un focar ORL, dentar, cutanat, prostatic etc., iar germenii implicați fiind stafilococii
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
la culcare 3-7 zile/săptămână, timp de câteva luni. Infecțiile recurente la femeile în postmenopauză impun și tratamentul de substituție cu estrogeni, local sau oral, care refac mucoasa atrofiată cu reapariția lactobacililor vaginali, cu scăderea pH-ului local și a colonizării vaginale cu enterobacteriacee. 12.5.3. Pielonefrita acută (PNA) a) Definiție: inflamația microbiană a bazinetului asociată cu invadarea interstițiului renal. b) Clasificare: • PNA necomplicată (survine la o femeie tânără fără sarcină, aparent sănătoasă); • PNA complicată (survine la o femeie gravidă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
rezistent la vancomicină se pot folosi linezolid, daptomycin sau quinupristin/dalfopristin. Peritonita cu Staphylococcus epidermidis se tratează cu cefalosporină I, iar în caz de rezistență sau recădere (50 % din cazuri), cu vancomicină sau clindamicină. Peritonitele repetate cu S. epidermidis sugerează colonizarea porțiunii intraabdominale a cateterului de dializă peritoneală și necesită, de regulă, înlocuirea cateterului. Peritonitele cu E. coli, Klebsiella sau Proteus se tratează cu ceftazidimă, dacă antibiograma indică sensibilitate. Peritonitele cu Pseudomonas și cu Stenotrophomonas (Xanthomonas) necesită asocierea ceftazidimei cu (cel
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
tandem, Play, Literature, Religion. Essays in Cultural Intertextuality (1992), plasează explicit ludicul în relație cu imaginarul și cu sacralitatea, cartografiază zona de interferență a literarului cu religiosul, semnalând căile bătute, petele albe, ca și itinerariile frecvent circulate și deschizând perspectiva colonizării unor noi teritorii: în special numeroasele analogii între discursul teologic și cel literar, în planul substanței, ca și în acela al formei. O precizare esențială este că punctul de racord nu trebuie căutat în planul obiectului, ci la nivelul categoriilor
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
autorului prin literatura de specialitate dedicată chestiunii arată că, pe baza unei asemenea distincții, genocidul poate fi clasificat În câteva tipuri pure, weberiene: de pedepsire a unei populații, instituțional (În cazul cuceririi unui teritoriu) sau utilitar (exterminarea populațiilor băștinașe Înaintea colonizărilor). Cum se inserează cele spuse până aici În discuția despre Holocaust? În carte, după aceste considerații metodologice, Holocaustul apare, În final, definit ca un caz particular de genocid. Sunt Însă redate și opinii potrivit cărora Holocaustul ar trebui net delimitat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
modernizării în America. Nici „indienii”, „pieile roșii”, „amerindienii”, nu au fost soluții eterne: acum sunt numiți Native Americans, iar în Canada treaba e și mai complicată. În plus, „fețele palide” le-au acordat puținilor aborigeni nord-americani care au supraviețuit brutalei colonizări albe un statut juridic excepțional, acela de națiune, și anume fiecărui trib (sau fiecărei uniuni de triburi, adesea formate sau stabilizate de rezistența contra invadatorului european) în parte. Acest statut nu face însă din Statele Unite un stat multinațional în sensul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
personalului penitenciarului spune probabil foarte mult despre adaptarea sa la condițiile detenției și destul de puțin despre modul în care același individ se va comporta în libertate. Analiza lui Goffman asupra proceselor de adaptare și tacticilor utilizate de către instituționalizați (îndeosebi „tactica colonizării”) conduce la concluzia că „buna comportare” a deținutului nu poate fi privită decât cel mult ca simplă prezumție a „bunei comportări” dincolo de spațiul penitenciarului. Sistemul de organizare a detenției poate fi descris prin sintagma „închisoare în închisoare”; între regimul deschis
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Orient orthodoxe”, în Balcania, VI, 1943, pp. 333-356. Virgil Cândea, Rațiunea dominantă. Contribuție la istoria umanismului românesc, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979, p. 67. Konrad Onasch, Civilizația marelui Novgorod. Istoria culturală a unui vechi oraș rus și a ținutului lui de colonizare, în românește de D. Marian, Cuvânt înainte de Dan Zamfirescu, Editura Meridian, București, 1975; vezi capitolele „Renașterea culturală și noua erezie”, pp. 146-157 și „Cântecul de lebădă al marelui Novgorod”, pp. 158-166. Constantin Velichi, România și Renașterea bulgară, Editura Științifică și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
locuitori. Această evoluție demografică a fost posibilă atât ca urmare a revenirii în provincie a unei părți a populației ce se refugiase în timpul războiului din anii 1877-1878, cât și ca urmare a sporului natural al populației și a politicii de colonizare a regiunilor pustiite cu populație provenind atât din Regatul Românei cât și din regiunile istorice locuite de către români dar aflate în afara granițelor statului român modern. Astfel, Dobrogea a devenit un adevărat creuzet în care s-au reunit români originari din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
stabilit o importantă populație de turci oguzi veniți din Anatolia și Rumelia. Ulterior au sosit în Dobrogea numeroase grupuri de tătari originari din Crimeea. În perioada administrației otomane în Dobrogea s-a dorit sporirea potențialului militar al regiunii, Poarta favorizând colonizarea cu populație turcă și tătară originară din nordul Mării Negre, proces favorizat de dispariția Hoardei de Aur34. În paralel cu procesul de colonizare cu tătari crimeeni, statul otoman a organizat colonizarea Dobrogei cu grupuri turanice nomade din Anatolia 35. Populația turco-tătară
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din Crimeea. În perioada administrației otomane în Dobrogea s-a dorit sporirea potențialului militar al regiunii, Poarta favorizând colonizarea cu populație turcă și tătară originară din nordul Mării Negre, proces favorizat de dispariția Hoardei de Aur34. În paralel cu procesul de colonizare cu tătari crimeeni, statul otoman a organizat colonizarea Dobrogei cu grupuri turanice nomade din Anatolia 35. Populația turco-tătară colonizată a fost instalată, în special, în sudul și centrul regiunii și avea obligații militare. De altfel, tătarii dobrogeni originari din Crimeea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
s-a dorit sporirea potențialului militar al regiunii, Poarta favorizând colonizarea cu populație turcă și tătară originară din nordul Mării Negre, proces favorizat de dispariția Hoardei de Aur34. În paralel cu procesul de colonizare cu tătari crimeeni, statul otoman a organizat colonizarea Dobrogei cu grupuri turanice nomade din Anatolia 35. Populația turco-tătară colonizată a fost instalată, în special, în sudul și centrul regiunii și avea obligații militare. De altfel, tătarii dobrogeni originari din Crimeea sunt atestați prin 1512-1514, iar Dimitrie Cantemir relata
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1884. Populația comunei Telița se cifra, la sfârșitul secolului al XIX-lea, la 1 357 de locuitori. Din totalul populației comunei, circa 1 000 de locuitori erau ruși, puțin peste 100 erau bulgari și 236 erau români 1072. Procesul de colonizare a Deltei cu populație românească a fost inițiat de către "regretatul prefect Nenițescu", care "cât timp a stat în capul administrației județului Tulcea (...) avu cel dintâi ideia fericită de a coloniza Delta și Dranovul cu populație românească"1073. Astfel, au fost
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ilganii de Sus, Ilganii de Jos, Uzlina, Gorgova, Ciamurlia, Pătlăgeanca, Ceatalkioi și Pardina 1074. De asemenea, la inițiativa sa au fost înființate localitățile: Principele Ferdinand, Fântâna Dulce, Principele Carol, Carmen Sylva și Floriile. Inițial, lipovenii s-au opus procesului de colonizare a Deltei Dunării răspândind "printre nuoii coloniști temerea că casele și gospodăriile lor vor fi inundate de revărsările Dunării"1075. În ciuda acestor dificultăți "începuturile de colonizare au reușit în cea mai mare parte"1076. După reforma administrativă din martie 1879
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dulce, Principele Carol, Carmen Sylva și Floriile. Inițial, lipovenii s-au opus procesului de colonizare a Deltei Dunării răspândind "printre nuoii coloniști temerea că casele și gospodăriile lor vor fi inundate de revărsările Dunării"1075. În ciuda acestor dificultăți "începuturile de colonizare au reușit în cea mai mare parte"1076. După reforma administrativă din martie 1879, județul Constanța avea o suprafață de 7 150 km2 și cuprindea plășile: Constanța, Medgidia, Mangalia, Hârșova și Silistra Nouă1077. Pentru scurte perioade de timp, județul Constanța
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la mie". În aceste condiții, "comparând numărul morților (...) cu al născuților (...) găsim un escedent de 1 013 a născuților asupra morților"1378. Rezultă din aceste date faptul că sporul natural era unul pozitiv, fapt ce va conduce, alături de procesul de colonizare inițiat și susținut de către autoritățile române, la creșterea rapidă a populației Dobrogei. Pe lângă analiza stării de sănătate a locuitorilor județului Constanța, raportul medicului primar Ioachim Drăgescu cuprindea și referiri succinte la "serviciul veterinar" al județului. Astfel, medicul aprecia că "pierderile
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]