600 matches
-
54 ,,Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice” (B.C.M.I), nr. I, Institutul de Arte Grafice “C. Göbl”, București, ianuarie-martie 1908, p. 7. 21 inscripții. Amintim astfel, descrierea pietrei de mormânt a doamnei Oltea, mama lui Ștefan cel Mare, a unor inscripții de la Comana, de la mănăstirea Dealul, biserica din Bălinești și de la biserica fostului schit Drăgănești 55. Concomitent, și studiile intitulate Meșterii bisericilor moldovene din secolul al XVI lea și Meșterii bisericilor din Țara Românească din secolele al XV-lea și al XVI-lea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
o lună de zile retragerea în Moldova și abandonarea luptei”. Pétin descrie, pe zile și ore, comportamentul armatei ruse în luptele ce se dădeau în Muntenia. De exemplu, la 29 noiembrie 1916, Divizia a 40-a rusă a sosit lângă Comana, „unde românii luptau cu disperare contra bulgarilor, dar generalul Rasvoi, care comanda divizia, a refuzat cererea generalului Iancovescu să se angajeze în luptă, preferând să aștepte...”. La 2 decembrie, două brigăzi ruse erau pe picior de război la Comana; ”în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
lângă Comana, „unde românii luptau cu disperare contra bulgarilor, dar generalul Rasvoi, care comanda divizia, a refuzat cererea generalului Iancovescu să se angajeze în luptă, preferând să aștepte...”. La 2 decembrie, două brigăzi ruse erau pe picior de război la Comana; ”în van generalii Prezan și Berthelot au trimis la generalul Rasvoi doi ofițeri, pe maiorul Vasilescu și pe căpitanul francez Nicolaï. Aceștia, plini de indignare, i-au cerut să acționeze imediat... Razvoi le-a opus sec refuzul său”. Și Pétin
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
van generalii Prezan și Berthelot au trimis la generalul Rasvoi doi ofițeri, pe maiorul Vasilescu și pe căpitanul francez Nicolaï. Aceștia, plini de indignare, i-au cerut să acționeze imediat... Razvoi le-a opus sec refuzul său”. Și Pétin comentează: ”Comana în mâinile rușilor - asta ar fi însemnat retragerea bulgarilor. Succesul era asigurat, el era în mâinile rușilor, dar generalul Rasvoi refuză... Nu are ordine în acest sens !”. După bătălia de la Târgu Jiu, generalul Belaiev a ordonat deja „retragerea metodică din
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Corpului 8 rus, dar toate acestea veneau prea târziu. Al 40-lea divizion a sosit la Budești, la 29 noiembrie seara; el nu s-a mișcat în ziua de 30. La 1 decembrie a sosit la Prund, la est de Comana, unde românii se băteau cu disperare contra bulgarilor. Această armată rusă era chiar în fața frontului, dar generalul Rasvoi, care comanda divizionul, refuză pe generalul Iancovescu de a angaja primele elemente, dorind să aștepte, spunea el, ca diviza să fie concentrată
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
generalul Rasvoi, care comanda divizionul, refuză pe generalul Iancovescu de a angaja primele elemente, dorind să aștepte, spunea el, ca diviza să fie concentrată. În fine, pe 2 decembrie, divizionul este pe picior de luptă, o brigadă în față la Comana, alta la Vlad Țepeș. Se va angaja în sfârșit ? În zadar generalii Prezan și Berthelot au trimis la generalul Rasvoi doi ofițeri (Maiorul Vasilescu și căpitanul francez Nicolaï). Aceștia, foarte agitați și trebuie spus, plini de indignare, amintesc de lupta
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Waterloo și întreabă pe generalul rus daca vrea să joace rolul lui Grouchy. Rasvoi răspunde sec că el nu este acolo pentru a asculta un curs de istorie. În zona Grădiștea-Comana, trupele române respingeau atacuri germano-bulgare; bulgarii se repliază spre Comana. Atunci, generalul Iancovescu face o ultimă tentativă pe lângă Comandamentul rus. El îl informează pe comandantul brigăzii ruse, desfășurată la Est de Comana, despre succesul trupelor române, eliberarea Grădiștei, sosirea în fața localității Budeni și îi cere să atace Comana. Odată Comana
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a asculta un curs de istorie. În zona Grădiștea-Comana, trupele române respingeau atacuri germano-bulgare; bulgarii se repliază spre Comana. Atunci, generalul Iancovescu face o ultimă tentativă pe lângă Comandamentul rus. El îl informează pe comandantul brigăzii ruse, desfășurată la Est de Comana, despre succesul trupelor române, eliberarea Grădiștei, sosirea în fața localității Budeni și îi cere să atace Comana. Odată Comana în mâinile rușilor, determina tăierea retragerii bulgarilor prin acest punct. Succesul era în mâinile rușilor, trebuia numai să-l culeagă. Nu numai
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
repliază spre Comana. Atunci, generalul Iancovescu face o ultimă tentativă pe lângă Comandamentul rus. El îl informează pe comandantul brigăzii ruse, desfășurată la Est de Comana, despre succesul trupelor române, eliberarea Grădiștei, sosirea în fața localității Budeni și îi cere să atace Comana. Odată Comana în mâinile rușilor, determina tăierea retragerii bulgarilor prin acest punct. Succesul era în mâinile rușilor, trebuia numai să-l culeagă. Nu numai că generalul Rasvoi a refuzat să ducă regimentele celui de-al 40-lea divizion mai la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Comana. Atunci, generalul Iancovescu face o ultimă tentativă pe lângă Comandamentul rus. El îl informează pe comandantul brigăzii ruse, desfășurată la Est de Comana, despre succesul trupelor române, eliberarea Grădiștei, sosirea în fața localității Budeni și îi cere să atace Comana. Odată Comana în mâinile rușilor, determina tăierea retragerii bulgarilor prin acest punct. Succesul era în mâinile rușilor, trebuia numai să-l culeagă. Nu numai că generalul Rasvoi a refuzat să ducă regimentele celui de-al 40-lea divizion mai la sud de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
era în mâinile rușilor, trebuia numai să-l culeagă. Nu numai că generalul Rasvoi a refuzat să ducă regimentele celui de-al 40-lea divizion mai la sud de Vlad Țepeș și de Petrila, dar a refuzat chiar să atace Comana !... nu avea ordine ! Astfel, bulgarii au scăpat de dezastru.... Pe scurt, partida putea fi jucată cu condiția ca factorul rus să-și joace rolul. Abținerea rușilor a fost prea flagrantă pentru ca motivele să nu fie căutate cu multă curiozitate. Cuvântul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
, Marin (pseudonim al lui Marin Iordache; 30.VIII.1901, București - 23.VI.1972, București), prozator, dramaturg și publicist. Este fiul Comanei și al lui Constantin Iordache. Neavând nici un chef să fie ofițer sau preot, cum doreau părinții, I. fuge de acasă, hotărât să se descurce de unul singur. Atras de pictură, se înscrie la Școala de Belle-Arte din București, unde însă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
Ea (văduvă tânără) va aduce cu sine rămășițele pământești ale tatălui și ale soțului ei (mort și el prin 1627). Radu Șerban, fost mare paharnic al lui Mihai Viteazul, și fiul Voievodului tuturor românilor își vor afla odihna la Mănăstirea Comana, ctitorie a lui Vlad țepeș. Pe Ilinca Matei Basarab a căsătorit-o în scurt timp cu Constantin Cantacuzino, fiul cel mare al lui Andronic Cantacuzino. Familia Cantacuzinilor din țara Românească își afla astfel temeiul. Prin alianța aceasta „exogamică”, fiul lui Andronic
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
suferind, îi stânjenea serios mișcările. Și i-a adus moartea. (Maria Voichița i-a supraviețuit șapte ani). Bolnavii de gută (și regele Matei Corvin s-a numărat printre ei), era o „boală voievodală” caută să ne convingă inscripția de la Mănăstirea Comana: (pe Radu Șerban, tatăl ei, și pe soțul ei Nicolae Pătrașcu, mort în 1627, și îngropat întâi în Biserica Sârbească din Győr, îi reînhumase - știm deja - în ctitoria fostului Voievod Doamna Anca): „La Radu Șerbanú Băsărabă voievod și ginere său
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prin 1627, căci suferea cumplit de podagră: „ex nimis morbi passionibus totus contractus et lecto affixus”143. Marele paharnic al lui Mihai Viteazul, figură însemnată a istoriei noastre 144, și fiul Voievodului tuturor românilor își vor afla odihna la Mănăstirea Comana, ctitorie a lui Vlad țepeș. Din 1658 și până în 1660, Gheorghe Ștefan - care părăsise tronul Moldovei (a fost scos din scaun la 13 martie 1658, dar devenise indezirabil încă din 1657 din cauza participării la campania poloneză a lui Gheorghe Rákóczy
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lumi”, boierii se „tundeau întru monahi” adesea în mănăstirile lor, private, ale lor sau ale familiilor lor259 ori în alte lăcașuri de reculegere. Mănăstirile particulare - domnești sau boierești Bistrița Craioveștilor, Brâncovenii a acelorași, Stăneștii a marelui postelnic Gruia, Călinul Buzeștilor, Comana lui Radu Șerban, pe atunci doar paharnic, Flămânda Rudenilor, Polovracii marelui postelnic Dancu Pârâvanu etc.), veritabil fenomen istoric românesc de sursă bizantină 260, subordonate dreptului cutumiar și putând fi lăsate moștenire, le ofereau adăpost. Este posibil ca monahul Nicodim - în
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
393. 88. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 448. 89. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 355. 90. Vezi Al. Elian, C. Bălan, H. Chircă, O. Diaconescu, Inscripțiile medievale ale României, I, Orașul București, București, 1965, p. 562; Al. Lăpedatu, Două noi inscripții la Comana, în „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, II, 1909, nr. 3, pp. 121-122. 91. Vezi Al. Alexianu, Mode și veșminte..., vol. I, pp. 124-125. 92. N. Vătămanu, Voievozi și medici de curte, București, București, Editura enciclopedică română, 1972, p. 90 și urm
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Cozia, unde sarcofagul său, aflat în pronaos, - „au domnit [...] ani 29 și au murit în domnie (notează Letopisețul Cantacuzinesc) și s-au îngropat la mănăstirea lui, la Cozia” - vădește concomitent înrâuriri apusene și sud-dunărene, Vlad țepeș zidise prima mănăstire de la Comana, unde se află - poate - îngropat, (capul i-a fost trimis sultanului la Istambul), iar Vlad Vodă Călugărul, ctitorise, Glavaciocul mănăstire ce-i adăpostește, din septembrie 1488, și mormântul, cea de la mănăstirea Dealu 8, unde Craioveștii s-au îngrijit de mormântul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
început de tatăl său, Drăghici Cantacuzino - și la mănăstirea Cobia; împreună cu maică-sa, Păuna, fiică a lui Diicu Buicescu, este ctitor al bisericii din Măgureni), cu alt fiu al lui Drăghici Cantacuzino, marele vornic Șerban (cel ce a refăcut Mănăstirea Comana - unde a fost și înmormântat - și și-a legat numele de edificarea multor lăcașuri: schitul Bascovele din Argeș, biserica Sfinții Apostoli din Roșiori, Mănăstirea Cozia - pictura bisericii mari -, biserica Șelari din București, bolnița Mănăstirii Bistrița, unde a fost pictat împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de mormânt o putem doar bănui (rămânând în limitele firescului)76, în privința altora nu există nici un dubiu. Așa cred că stau lucrurile cu piatra de pe mormântul comun al lui Vodă Radu Șerban și al ginerelui său, Nicolae Pătrașcu, de la Mănăstirea Comana. Doamna Ancuța fiica lui Radu Șerban, a fost cea care le-a adus - prin 1640 - rămășițele pământești în țară, (soțul ei murise în 1627) și tot ea cred cea care a poruncit (aproape că își face loc și în inscripție
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și zapis la mâna noastră, cum să nu mai aibă treabă nimica cu de ale bărbatului ei”. Abia izbutind uneori să-și salveze zestrea din averea moștenită, pusă sub execuție de creditori (mitropolitul, împreună cu doi boieri, a scăpat-o pe Comana, văduva logofătului Băicuș, alegând, din bunurile rămase, zestrea femeii, banii cheltuiți cu înmormântarea și câteva dobitoace), ajutate alteori de persoane milostive („în zilele lui Radu Mihnea voievod și Alexandru Iliaș voievod, Sima Stolniceasa [era văduva stolnicului Stroe], trăgând multă nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
reactualizează spațiul-timpul auroral: „Jos era cerul verde strălucitor / și unde călcam se aprindeau / sori minusculi, unde dormeam / se deschideau izvoare”. Din același fond mitico-magic arhetipal se nutresc și cele câteva povestiri publicate între 1969 și 1975 în „Luceafărul”: Singură ploaia, Comana și Duminică, Bunica. Aspirația către poezia meditației abstracte (ciclul Cântece pentru numărul unu din Scrisori către Orfeu) este contrazisă de adevărata vocație a poetei, care rămâne lirica feminității (în ipostaza de iubită și mamă) și a copilăriei în decorul arhaic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285606_a_286935]
-
NAUM, Gellu (1.VIII.1915, București - 29.IX.2001, Comana, j. Ilfov), poet, prozator, dramaturg și traducător. Este fiul Mariei (n. Ghica) și al poetului Andrei Naum, mort pe frontul de la Mărășești în 1917. Bunicul patern era aromân din Ohrida. Urmează la București cursurile Liceului „Dimitrie Cantemir” (1926-1933) și ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
Mirel Păsărelu, fostul șef al DGA Gorj, a accidentat mortal, vineri, un pieton pe raza comnei Padeș, dar s-a predat abia sâmbătă Poliției Motru. În cauză a fost întocmit dosar penal pentru ucidere din culpă și părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție. Polițiștii care au efectuat cercetarea la fața locului au stabilit că
Fostul şef al DGA Gorj s-a predat la Poliţie, după ce a accidentat mortal un pieton () [Corola-journal/Journalistic/23894_a_25219]
-
Odobescu, Ispirescu) o încercare cultă de a imita vorbirea populară. Cel mai vechi exemplu de folosire a lui alde apare deja la Dosoftei; multe alte atestări sînt oferite de scriitorii secolului al XIX-lea: Heliade (,Or aide l-alde baba Comana, or Sorica"), Grigore Alexandrescu (,multe de-alde alea"), Creangă ("de-alde bătrînul Alecu Forescu", ,cioflingari de-alde tine", ,de-alde aceste") etc. Putem constata că acest alde popular e destul de prezent în limbajul familiar actual, chiar și în scris. O
Alde noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11369_a_12694]