6,231 matches
-
găsim destul de numeroase care exercitau profesia pe cont propriu. În registru este notat, „practică la domiciliu”. Sub regimul reglementarist, Înainte de 1930, În Iași, se găsesc intabulate 156 de prostituate din care circa 80 practicau În bordel. Deși reglementarismul e aspru combătut În mod unanim În latura lui morală, statuarea acestui regim Întrunește cele mai multe sufragii. Ni se pare Însă, că este o oarecare confuzie: Noțiunea de reglementarism e legată de necesitatea bordelului, după cum vom avea ocazia să dovedim. Reglementarismul trebuie să se
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
a pus chiar întrebarea ce fel de țară este Iugoslavia, când ea "este țara neangajata, neutră, nu este nici într-o parte, nici în cealaltă, este în afara blocurilor, când susține programul său revizionist";177 iar datorită faptului că RPR nu combătea puternic revizionismul iugoslav, nu odată au fost adresate critici Bucureștiului.178 Această aveau loc în contextul în care, cu ocazia Congresului PCUS organizat la Moscova, în 1960, când s-a dat citire pasajului privind "revizionismul iugoslav, delegații dădeau din picioare
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
se străduiește să pună la punct și să promoveze practici eficiente pentru prevenirea corupției. 3. Fiecare stat parte se străduiește să evalueze periodic instrumentele juridice și măsurile administrative pertinente, pentru a determina dacă acestea sunt corespunzătoare pentru a preveni și combate corupția. 4. Statele părți colaborează, conform principiilor fundamentale ale sistemului lor juridic, între ele și cu organizațiile regionale și internaționale, pentru a promova și a pune la punct măsurile prevăzute în prezentul articol. În cadrul acestei colaborări ele pot participa la
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
deducerii taxelor în virtutea legii sau în practică, pentru mită sau alte cheltuieli legate de infracțiunile de corupție; 9) Să se asigure ca organizarea, funcționarea și procesele de luare a deciziilor din administrația publică să aibă în vedere necesitatea de a combate corupția, în special prin asigurarea transparenței conform cu necesitatea de a asigura eficacitate; 10) Să se asigure ca reglementările legate de drepturile și îndatoririle funcționarilor publici să ia în considerare cerințele luptei împotriva corupției și să ofere măsuri disciplinare adecvate și
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
La adoptarea acestor măsuri s-a avut în vedere că „de cele mai multe ori rolul principal îl joacă agenții de corupțiune. Ei sunt aceia care ispitesc pe funcționari, oferindu-le bani și alte foloase. Ispita aceasta e absolut nevoie să fie combătută și împiedicată de a se manifesta cu acea îndrăzneală pe care o dă impunitatea actuală”. La puțin timp după ce a fost exprimată această idee care încununa o întreagă etapă de edificare a statului de drept, valurile dictaturii în mai multe
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
and Cultural Change, Vol. 45, Issue 1, October, University of Chicago Press, p. 23. footnote>. Această tendință înrădăcinată îndreptată către intervenția statului, care variază în funcție de regiune, creează potențialul pentru corupție, în special atunci când entitățile legislative dețin resurse puține pentru a combate comportamentele corupte. Având în vedere faptul că tranziția reprezintă o perioadă în care trebuie formulat un corp semnificativ de noi reglementări, aceasta exacerbează de asemenea riscul ca birocrații corupți să interfereze în procesul legislativ de adoptare a unor noi coduri
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
transparency.org.ro/politici si studii/ studii/sistemul national de integritate/index.html , accesat la 23 martie 2011. footnote>. Sistemul Național de Integritate cuprinde instituțiile cheie, actele normative și practicile („pilonii”) care contribuie la integritatea, transparența și responsabilitatea dintr-o societate. Atunci când funcționează corect, SNI combate corupția ca parte a unei lupte mai ample împotriva abuzului de putere, a încălcărilor legii și a fraudei în toate formele sale. Conceptul SNI a fost dezvoltat și promovat de Transparency International, ca parte integrantă a modului de abordare general
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
o să-și mai scoată mintea din starea aceea de cvasiaiurare deloc caracteristică lui. De câteva zile, tot studia o tactică proprie nou-descoperită; era o capcană în deschidere pe care, încă de pe acum, el deja o întrevedea a fi „imposibil de combătut”. Dintr-odată, însă, pe neanunțate ușa camerei sale se deschise violent și se izbi, cu zgomot mare, de perete. În pragul ei, era Victoria. Arăta precum nu mai arătase niciodată; se vedea că-i neagră de furie; era de-a
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
diferitelor minorități, există și aspecte specifice suplimentare referitoare la nevoile acestora. 27. UE trebuie să asigure mișcarea liberă a tuturor cetățenilor UE, însoțită de protecția socială, să promoveze coeziunea și solidaritatea pentru comunitățile-gazdă, migranți și comunitățile de origine și să combată rasismul și discriminarea în toate formele sale. 28. În sprijinul acestor scopuri, UE și statele membre trebuie să creeze și să sprijine structuri și agenții care urmăresc scopuri de egalitate rasială și de înțelegere și conștientizare interculturală. UE și statele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
o criză; 3. de a îmbunătăți imaginea organizației; 4. de a da naștere în interiorul organizației unui sentiment de apartenență, unui climat mai bun; 5. de a vinde mai multe produse; 6. de a crește numărul de aderenți; 7. de a combate un adversar; 8. de a crește la bursă; 9. de a pregăti o fuziune"43. Aceste teme nu sunt singurele în jurul cărora se poate construi o campanie de PR, ele reprezentând doar un model general care trebuie completat de fiecare
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
ar fi rămas de fapt ceva cu totul lipsit de claritate, așa cum În filosofia morală a lui Kant ele apar ca imperative absolute goale, ce răsună ca o voce din lumea de dincolo În lumea vieții empirico-istorice. Adversarii concepției teleologice combat adesea foarte amănunțit lucruri pe care nu le susține nimeni. Filosofia teleologică a moralei nu respinge tot ceea ce afirmă cea formalistă; În descrierea moralului ca o trăire subiectivă ea coincide Întru totul cu aceasta: este așa pentru că individul resimte datoria
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
nu se diferențiază aceste amândouă părți ale judecății morale de valoare și nu se recunoaște independența lor relativă reciprocă, nu se poate Întrezări sfârșitul acelei Îndelungate controverse Între filosofia morală formalistă și cea teleologică. Cea formalistă va continua să o combată sau să o suspecteze pe cea teleologică, ca fiind „morală a succesului”: pentru ea valoarea acțiunii nu depinde de modul de a gândi, ci de „succesele” sale, cu toată puternica opoziție a conștiinței morale. Morala teleologică va fi neputincioasă În fața
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
norme, preceptive și prohibitive, caracterul imperativ apare evident; nu e Însă la fel de Învederat și În alte specii de norme. Acestea merită să le luăm În considerare, fie pentru a ajunge la o desăvârșită clasificare a normelor juridice, fie pentru a combate obiecția pe care o aduc unii autori Împotriva doctrinei despre natura imperativă a dreptului În genere. Cele două specii de norme mai sus examinate, sunt norme primare, de sine stătătoare, adică exprimă direct o normă de conduită. În schimb, celelalte
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
public (de ex. dreptul financiar), iar pe de altă parte, În domeniul dreptului privat sau civil intră drepturi care nu privesc nici o utilitate patrimonială (spre ex. drepturile de familie, de persoană etc.). Un alt criteriu greșit e cel discutat și combătut mai sus, când a fost vorba de antiteza Între jus cogens și jus dispositivum. Trebuie să reținem ca maximă că dreptul, ca principiu imperativ de coordonare socială, are esențial un caracter public, care depășește, după cum am spus, Înseși dispozițiile de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
juridică pozitivă par a fi valabile, pentru că «sunt voite de către Stat, ca și cum ele erau iradiațiile lui». Așa este simpla și obișnuita construcție dogmatică a unui sistem care are, dealtfel, rădăcini mult mai complexe În realitatea istorică și psihologică”. Filosoful italian combate viguros și concepția după care Dreptul și Statul ar coincide, sau după care Dreptul ar fi esențial de natură Etatistă. Or, În viziunea lui Giorgio del Vecchio: „orice societate tinde să producă un Drept care Îi este propriu. Astfel, organizațiile familiale
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
VII Mitul statului și criza statului 1. Dreptul preexistă Statului Dreptul, ca fenomen istoric și pozitiv preexistă Statului, spune ferm și conform adevărului, gânditorul italian. În această idee majoră, el urma Învățământul celor mai de seamă reprezentanți ai poziției ce combătea, pe toate planurile, concepția „etatică” a Dreptului, adică pe: H.S.Maine (1861;1897); Ihering (1891); Fustel de Coulange (1908, a douăzecea ediție); Post (1878); L.H. Morgan (1878); Gumplovicz (1883); Posada (1896); Wilutzky (1903); MacLeod (1931); Kohler (1887); Stamler (1911) etc.
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
vorba de a favoriza descoperirile geografice, explorările științifice și marile lucrări publice. În aceeași direcție s-a orientat și gândirea lui Herbert Spencer din lucrarea semnificativă, cu titlul Omul contra Statului (The Man versus the State, 1886), În care a combătut, elegant, expansiunea funcțiilor Statului. Conform acestui filosof, există „două mari superstiții politice”: una din trecut, adică dreptul divin al regilor, alta din prezent - adică dreptul divin al parlamentelor. Consecința acestora este opinia că există o „autoritate nelimitată” căreia i se
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
un sens riguros științific, noi putem numai să spunem că, În orice societate umană există, mai mult sau mai puțin definit, o anumită putere, care reprezintă voința socială cea mai tare. Dar această putere poate fi - și de regulă este! - combătută de alte puteri, adică de alte voințe, care pot să fie chiar mai puțin forte decât grupul preponderent”. Filosoful neokantian observă - cu temeiuri depline - că: „Istoria În general nu este făcută din bulversări solemne, ci mai ales, din gestații lente
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
gîndirii și aceea materială a simțirii. Sfera de valabilitate a unui adevăr dobîndește astfel o mai largă cuprindere, arătînd cum orice idee, dacă se clarifică prin imagine, este fiindcă își regăsește conturul în universul concret". E o concluzie anevoie de combătut.
Despre "stilul critic" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9205_a_10530]
-
ignorase mai multe reguli elementare. Era aproape uimitor cît de bine se pricepea să se Înfunde sigur, oferind de pe acum dovezi Împotriva sa pe care, În fața Tribunalului Militar, unde avea să ajungă fără Îndoială, nu le-ar mai fi putut combate nici cel mai abil avocat. Iată doar cîteva, alese la Întîmplare: nu-și anunțase imediat superiorii despre existența cadavrului; jignise fără motiv un grad inferior, făcîndu-l „bou“; ordonase ridicarea cadavrului Înainte de prelevarea probelor și efectuarea măsurătorilor de către criminaliști; Întrebase care
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
simplu și mai la Îndemînă ar fi să spunem că fusese o intuiție sau o vagă presimțire. Presimțirea nu se poate demonstra și nu trebuie explicată. Tocmai de aceea explică atît de multe lucruri și e atît de greu de combătut. Abia luni dimineață, colonelul Pruritanal va afla de ce-l contrazisese fără motiv pe maiorul Smith, cînd va primi anunțul că soldatul Iuffo evadase din spital și Încercase să se refugieze pe o insulă din apropiere, cu un elicopter al armatei
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
pentru a face economie de impulsuri telefonice și a-i oferi colonelului Pruritanal fericita ocazie de a prelua inițiativa. Înainte de a forma numărul, colonelul se ridică și făcu cîțiva pași prin Încăpere, deoarece doctorul Îi spusese că mersul pe jos combate hemoroizii. Se opri la fereastră și, cînd privi afară, Îl văzu jos În curte pe maiorul Smith ieșind Împreună cu asistenta doctorului Thomas. Ia te uită - exclamă colonelul, fără a rosti propriu-zis vreun cuvînt - maiorul Smith a fost aici, dar n-
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
din prima zi a căsniciei lor, că nu-l va Înșela niciodată pe Bill cu alt bărbat și Încă nu-și schimbase această hotărîre. Dar simțea o tot mai apăsătoare presiune a rutinei asupra relației lor și dorea să o combată măcar prin nevinovate evadări imaginare. Am mai vorbit despre asta. Între timp, peruca din păr de metis și celelalte artificii Își cam pierduseră Însușirile magice, astfel că „Noul Marlon“ apăruse Într-un moment cît se poate de potrivit. De fapt
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
vînzoleală, Christina devenise un personaj secundar cu totul neînsemnat. Era unul din puținii participanți care nu realizau ce se Întîmplase de fapt. N-o văzuse pe Marychka alergînd, pentru că se afla de cealaltă parte a terenului. În plus, pentru a combate disconfortul produs de pantofi, care continuau să o umilească, și pentru a-și canaliza gîndurile corespunzător directivelor Joannei-Jeni, Închisese ochii - dar nu se putea gîndi decît la Vic și la ce-i spusese Înainte de a pleca. Îi spusese că va
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
și trebuie să mărturisesc că, spre deosebire de mulți alți colonei și generali, el și-a Îndeplinit cu cinste și devotament datoria, pînă la ultima suflare. În Raportul la Conferința Națională a P.C.R., din decembrie 1982, am arătat că este necesar să combatem cu hotărîre și să demascăm toate mentalitățile retrograde, mistice, să desfășurăm o luptă ascuțită Împotriva influențelor burgheze În conștiința și viața oamenilor, să luăm atitudine hotărîtă Împotriva oricăror Încercări de Înjosire a omului, ca manifestări ale forțelor reacționare care apelează
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]