1,013 matches
-
5-7 ore, o redactare pe baza unui subiect/o temă dată, la alegere între: a) continuarea textului sau a temei/ideii principale din textul de la itemul 1 sau construirea unui text, având sau nu ca reper interpretarea, textului dat; ... b) comentarea unui subiect/exprimarea/argumentarea unui punct de vedere personal, pe baza unei teme (inspirate sau nu de conținutul textului propus la primul item). ... Pentru subiectele de redactare la alegere (a sau b) se poate solicita redactarea unui anumit tip de
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
BACALAUREAT 2002 PROGRAMA DE LIMBĂ ELINA (proba scrisă) 1. Obiective de evaluare: Proba scrisă evaluează următoarele competențe: 1.1 Identificarea de elemente și structuri gramaticale în frază /text; 1.2 Traducerea unui text la prima vedere folosind dicționarul; 1.3 Comentarea unui text studiat*); 1.4 Retroversiune cu suport lexical; 1.5 Explicarea unor elemente de cultură și civilizație. NOTĂ: *) Textele studiate vor fi diferite în funcție de filiera (teoretic/vocațional/teologic). 2.Conținuturi: 2.1. Morfologie: substantiv, adjectiv, pronume, verb, numeral; 2
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
repararea acesteia potrivit legii. ... (6) Modul în care vor fi aduse la îndeplinire dispozițiile prezentului articol va fi prevăzut în regulamentul de organizare și funcționare a fiecărei societăți. ... Articolul 14 (1) Știrile și informațiile trebuie difuzate în mod fidel, iar comentarea lor trebuie făcută cu obiectivitate, fără nici o influenta din partea autorităților publice sau a altor persoane juridice de drept public, privat ori a unor persoane fizice. (2) Știrile și informațiile care urmează să fie difuzate sub forma de texte sau imagini
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110172_a_111501]
-
bine articulată și răspicată, concomitentă cu scrierea. Dacă elevii sunt educați, în felul acesta, pentru o percepere conștientă, ei nu vor întâmpina, de regulă, greutăți în a se familiariza cu noi și necesari pași, cum ar fi: silabisirea comentată respectiv comentarea la prelucrarea unor cuvinte a căror imaginea scrisă diferă de cea sonoră. Din punct de vedere educativ, ne pare important să influențăm elevii în așa fel încât ei înșiși să devină, de fiecare dată, conștienți de noua situație a învățării
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
M. Eminescu, P.L., p. 24) sau o circumstanță condițională: „Te rog să procedezi așa, altfel, nu ai nici o șansă.” c. Adverbele de modalitate (modalizatorii) exprimă categoria modalității, al cărei conținut rezultă din raportul dintre conținutul obiectiv al comunicării și interpretarea (comentarea) lui de către locutor. Se alătură, în exprimarea acestui conținut, categoriei gramaticale a modului, verbelor cu conținut lexical modal (a putea, a trebui, a crede, a bănui etc.), semiauxiliarelor de modalitate (a trebui: „Trebuie să fie târziu.”, a putea: „Poți să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
2 (modalizatorii) subiectivează enunțul din perspectiva atitudinii subiectului vorbitor față de realitatea interpretată lingvistic; locutorul își poate asuma acest conținut sau se poate detașa de el, îl poate situa în interiorul corelației real-aparent, certitudine-probabilitate etc. În legătură cu sfera relativ amplă a posibilităților de comentare a unui conținut lingvistic, adverbele modalizante dezvoltă un registru amplu de valori semantice subiective: • certitudinea: desigur, bineînțeles, firește, fără îndoială, fără doar și poate, negreșit, sigur: „Laudele lor desigur m-ar mâhni peste măsură.” (M. Eminescu, I, p. 141); „Și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
narațiunii privesc îndeosebi distanța dintre evenimentele evocate și instanța de enunțare. Efectul tinde să fie când de proximitate (alocutarul are impresia că este martorul evenimentului sau că este vorba despre o focalizare care mărește anumite detalii), când de distanțare, de comentare, ca și cum ar fi vorba despre legenda unei fotografii sau de o didascalie de teatru: O masă de seară pe sfârșite. Masa este în dezordine. Ofițerii și tiganii fumează țigări. Doi țigani zdrăngăne la chitară într-un colț al tavernei și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
examinare alcătuită din profesorii I. Buțoianu, Amza Jianu, Traian Nasta, L. Ballif și Dem. Paulian l-a declarat câștigător al concursului pe Dumitru Bagdasar apelând la argumentul că acesta este mai vechi angajat În cadrul Ministerului Sănătății(St. Niculescu 1987). În comentarea acestui concurs, interesantă este analiza notelor: Expunerea de titluri și lucrări: Bagdasar, Moruzi = 20; Dem. O. Vasiliu = 17; Proba operatorie: Moruzi = 19, Bagdasar = 18; Dem. O. Vasiliu = 17; Proba de anatomie patologica: Bagdasar = 19; Moruzi = 18; Dem. O. Vasiliu = 17
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
că nu se putea trece peste o analiză accepțiilor pe care le-au căpătat termenii de promoție și generație (intrat în câteva sintagme parțial sinonime). Ar fi de remarcat în această privință pertinența de care dă dovadă Cristina Ciobanu în comentarea tuturor teoriilor generaționiste. Sunt considerate cu discernământ critic avantajele și dezavantajele ivite în timpul decupajului istoriei literare în generații și promoții. Astfel, termenul de generație pune în evidență tiparul estetic comun, ideea de inovație, desemnând conturarea unei alte etape de creație
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în numerele ulterioare, alături de semnătura lui, mai apar și inițialele d. p. (Dinu Pillat) și v. u. (Virgil Untaru). Relief-ul oferă de foarte multe ori prilejul ca Geo Dumitrescu să-și exprime și opiniile literare. Astfel, în primul număr, comentarile asupra dezbaterii ce se desfășura în acea perioadă în paginile Curentului literar și prin care se punea problema realismului în literatură, devin pretext pentru afirmarea încrederii în direcția realistă, cea "iluzionistă" fiind considerată desuetă. Tot aici, Geo Dumitrescu felicită Curentul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pier imaculați în infinit") este rapid contrazisă de afirmarea imposibilității de creație "și mi-e cu neputință să-mi reprezint cuvântul "merg"", când tocmai a merge înseamnă desprinderea din încremenire, depășirea barierelor, viață. Textul se constituie din alternarea afirmațiilor și comentarea lor în dialog, ironic, demistificator al lor, astfel poemul s-ar putea realiza din redarea gesturilor absurde în căutarea inspirației: " Dacă aș agita - inexplicabil - foaia,/ fâșâitul hârtiei ar indica o prezență,/ întunericul ar putea să devie alb și sonor.../ (Dar
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mare este acordat, existenței posibil literare, incipitul și finalul subliniază adevărata obsesie, adevăratul regret al tânărului, nemărturisit, în general, de poeți: "Îmi pare rău că n-am iubit nicio fată/ (Dumnezeu mi-e martor că eu am avut toată bunăvoința)" - comentarea afirmației face ca textul să oscileze între tragic și comic, "pe acest pat n-a dormit nicicând o femeie,/ ci au ars doar visurile nerușinate ale unui băietan". Poezia se naște din impresia de sinceritate, din renunțarea la pudibonderie. Lirismul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de scris scurte cum ar fi cele ale foiletoniștilor care ofereau cititorilor lor materiale împărțite în mod individual în câte 800 de cuvinte de articol." (Riley email). Mai departe, exemplele lui Ade și Dunne arată că adoptarea personajelor ficționale în comentarea vieții de zi cu zi nu era ceva neobișnuit. Și în fapt, Addison și Steele au pus-o în practică. San Francisco a fost un alt centru al jurnalismului literar narativ practicat de scriitori ca Norris, Bierc și Winnifried Black
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în programa școlară este o certitudine folositoare literaturii române multă vreme vitregită în această privință Păcat însă că nu în multitudinea valențelor ei. Manualul școlar pentru clasa XI-a de exemplu, autor coordonator Eugen Simion, reduce autorul și opera la comentarea poeziei religioase, neglijând să amintească ceva despre contribuția lui la activitatea Academiei bârlădene care, într-un fel, a însemnat un curent de cultură în epocă și apoi, inclusiv în zilele noastre. Deschiderea Casei memoriale din satul natal Pârscov al scriitorului
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
a criticii de artă și a artei critice, reprezintă o nouă modalitate de cercetare a potențialului și consecințelor unei discipline deja dezvoltată în practica academică anglo-saxonă din ultimii 20 de ani. Pe de altă parte, înțelese ca practici ale documentării, comentării și receptării post-estetice, studiile vizuale ar putea depăși statutul de multitudine disciplinară, care crează și stabilizează condițiile formării și procesării unei discipline, propunând un cadru de lucru pentru producătorii culturali și un cadru de receptare și dezbatere pentru diferitele tipuri
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
culturale solicită diferite forme de interpretare care stau la baza unui proces de fragmentare culturală 1. Teoretizarea acestui proces de fragmentare culturală, în condițiile schimbării structurilor sociale, politice și economice, oferă datele unui discurs multiplu nuanțat care se regăsește în comentarea producțiilor, reprezentărilor și practicilor artei contemporane. Însă, întrebuințarea practică relevantă a acestui discurs multiplu structurat presupune o asimilare creativă a teoretizării problematicilor culturale în care se reflectă situarea la intersecția variatelor paradigme critice ale postmodernității. Astfel, în opinia Barbarei Adam
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
între coloniști și colonizați. Deși e folosit mai curând sub forma unui gen de literatură și de politică culturală identitară care ar "răspunde în scris" (write back) culturilor dominante coloniale, postcolonialismul a devenit un discurs critic folosit cu succes în comentarea anumitor practici artistice contemporane. Critica universalismului eurocentric se bazează pe identificarea unor caracteristici specifice experienței diversității culturale, de la conștientizarea reprezentării noneuropenilor ca "alterități" exotice, mistice, emoționale, seducătoare și chiar imorale la înțelegerea achiziționării și întrebuințării limbajului de către cei colonizați ca
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Benjamin și Lacan, furnizând fie o serie de concepte opace pentru a crește nivelul de autoritate al textului fie o serie de argumente care să susțină o viziune critică. Critica culturală ar fi apărut, în opinia lui Elkins, pe fondul comentării amestecului cultural de către criticii culturii pop care au sesizat un raport de coexistență între artă și cultura pop. Privilegind juxtapunerile neașteptate dintre arta înaltă și cultura populară, critica culturală se manifestă ca un gen de critică relaxată, detașată de abordarea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
unor norme stabilite de "comunitatea de gust și de atitudine" în care activează criticul respectiv. În multe dintre cazuri, criticul apelează la prescripții sau negociază verdicte pe baza unei jurisprudențe, respectiv a unei proceduri de apel la "memoria juridică" a comentării artei a efectuării unor acte de judecată în prezent cu privire la cazuri similare unor situații din trecut. Teoretizarea ar fi cel de-al patrulea stadiu al procesului critic, ținându-se cont de faptul că, uneori, consecințele unui act critic pot motiva
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
structura manifestelor noilor mișcări artistice sau evaluări teoretice: noul realism, arte povera, arta conceptuală, plastica socială, transavangarda sau arta relațională și post-productivă. În 1960 Pierre Restany a creat, în Paris și Milano, grupul Noilor Realiști, teoria sa bazându-se pe comentarea disoluției dintre artă și viață, pe descrierea artei ca experiență și utopie, pe descoperirea unui sens modern al Naturii și pe reîntoarcerea la umanism a obiectului industrial. După ce, în 1968, publică Le Petit Livre rouge de la revolution picturale, în 1978
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și o multiplicare a tipurilor de critică care au percutat la schimbările accentuate din viața socială, politică, economică ori tehnologică, cauzate de necesitatea regândirii raporturilor de comuniune și de producție a existenței. Astfel, asocierea unor critici cu descrierea, legitimarea ori comentarea opozițională a unor curente artistice a generat mai multe tipuri de critică, de relevanță post-estetică, care au conturat înțelegerea actuală a artei ca un fenomen inter-discursiv și de intermediere ce s-a manifestat transversal, ca rezultat al auto-reflexivității. Printre tendințele
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Dezvoltând premisele unei teorii post-estetice, preocupată de articularea semnificațiilor, mai curând decât de contemplarea experiențelor perceptive și emoționale, critica artei conceptuale a deschis posibilitatea unei restructurări a câmpului artistic de pe pozițiile creativității teoretice și a asumării unui rol activ în comentarea situațiilor la care ar fi putut răspunde arta. Datorită regândirii funcționalității artei ca instrument de reflectare, de investigare și de intervenție în situațiile vieții de zi cu zi fie la nivelul suprastructurilor guvernării, administrării, mediatizării în masă și, în consecință
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
avem de-a face doar cu ceea ce este specific domeniului artelor vizuale, ci se constată manifestarea decisivă a unor intervenții din direcția unor diverse forme de gândire și activitate ce încearcă astfel să instrumentalizeze artisticul în vederea susținerii, prin indicare și comentare, a unor evenimente culturale, sociale și politice care ar corespunde recentelor convulsiuni ale raporturilor de putere dezvrăjite ideologic și simbolic. Reacția față de izolaționismul cultural, social și politic al comentariilor lui Greenberg asupra artelor plastice americane din timpul său contribuie constructiv
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
manifestările la care mă refer constau, de regulă, în critici severe aduse regimului Ceaușescu, politicii interne a acestuia, în principal în domeniul nivelului de trai, în elogierea atât a trecutului dinainte de instaurarea comunismului, cât și a lumii occidentale, precum și în comentarea „dușmănoasă” a știrilor posturilor de radio „Europa Liberă” și „Vocea Americii”. Iar scoaterile de sub urmărire penală decise în cauzele respective au fost justificate legal prin aceea că acțiunile și manifestările de propagandă nu erau de natură să pună în pericol
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
anchetă ale lui Anton Golopenția aflate în Arhivele SRI (introducere și anexă de Sanda Golopenția, Editura Enciclopedică, București, 2001). De altfel, Daniela Țăranu-Mărgineanu, fiica profesorului, a secondat-o constant cu sfaturi și detalii biografice pe îngrijitoarea ediției la selectarea și comentarea documentelor din arhiva CNSAS. Foarte minuțios reiese din această carte și felul în care lucra Securitatea pentru a-și supraveghea victimele, după tehnica păianjenului învăluitor. Atât înainte de arestare, cât și după eliberarea din închisoare, profesorul Mărgineanu este filat cu ceremonial
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]