15,554 matches
-
și realitate“. Sunt definite tipurile de cuplu, în limbajul specific lui Bebe Mihăiescu. Afrodiziacul e văzut ca o călătorie. Tema-provocare a revistei este „Hărțuirea sexuală - tăcere, rușine și teamă“. Viața de cuplu este pusă în balanță cu viața cuplului, o comparație interesantă, care arată cum poate fi alungată monotonia între doi oameni care se iubesc, pentru a prelungi relația dintre ei. Tehnicile sexuale Kamasutra ocupă un loc important în economia revistei. Publicația apare o dată la două luni. Preț: 49 900 lei
Agenda2004-26-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282592_a_283921]
-
încasate se compară cu cele încasate în perioada sau perioadele similare din 2003. La conferința de presă de marți, 22 iunie, au fost date publicității cifrele realizate pe primele cinci luni, deci cele valabile la 31 mai 2004, perioada de comparație fiind ianuarie-mai 2003. Situația, în miliarde de lei, arată astfel (în paranteză, cifrele din 2003): bugetul de stat - 5 220 (3 849), realizat 135,6%; bugetul asigurărilor sociale - 2 035 (1 733), realizat 117,4%; fondul de sănătate - 978 (753
Agenda2004-27-04-economic () [Corola-journal/Journalistic/282603_a_283932]
-
realiza, în cadrul proiectului, o carte cu rețete tradiționale, dar în același timp sănătoase și care se pot prepara repede, câte trei rețete din fiecare țară participantă: una dulce, una cu carne și una vegetariană. Școala din Cehia va realiza o comparație între prețurile diferitelor alimente din cele șase țări, cea din Germania meniul zilnic la adolescenți, cea din Italia despre alimentele modificate genetic, cu argumente pro și contra și cu alternative diverse, Marea Britanie va prezenta obiceiuri ale familiei la masă, iar
Agenda2005-03-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283285_a_284614]
-
pasăre mult încercată)/ c-un fâlfâit ușor/ când vine clipa se strămută/ înaintez/ pe umăr am Îndrumătorul“ (Îndrumătorul). Cassian Maria Spiridon e încă fidel ornamentelor clasice într-o poezie profund (post)modernă care nu se desparte nici măcar râzând de metaforă, comparație și epitetul ales (luna „regina mândră“ e „ca o tigvă“, torsul iubitei e o „umbră vie palpitândă“, sufletul e „ca o avalanșă de fotoni“, iar zăpada, „ca o pudră de zahăr/ peste brazde“ etc.). Pe coperta interioară a volumului O
Cum ai șterge din viață neantul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2832_a_4157]
-
clasele XII-XIII). Documentul prezintă ruta educațională de profesionalizare progresivă, prin școala de arte și meserii, anul de completare și liceul tehnologic, fiind reprezentată corelarea între calificările succesive corespunzătoare nivelurilor de calificare 1, 2 și 3 și domeniile de pregătire. Prin comparație, precedentele reglementări în domeniu cuprindeau liste separate ale calificărilor profesionale pe niveluri de calificare și domenii de pregătire. Atât nomenclatoarele calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin învățământul preuniversitar, cât și structura arborescentă pentru ruta de pregătire profesională progresivă
Agenda2005-05-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283339_a_284668]
-
mistificare aluvionara, adică tot adstratul de exagerație pînă la mitizare intangibilă. De altfel, în 1941, Călinescu (firește în Istoria literaturii...) observa, referindu-se la Miorița, ca "proporțiile mîțului au crescut în vremea din urmă pînă într-atîta, încît s-au făcut comparații cu Divină Comedie și mulți îl socotesc că momentul inițial al oricărei culturi autohtone. Aici e simbolizata existența pastorala a poporului român și chiar unitatea lui în mijlocul real al țării reprezentat de lanțul carpatin". Așadar, Călinescu, încă din 1941, socotea
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
vorbesc de sinistrele intervenții chirurgicale la care erau supuse paciențele lui Charcot, sau așa-numitele suferinde de isterie. Testul de inteligență, însă, renunță la corp că topos al interiorității; diferența se măsoară, din acest moment, altfel, ca variațiune, stabilită prin comparații, în limitele unui continuum uman universal, capabil să cuprindă toți indivizii. De la experiment, cu mecanicismul sau de rigoare, trecem la statistici, cu generalizările lor de rigoare. Una dintre opozițiile fundamentale ale disciplinelor psy, alături de cea dintre normal și anormal, este
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
înțeles că el crede "la fel de mult" în scrisul meu că în urmă cu trei decenii mă dezamăgește și mai tare: cum poate crede în scrisul meu "la fel de mult", cănd singur recunoaște că îi lipsește unul dintre cei doi termeni de comparație? Nu dispun de un mandat care să-mi permită să mă erijez în purtătorul de cuvânt al scriitorului român contemporan, insă cred că acesta se simte trădat, în primul rând, din interior. De aici și refulările din tot mai deșele
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
omenească, așa cum se întâmplă de altfel "peste tot în țările democratice", unde parlamentarismul are, în mod similar, de suferit din cauza politicianismului. Și totuși, Z. Ornea se gândește cu nostalgie la trecut. Perioada interbelică i se pare demnă de admirație în comparație nu numai cu lungă noapte a comunismului, ci și cu democrația improvizată de dupa 1989. Reconstituind viața politică românească "de altădată", istoricul literar se lansează la un moment dat în exclamații: "E adevărat că moțiuni de cenzură nu s-au prea
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
cu "Răpirea din Serai" aduse din Turcia. Dispariția spiritului critic Revista Apostrof a avut de la început toate calitățile, în afară de una: fermitatea spiritului critic. Subtilitatea eseurilor, valoarea documentara a "dosarelor" de istorie literară, frumusețea poemelor făceau și mai de neînțeles, prin comparație, lipsa de atitudine a comentariilor critice referitoare la cele mai recente apariții editoriale. Ultimul număr al revistei clujene (6, din iunie 1999) este complet lipsit de spirit critic. O albină fără ac. Recenziile sunt puține la număr și exclusiv elogioase
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
insolite dintre cuvinte, ce oglindesc contactele insolite dintre lucruri, adică prospețimea trăirii care-și fabulează condiția. în venele textului, sîngele fierbe zgomotos. Așa cum spunea Hugo Friedrich despre un mare poet francez, aici metaforă nu e doar o simplă figură de comparație, ci un mijloc de-a crea o identitate: Gîndul și trupul tău de lup îmblînzit/ mersul și pragul pe care-l călci/ miros a ciuperci mari, albe/ adunate pe o vergea în pădure/ și copacii te găsesc de-al lor
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
-l destituie pe Ovidiu Grecea, într-un moment în care puterea nu mai are altceva de oferit decât iluzia onoarei, ar înseamna falimentul definitiv al Convenției. Cu condiția, desigur, că dl Grecea însuși să fie ceea ce pare și nu (scuzați comparația!) un balon umflat! Întors la Timișoara, i-am povestit lui Marcel Tolcea, cel mai "bucureștean" dintre prietenii mei ne-dâmboviteni, un calamburgiu de clasă, periplul prin Capitala patriei ("perla Balcanilor", vorba poetului). Cu umorul lui nedezmințit, Marcel a sintetizat totul într-
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
alt registru, al limbajului neutru: "om credul, naiv". În absență citatelor ilustrative și în situația în care lipsesc unele verigi ale evoluției semantice, e destul de greu de decis valoarea construcției. Către interpretarea să că superlativ (probabil ironic) ne poate conduce comparația cu o altă expresie, marfă de marfă: "două bătrînele simpatice din Cartierul de Vest al Ploieștiului mă anunță entuziasmate că îmi dau un caz - marfă de marfă, nu altă" ("Național", 552, 1999, 3). Termenul de bază marfă, cu semantism argotic
Un superlativ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17815_a_19140]
-
mama de bătaie. Construcția de tipul băiat de băiat sau marfă de marfă mi se pare asemănătoare mai curînd cu structura genitivala prin care se exprimă valoarea de superlativ (prostul proștilor, minunea minunilor). Dacă într-adevăr acesta este termenul de comparație cel mai potrivit, ar fi încă o dovadă a tendinței actuale de reducere a flexiunii, în favoarea construcțiilor analitice. Evident, e de văzut dacă modelul se va extinde și asupra altor termeni - sau va rămîne circumscris expresiilor citate.
Un superlativ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17815_a_19140]
-
și partituri actuale, declarat accesibile - folclorice sau tonale (semnate bunăoară de Ionel Petroi sau Felicia Donceanu). În schimb, poate fi valorizat demersul (ne)profesionist al unui compozitor, indiferent de opțiunea să estetică. Criteriul geografic devine, la rându-i, generator de comparații sau ierarhii: compozitori români (George Balint, Adrian Iorgulescu, Octavian Nemescu, Tiberiu Olah, Fred Popovici, Doina Rotaru, Petru Stoianov, Aurel Stroe, Cornel Țăranu, Anatol Vieru) vis-à-vis de cei din diaspora (Dieter Acker, Costin Cazaban, Mihai Mitrea-Celarianu, Horațiu Rădulescu, Vladimir Scolnic), noi
Pluralism stilistic by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/17849_a_19174]
-
de îndată, rezumînd cu acest prilej și etapele de bază ale demonstrației lui Besançon. Dacă la nivelul ororii pure, a supliciului îndurat de victime, e imoral să ne întrebăm ce analogie există între Gulag și Holocaust, la multe alte nivele comparația e posibilă și chiar relativ la îndemînă. De pildă, după Răul Hilberg, autorul unui impresionant compendiu intitulat The Destruction of the European Jews, au existat cinci etape ale distrugerii evreilor în Europa: exproprierea, concentrarea, "operațiunile mobile de ucidere", deportarea și centrele
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
comunism, Besançon, prin distincțiile și precizările pe care le face de fiecare dată amendînd analogia la diverse paliere, se apropie foarte discret și cumva pe nesimțite, de zona în care analogia în sine, desi valabilă, nu mai contează. În plină comparație explodează de fapt temeiul comun al celor două planuri, tocmai pentru că întotdeauna există un detaliu individualizator mai însemnat decît cele comune. Poate că speculez prea mult retoric acest aspect al cărții, dar mie mi se pare foarte important și oarecum
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
fenomene distincte. Similitudinea poate fi oricînd contestată, după cum și diferența celor două planuri se poate dovedi iluzorie ori insuficientă. Analogia, așadar, e prin esență ei retorica, mai degrabă precară. Precară, cel puțin la un anumit nivel, ar putea fi și comparația dintre Gulag și Holocaust. Am lăsat special pentru sfîrșit un aspect foarte important al argumentației lui Besançon. Pe tot parcursul prezentării cărții sale eu am folosit termenul Holocaust, dar am făcut-o în chip eronat (intenționat însă), căci autorul însuși
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
al influenței slave - și în general a influentelor neromanice specifice zonei (maghiară, germană); pentru o perioada ulterioară, se descrie concurența între influență culturală germană și cea franceză. În genere, se susține necesitatea de a integra, pentru înțelegerea specificului limbii române, comparația romanica (sînt dese referirile la dialectele italienești) și balcanistica. Studiile mai "tehnice", de fonetica istorică și de gramatică, au obiecte alese tot dintre aspectele cele mai controversate și insuficient studiate ale limbii române: dativul posesiv, pronumele dînsul, structurile partitive, comparația
Limbă, istorie, cultură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17865_a_19190]
-
comparația romanica (sînt dese referirile la dialectele italienești) și balcanistica. Studiile mai "tehnice", de fonetica istorică și de gramatică, au obiecte alese tot dintre aspectele cele mai controversate și insuficient studiate ale limbii române: dativul posesiv, pronumele dînsul, structurile partitive, comparația, ordinea cuvintelor. În analize de o remarcabilă finețe și complexitate, descrierea strict gramaticala se completează prin disocieri stilitice și de uz - și, mai ales, evadează în explicații de natură socială și culturală. În cazul dativului posesiv, de exemplu, e observată
Limbă, istorie, cultură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17865_a_19190]
-
lansarea să pe piața americană), nimeni altcineva nu a văzut filmul pînă acum. Amănunte, deci, abia mai tîrziu. Trecînd acum la alte pelicule, vom spune despre Cruel Intentions/ Tentația seducției că este varianta la zi a celebrului Legături periculoase. O comparație cu precedentele versiuni - clasică (1959) cu Jeanne Moreau și Gerard Philipe, mai recentă (1988) cu Glenn Close, Uma Thurman, Michelle Pfeiffer și John Malkovich - nu-și găsește rostul de vreme ce intenția realizatorilor este, în mod vădit, aceea de a specula în
Avanpremiera pentru toti by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17897_a_19222]
-
demersuri poetice asincronice este foarte greu de dat un verdict. O poezie frumoasă, inteligentă însă fără pulsul noului, nevitalizată de inovație sau de vreun mesaj deosebit, intră, după părerea mea, într-o categorie aparte a literaturii. Prima parte intitulată "Vremea comparațiilor", cuprinde poeme închinate unui trup mistic, gata să se întrupeze sau să se dezintegreze. Goliciunea biblică, focul, sîngele, corpul și textul, iată cîteva dintre imaginile poetice dominante. Există și cîteva scrieri palimpsest dintre care se distinge o reinterpretare a "Cîntării
"Dublu click pe inimă" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17195_a_18520]
-
-n afară, în dura iresponsabilitate a rocii. Nu mai puțin, actul scriptic însuși constituie un indice al inadaptării funciare a scriptorului. Incomoditatea, jena transcendentă a scrisului, care e totuși absorbant ca o stihie, apar aproximate la modul kafkian al unor comparații epice. Aci proza ca atare se dilată, capătă suveranitatea consemnării nude, înainte de-a fi trasă în mrejele speculației care a făcut-o posibilă: "A scrie, nimic altceva decît a scrie. Într-o zi, întîlnești pe stradă un om care
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
care scria. Scrisul reprezenta sensul însuși al vieții lui. Despre Cristian Popescu nu se poate spune: a trăit și a murit. El și-a cheltuit viața, dând-o în schimbul literaturii. Schiorul de pe pachetele de țigări "Bucegi" Nu este deloc exagerată comparația care s-a făcut între manuscrisele eminesciene și cele rămase de la Cristian Popescu. Se poate sesiza, bineînțeles, o diferență de anvergură a gândirii, dar gradul de mobilizare intelectuală este același. După cum reiese din cele 468 de pagini de manuscris care
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
pe care le diferențiază formal doar o trăsătură gramaticală; e interesant constrastul dintre caracterul aparent neînsemnat al diferenței și distanța pragmatică, de uz, care se creează între cele două formule învecinate. E vorba de ca omu(l) și ca oamenii: comparații care, examinate în afara contextelor, ar putea părea echivalente; în fond, singularul articulat are adesea aceeași valoare semantică cu pluralul articulat, desemnînd totalitatea indivizilor în cauză. Din fericire, dicționarele noastre au înregistrat în acest caz diferența. În Dicționarul limbii române (DLR
"Ca omu'" sau "ca oamenii"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17215_a_18540]