KorAP: Find »[drukola/base=componentă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...2660 >

66,482 matches

Corola-journal/Journalistic/247_a_509

pe componentele cercetării, reviste de specialitate și sesiuni de comunicări, se va putea realiza o ierarhizare și promovare a valorilor în sistem educațional. Numai dacă se va elabora și aplica un sistem unitar național de punctaj în sistem specific, pe componentele cercetării, reviste de specialitate și sesiuni de comunicări, se va putea realiza o evaluare corectă a promovărilor pe funcții didactice universitare de asistent universitar, lector universitar (șef de lucrări), conferențiar universitar, profesor universitar, doctor și conducători de doctorat. V. Valorificare

CONCEPTUL NAȚIONAL DE EVALUARE ŞI RECUNOAŞTERE PROFESIONALĂ PRIN COMPETIȚIE ŞTIINȚIFICĂ, ÎN DOMENIUL FUNDAMENTAL EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ioan Ion Lador (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_509]
A.C. sau A.R.A.C.I.S., Consilii și Agenții consultative ale M.E.C.I. conform prevederilor legii. Considerăm că acest nou concept promovat în sistem specific, Comisiile de Specialitate ale organelor consultative M.E.C.I. îl vor prelua drept model național, beneficiind de o componentă determinantă aceea de competiție științifică în cadrul activităților de evaluare și acreditare profesională la nivel instituțional, național și internațional. Concluziile specifice cercetării confirmă ambele ipoteze, prima că numai prin crearea și aplicarea unui sistem unitar național de evaluare și recunoaștere profesională

CONCEPTUL NAȚIONAL DE EVALUARE ŞI RECUNOAŞTERE PROFESIONALĂ PRIN COMPETIȚIE ŞTIINȚIFICĂ, ÎN DOMENIUL FUNDAMENTAL EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ioan Ion Lador (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_509]
Corola-journal/Journalistic/247_a_535

Cătălina Ababei , Izabela Țuțu Colegiul Național „Stefan cel Mare” din Bacău Cuvinte cheie: obiective, gimnazial, educație fizică Rezumat Sensul profund al educație fizice se evidențiază prin contribuția sa la dezvoltarea armonioasă a personalității, prin asigurarea unui echilibru funcțional între componentele acesteia, îndeosebi între cea fizică și cea psihică. Cadrul didactic trebuie să răspundă la două sarcini de mare importanță în activitatea de educare a tinerei generații și anume: dezvoltarea și întărirea sănătății elevilor, precum și dezvoltarea fizică armonioasă, intelectuală și morală

STUDIU COMPARATIV PRIVIND OBIECTIVELE EDUCAȚIEI FIZICE ÎN DIFERITE ȚĂRI EUROPENE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cătălina Ababei , Izabela Țuțu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_535]
Corola-journal/Journalistic/247_a_538

sportive, prin cunoașterea particularităților psiho-individuale, permit optimizarea pregătirii și creșterea performanțelor sportive. Abordarea pregătirii performanțiale prin prisma acestor tehnici poate facilita consilierea antrenorilor în privința particularităților sportivilor, compararea diferitelor etape de pregătire din punctul de vedere al efectelor psihologice, cunoașterea evoluției componentelor psihologice care contribuie la creșterea performanțelor sportive, localizarea unor erori și a cauzelor eșecurilor în antrenament sau competiție și stabilirea necesităților de intervenție psihologică. Psihograma sau monografia psihologică face inventarul, descrierea, expertiza și sistematizarea solicitărilor psihice pentru fiecare joc sportiv

ROLUL PSIHOGRAMELOR ÎN OPTIMIZAREA PREGĂTIRII PSIHOLOGICE ŞI AMELIORAREA PERFORMANȚIALĂ DIN JOCURILE SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gabriel Lupu, Tatiana Dobrescu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_538]
Corola-journal/Journalistic/247_a_554

de lucru. Astfel s-a constatat tendința scăderii nivelului parametrilor pregătirii fizice în favoarea celor somatici creșterea capacități de coordonare, rezultat al creșterii rolului acțiunilor precise în modul de viață al copiilor. Actualitatea Gradul de manifestare a stării fizice, ca și componentă a celei de sănătate, în multe privințe, determină posibilitățile adaptative ale organismului și are o importanță deosebită în formarea concepției despre lume a personalității, a culturii generale și caracterului relațiilor sociale, este factorul fundamental, condiția cea mai importantă ce determină

DIMORFISM, DINAMICĂ ŞI TENDINȚE ÎN STAREA FIZICĂ A PREADOLESCENȚILOR DIN MEDIUL URBAN. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Constantin Pehoiu , Cristian Savu , Andra Georgiana Pehoiu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_554]
la rândul său, acționează asupra stării de sănătate. Obiectivitate datelor și informațiilor despre tendințele acestui fenomen ar facilita soluționarea adecvată a problemei de organizare și proiectare a activităților de educației fizică și sport a elevilor. b) condițiile social-economice contemporane influențează componentele stării de sănătate a generațiilor aflate în procesul de creștere și dezvoltare. c) dezvoltarea fizică, nivelul de manifestare a capacităților condiționale, a celor coordinative, gradul de însușire și formare a deprinderilor și priceperilor motrice au o dinamică diferită de exprimare

DIMORFISM, DINAMICĂ ŞI TENDINȚE ÎN STAREA FIZICĂ A PREADOLESCENȚILOR DIN MEDIUL URBAN. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Constantin Pehoiu , Cristian Savu , Andra Georgiana Pehoiu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_554]
Corola-journal/Journalistic/247_a_540

pe baza celor patru faze de atac și patru faze de apărare, cunoscute în handbalul de performanță. Modelul jocului în atac pentru junioare III Faza I-a a atacului: contraatacul cu unul și cu două vârfuri, direct și cu intermediar. Componentele tehnico-tactice de realizare sunt: 1. Startul rapid, oportun, anticipat; 2. Alergarea de viteză; 3. Degajarea mingii de către portar sau de către intermediar; 4. Prinderea mingii venite din urmă, din alergare în plină viteză; 5. Pase din alergare de viteză, laterale, oblice

CONTRIBUȚII LA ELABORAREA UNOR MODELE DE SELECȚIE ŞI PREGĂTIRE ÎN JOCUL DE HANDBAL PENTRU JUNIOARELE III (13 – 14 ANI). In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ion Mihăilă , Daniela Corina Popescu , Petru Ghervan , Andonis Koutululis , Aurel Iancu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_540]
din alergare de viteză, laterale, oblice înainte, oblice înapoi; 6. Demarcajul direct; 7. Driblingul simplu și multiplu; 8. Aruncarea la poartă din săritură și din alergare; 9. Aruncarea la poartă cu boltă peste portar. Faza a-II-a a atacului: contraatacul susținut. Componentele tehnico-tactice sunt: 1. Pasele între două și trei jucătoare aflate în alergare de viteză, în diferite planuri; 2. Schimbări de direcție simple și duble, infiltrări printre adversare; 3. Demarcajul direct; 4. Angajarea jucătoarelor de semicerc prin pase date de jucătoarele

CONTRIBUȚII LA ELABORAREA UNOR MODELE DE SELECȚIE ŞI PREGĂTIRE ÎN JOCUL DE HANDBAL PENTRU JUNIOARELE III (13 – 14 ANI). In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ion Mihăilă , Daniela Corina Popescu , Petru Ghervan , Andonis Koutululis , Aurel Iancu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_540]
3. Demarcajul direct; 4. Angajarea jucătoarelor de semicerc prin pase date de jucătoarele liniei de 9 metri; 5. Aruncarea la poartă de la distanță din săritură și din săritură precedată de pas încrucișat, adăugat și săltat. Faza a-III-a a atacului: organizarea. Componentele tehnico-tactice de realizare: 1. Deplasarea în alergare pentru ocuparea posturilor; 2. Pase diferite printre jucătoarele care își caută posturile în atac; 3. Pase în potcoavă; 4. Pase în pătrundere succesivă cu amenințarea reală a porții. Faza -IV-a a atacului: atacul

CONTRIBUȚII LA ELABORAREA UNOR MODELE DE SELECȚIE ŞI PREGĂTIRE ÎN JOCUL DE HANDBAL PENTRU JUNIOARELE III (13 – 14 ANI). In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ion Mihăilă , Daniela Corina Popescu , Petru Ghervan , Andonis Koutululis , Aurel Iancu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_540]
Pase diferite printre jucătoarele care își caută posturile în atac; 3. Pase în potcoavă; 4. Pase în pătrundere succesivă cu amenințarea reală a porții. Faza -IV-a a atacului: atacul în sistem (cu unul și doi pivoți, pozițional și în circulație). Componentele tehnico-tactice de realizare sunt: 1. Circulații de minge între jucătoarele celor două linii de atac (linia de semicerc și linia de 9 metri); 2. Circulații de jucătoare la semicerc; 3. Atacuri în pătrundere succesivă, coroborate cu demarcajul jucătoarelor de semicerc

CONTRIBUȚII LA ELABORAREA UNOR MODELE DE SELECȚIE ŞI PREGĂTIRE ÎN JOCUL DE HANDBAL PENTRU JUNIOARELE III (13 – 14 ANI). In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ion Mihăilă , Daniela Corina Popescu , Petru Ghervan , Andonis Koutululis , Aurel Iancu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_540]
de la distanță, din săritură, cu pas încrucișat sau cu pas adăugat; 9. Aruncarea de la 7 metri; 10. Aruncarea liberă de la 9 metri și combinații tactice. Modelul jocului în apărare pentru junioare III Faza I-a a apărării: replierea în apărare. Componentele tehnico-tactice sunt: 1. Alergarea de viteză; 2. Alergarea cu schimbări de direcție; 3. Alergarea cu spatele; 4. Opriri, porniri, întoarceri din plină viteză; 5. Marcajul om la om, la intercepție și de supraveghere în timpul replierii; 6. Oprirea contraatacului sau întârzierea

CONTRIBUȚII LA ELABORAREA UNOR MODELE DE SELECȚIE ŞI PREGĂTIRE ÎN JOCUL DE HANDBAL PENTRU JUNIOARELE III (13 – 14 ANI). In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ion Mihăilă , Daniela Corina Popescu , Petru Ghervan , Andonis Koutululis , Aurel Iancu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_540]
spatele; 4. Opriri, porniri, întoarceri din plină viteză; 5. Marcajul om la om, la intercepție și de supraveghere în timpul replierii; 6. Oprirea contraatacului sau întârzierea contraatacului; 7. Atacarea celei mai periculoase adversare față de poartă. Faza a-II-a a apărării: zona temporară. Componentele tehnico-tactice de realizare: 1. Deplasări în poziție fundamentală; 2. Atacarea adversareii aflate în posesia mingii; 3. Scoaterea mingii de la adversară, în special din ținere echilibrată; 4. Blocarea mingilor aruncate la poartă cu brațele întinse sus. Faza a-III-a a apărării: organizarea

CONTRIBUȚII LA ELABORAREA UNOR MODELE DE SELECȚIE ŞI PREGĂTIRE ÎN JOCUL DE HANDBAL PENTRU JUNIOARELE III (13 – 14 ANI). In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ion Mihăilă , Daniela Corina Popescu , Petru Ghervan , Andonis Koutululis , Aurel Iancu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_540]
de realizare: 1. Deplasări în poziție fundamentală; 2. Atacarea adversareii aflate în posesia mingii; 3. Scoaterea mingii de la adversară, în special din ținere echilibrată; 4. Blocarea mingilor aruncate la poartă cu brațele întinse sus. Faza a-III-a a apărării: organizarea apărării. Componentele tehnico-tactice sunt: 1. Deplasări în poziție fundamentală, deplasări în alergare spre postul ocupat în echipă; 2. Ocuparea posturilor în cadrul sistemului de apărare practicat de echipă. Faza a-VI-a a apărării: apărarea în sistem („om la om”, pe zonă 6

CONTRIBUȚII LA ELABORAREA UNOR MODELE DE SELECȚIE ŞI PREGĂTIRE ÎN JOCUL DE HANDBAL PENTRU JUNIOARELE III (13 – 14 ANI). In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ion Mihăilă , Daniela Corina Popescu , Petru Ghervan , Andonis Koutululis , Aurel Iancu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_540]
în poziție fundamentală, deplasări în alergare spre postul ocupat în echipă; 2. Ocuparea posturilor în cadrul sistemului de apărare practicat de echipă. Faza a-VI-a a apărării: apărarea în sistem („om la om”, pe zonă 6:0 și 5+1). Componentele tehnico tactice de realizare sunt: 1. Deplasări în poziție fundamentală cu pași adăugați lateral, înainte și înapoi; 2. Opriri și porniri în mare viteză; 3. Marcajul strâns, de supraveghere și la intercepție; 4. Atacarea adversarei aflată în posesia mingii; 5

CONTRIBUȚII LA ELABORAREA UNOR MODELE DE SELECȚIE ŞI PREGĂTIRE ÎN JOCUL DE HANDBAL PENTRU JUNIOARELE III (13 – 14 ANI). In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ion Mihăilă , Daniela Corina Popescu , Petru Ghervan , Andonis Koutululis , Aurel Iancu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_540]
atractive, care să stimuleze continuu interesul copiilor, să-i determine să îndrăgească tot mai mult handbalul deoarece, copiii care au fost „câștigați” pentru handbal, pot fi și „pierduți” dacă antrenamentele devin stereotipe și lipsite de atractivitate. 6.6.2. Ponderea componentelor antrenamentului la junioare III Orice acțiune de joc individuală sau colectivă, este caracterizată de prezența simultană a tuturor componentelor antrenamentului sportiv. Conținutul instruirii în handbal este caracterizat prin prezența simultană a tuturor componentelor antrenamentului. Dar, componentele nu sunt programate cu

CONTRIBUȚII LA ELABORAREA UNOR MODELE DE SELECȚIE ŞI PREGĂTIRE ÎN JOCUL DE HANDBAL PENTRU JUNIOARELE III (13 – 14 ANI). In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ion Mihăilă , Daniela Corina Popescu , Petru Ghervan , Andonis Koutululis , Aurel Iancu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_540]
au fost „câștigați” pentru handbal, pot fi și „pierduți” dacă antrenamentele devin stereotipe și lipsite de atractivitate. 6.6.2. Ponderea componentelor antrenamentului la junioare III Orice acțiune de joc individuală sau colectivă, este caracterizată de prezența simultană a tuturor componentelor antrenamentului sportiv. Conținutul instruirii în handbal este caracterizat prin prezența simultană a tuturor componentelor antrenamentului. Dar, componentele nu sunt programate cu aceeași pondere, nici în cadrul diferitelor stadii valorice și de vârstă ale handbalului și nici de la o perioadă de pregătire

CONTRIBUȚII LA ELABORAREA UNOR MODELE DE SELECȚIE ŞI PREGĂTIRE ÎN JOCUL DE HANDBAL PENTRU JUNIOARELE III (13 – 14 ANI). In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ion Mihăilă , Daniela Corina Popescu , Petru Ghervan , Andonis Koutululis , Aurel Iancu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_540]
lipsite de atractivitate. 6.6.2. Ponderea componentelor antrenamentului la junioare III Orice acțiune de joc individuală sau colectivă, este caracterizată de prezența simultană a tuturor componentelor antrenamentului sportiv. Conținutul instruirii în handbal este caracterizat prin prezența simultană a tuturor componentelor antrenamentului. Dar, componentele nu sunt programate cu aceeași pondere, nici în cadrul diferitelor stadii valorice și de vârstă ale handbalului și nici de la o perioadă de pregătire la alta. În handbalul de performanță și la stadiile formative de junioare, ponderea componentelor

CONTRIBUȚII LA ELABORAREA UNOR MODELE DE SELECȚIE ŞI PREGĂTIRE ÎN JOCUL DE HANDBAL PENTRU JUNIOARELE III (13 – 14 ANI). In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ion Mihăilă , Daniela Corina Popescu , Petru Ghervan , Andonis Koutululis , Aurel Iancu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_540]
6.6.2. Ponderea componentelor antrenamentului la junioare III Orice acțiune de joc individuală sau colectivă, este caracterizată de prezența simultană a tuturor componentelor antrenamentului sportiv. Conținutul instruirii în handbal este caracterizat prin prezența simultană a tuturor componentelor antrenamentului. Dar, componentele nu sunt programate cu aceeași pondere, nici în cadrul diferitelor stadii valorice și de vârstă ale handbalului și nici de la o perioadă de pregătire la alta. În handbalul de performanță și la stadiile formative de junioare, ponderea componentelor antrenamentului se stabilește

CONTRIBUȚII LA ELABORAREA UNOR MODELE DE SELECȚIE ŞI PREGĂTIRE ÎN JOCUL DE HANDBAL PENTRU JUNIOARELE III (13 – 14 ANI). In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ion Mihăilă , Daniela Corina Popescu , Petru Ghervan , Andonis Koutululis , Aurel Iancu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_540]
componentelor antrenamentului. Dar, componentele nu sunt programate cu aceeași pondere, nici în cadrul diferitelor stadii valorice și de vârstă ale handbalului și nici de la o perioadă de pregătire la alta. În handbalul de performanță și la stadiile formative de junioare, ponderea componentelor antrenamentului se stabilește după cerințe metodice proprii, determinate direct de calendarul sportiv. Ea diferă de la o etapă la alta, chiar în cadrul aceleiași perioade de pregătire, urmărind atingerea formei sportive la anumite date ale ciclului anual. Prin structura relativ standard a

CONTRIBUȚII LA ELABORAREA UNOR MODELE DE SELECȚIE ŞI PREGĂTIRE ÎN JOCUL DE HANDBAL PENTRU JUNIOARELE III (13 – 14 ANI). In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ion Mihăilă , Daniela Corina Popescu , Petru Ghervan , Andonis Koutululis , Aurel Iancu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_540]
Corola-journal/Journalistic/24905_a_26230

pe difuzarea de filme europene și, în special, filme românești. "Ideea este simplă. Oamenii, ca să iubească filmele românești și europene, trebuie să le redescopere. Principiul acestui proiect Classique TV este redescoperirea. Este un proiect idealist, care, bineînțeles, are și o componentă comercială", a declarat Radu Cristian Nicolae. Acesta este cunoscut atât pentru activitatea sa de producător de film, cât și ca organizator al festivalului de film Golden Carpathian European Film & Fair, care s-a desfășurat la Ploiești în perioada 25 - 28

Classique TV, o televiziune de filme românești, vrea să se lanseze în audiovizualul românesc (2011) [Corola-journal/Journalistic/24905_a_26230]
Corola-journal/Journalistic/24922_a_26247

istoric al prestigioasei instituții de învățământ cărășene, încă din 1971, când la Reșița apăruse Institutul de subingineri, în subordinea Institutului Politehnic "Traian Vuia" din Timișoara, ajungându-se acum ca universitatea să dețină șase facultăți. Doina Frunzăverde a insistat pe profunda componentă științifică, de cercetare și socială a universității, care trebuie însă să aibă efecte concrete și în economie și societate. "Banatul Montan merita din plin o asemenea universitate modernă. Noi, reșițenii, am colonizat industrial România și acum TMK este cea mai

Daniel Funeriu: România nu poate câştiga competiţia europeană şi mondială decât cu universităţile sale (2011) [Corola-journal/Journalistic/24922_a_26247]
Corola-journal/Journalistic/25092_a_26417

fi, spre exemplu, sugerarea prezenței unui anumit ingredient când, în realitate, un ingredient folosit în mod obișnuit a fost înlocuit) și cer ca informațiile să fie exacte, clare și ușor de înțeles de către consumator. În cazul alimentelor în care o componentă sau ingredient la care consumatorii se așteaptă să fie folosit în mod normal sau să fie prezent în mod natural a fost înlocuit cu o componentă sau ingredient diferit, eticheta ar trebui să aibă inscripționată - pe lângă lista de ingrediente - o

Obligatoriu pe eticheta alimentelor preambalate din UE: Cât de grasă e mâncarea cumpărată (2011) [Corola-journal/Journalistic/25092_a_26417]
exacte, clare și ușor de înțeles de către consumator. În cazul alimentelor în care o componentă sau ingredient la care consumatorii se așteaptă să fie folosit în mod normal sau să fie prezent în mod natural a fost înlocuit cu o componentă sau ingredient diferit, eticheta ar trebui să aibă inscripționată - pe lângă lista de ingrediente - o indicație clară privind componenta sau ingredientul care a fost folosit pentru înlocuirea parțială sau totală. Noul pachet legislativ extinde obligația de menționare a țării de origine

Obligatoriu pe eticheta alimentelor preambalate din UE: Cât de grasă e mâncarea cumpărată (2011) [Corola-journal/Journalistic/25092_a_26417]
care consumatorii se așteaptă să fie folosit în mod normal sau să fie prezent în mod natural a fost înlocuit cu o componentă sau ingredient diferit, eticheta ar trebui să aibă inscripționată - pe lângă lista de ingrediente - o indicație clară privind componenta sau ingredientul care a fost folosit pentru înlocuirea parțială sau totală. Noul pachet legislativ extinde obligația de menționare a țării de origine pentru carnea proaspătă de porc, miel sau pasăre. În prezent, indicația privind țara de origine este obligatorie în

Obligatoriu pe eticheta alimentelor preambalate din UE: Cât de grasă e mâncarea cumpărată (2011) [Corola-journal/Journalistic/25092_a_26417]
Corola-journal/Journalistic/25271_a_26596

timp de circa 6 luni, Evelina Oprina, judecătorul cauzei în care reclamant a fost Costanda, și unul dintre cei trei avocați ai lui Costanda (Gheorghe Florea) au fost colegi, au lucrat împreună, în aceeași comisie. Comisie care a avut o componentă destul de restrînsă, de 6 membri.

Afacerea parcul Bordei: Avocatul lui Costanda a fost coleg timp de 6 luni cu judecătoarea cazului, chiar în timpul procesului (2011) [Corola-journal/Journalistic/25271_a_26596]