609 matches
-
creat, iar pe de alta la punctul lui primar de pornire - ideaticul funciar) și unde numai limbajul sui-generis al muzicii percepute ca un elevat poem fără de timp al sferelor astrale (excluzând aici cu tărie, bineînțeles, din perimetrul superior al artei componistice ... Citește mai mult „(...) arta sunetelor își reconfirmă permanent calitatea de liant afectivfără de care societatea umană ar fi cu mult mai atomizată decât o cunoaștem.” MIHAI DINUDe multe ori, lumea ce ne înconjoară pare a înfățișa cel mai bine chipul
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
creat, iar pe de alta la punctul lui primar de pornire - ideaticul funciar) și unde numai limbajul sui-generis al muzicii percepute ca un elevat poem fără de timp al sferelor astrale (excluzând aici cu tărie, bineînțeles, din perimetrul superior al artei componistice ... XXVII. MAGDALENA ALBU - MITUL INCONSISTENT AL IMAGINII ȘI MITUL ANCESTRAL, de Magdalena Albu, publicat în Ediția nr. 1223 din 07 mai 2014. „Mie însă mi se pare că tot omul trebuie să aibă o credință sau cel puțin să o
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
de compozitorul și orchestratorul Marius Hristescu. Provenind dintr-o familie de muzicieni, emeritul dirijor Marius Hristescu este un virtuos în manevrarea sunetelor ce completează atât de armonios actul artistic al celui ce este supranumit ,,cameleonul sublim “. Cu o bogată activitate componistică, cât și interpretativă, Marius Hristescu conferă substanță unor versuri prin muzica-i provenită parcă din alte emisfere, reușind astfel, de mai bine de 14 ani, să realizeze împreună cu maestrul Tudor Gheorghe spectacole unice, dominate de trăiri înalte, emoție și rafinament
TUDOR GHEORGHE IN CONCERT LA SALA RADIO de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372343_a_373672]
-
făuritor de drum armonios. “Scrisoare necitita” cuprinde inflexiuni desăvârșite de instrumente, având o caldă linie melodica și accente dramatice. Ea va face parte de pe albumul ce va fi lansat în primăvara acestui an și care va fi corolarul prestigioasei activități componistice a lui Jolt Kerestely. Cântecul vorbește despre o poveste de dragoste neîmpărtășita, iar jocul viorilor și al pianului da amploare nuanțelor pop-soul, specifice capodoperelor muzicii ușoare. Activitatea artistică a lui Fuego va fi încununată în acest an, prin lansarea albumului
SCRISOARE NECITITĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348768_a_350097]
-
forță uimitoare între nelimitele articulării melodico-filozofice a actului de interpretare artistică, ca și cum în structura lui geometrizată se aflau cheia și lacătul semioticii subtile și personalizate, pe care cântăreața o putea imprima cu originalitate detașată și adâncime fiecărei schițe psihologice creionate componistic. A fost aceasta una dintre liniile sale concrete de a naște magie și de a primi, deopotrivă, considerația publicului divers și a cronicarilor vremii. Unul dintre aceștia, Carlo d’Ormeville, scria cu mare entuziasm după reprezentația operei “Saffo” a lui
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
acum public, se dezvoltă major, și odată cu el și muzica religioasă, care până atunci rămăsese recitativă. Influența orientală, modurile muzicale cunoscute în cultul ortodox sub denumirea de glasuri, teoretizate de Sfântul Ioan Damaschin la începutul secolului VIII, erudiția și arta componistică a primilor creatori de text și muzică bisericească numiți melozi, toate acestea crează muzica de sorginte bizantină, ori muzica psaltică, o muzica originală, cultă, teoretizată și complexă și cel mai important, de inspirație divină. Apoi, prin schimburile culturale făcute între
CONCERTELE CORULUI DIN TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375289_a_376618]
-
Școala de Muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1962-1967) și a fost membru al colegiului redacțional și de repertoriu al Ministerului Culturii al RSS Moldovenești (1967-1972). Domeniul în care se afirmă cu vigoare și care îi aduce notorietatea internațională este arta componistică. Debutează în anul 1963 cu un cvartet de coarde, pentru a se impune, pe măsura cuceririi altitudinii profesionale, prin multiple vocații și disponibilități. Este autor al unor lucrări valoroase în genul muzicii de estradă, de film și de scenă. În afară de
EUGEN DOGA, CEL MAI MARE COMPOZITOR ÎN VIAŢĂ AL PLANETEI. UN VALS DE-AL SĂU SE AFLĂ ÎN PATRIMONIUL UNESCO de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371717_a_373046]
-
matroz (era să spun de sirenă) al puterii, a părăsit arta viguroasă, distinctă, cu multe prezențe în țară și în străinătate, și a trecut, cu arme și bagaje, de partea mușchetarilor cu trompete și tromboane, confecționînd, nu fără oarecare fast componistic, sloganuri plastice de cea mai compromițătoare speță. Ei bine, cea care, ca și în filmul văzut, a reușit modificarea comportamentului acestui artist autentic, a fost tot ceva de gen feminin, să nu spun vorbă mare... conștiința. S-a desprins brusc
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ca și celebrul terțet). Orchestrația operei a fost rescrisa, semn al unui mai mare rafinament, cu o folosire mai intensă a resurselor orchestrei. Verdi a modificat într-o măsură sensibilă țesătura armonica în lumina unei mai depline stăpâniri a meșteșugului componistic, mult mai inteligent stăpânit. Verdi compune și multă muzică nouă, decorativă, o arie splendida: “O mes amis, mes frères d’armes”, o impresionantă declarație de inocentă cântată de Gaston în actul al treilea. Deși în comparație cu opera I Lombardi alla Prima
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
impresionantă declarație de inocentă cântată de Gaston în actul al treilea. Deși în comparație cu opera I Lombardi alla Prima Crocciata, operă Jérusalem a pierdut în termeni dramaturgici, ea a marcat un progres calitativ major și o etapă importantă în evoluția limbajului componistic a lui Verdi. Într-adevăr, operă Jerusalem nu este o simplă versiune a operei sale anterioare I Lombardi alla Prima Crocciata. Ea este atat de diferită de operă precursoare, încât Verdi a dorit să aibă o traducere din limba franceză
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
tenor și soprana, toate în primul act; un marș și un terțet al bașilor și o cadența pentru corul din actul ÎI; motivul muzical al terțetului este foarte frumos și de mare popularitate. Pagina este grandioasă și de mare măestrie componistica în care putem vedea mână sau mai degrabă spiritul unui mare artist.” Ceea ce reporterii timpului nu aveau cum să aprecieze la momentul respectiv, lipsindu-le perspectiva istorică pe care azi noi o avem referitor la creația lui Verdi, sunt acele
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Verdi. În timp ce Rigoletto și La Traviata sunt în esență drame de casă, Îl Trovatore este o melodrama romantică, o culme a epocii belcantoului pe cale de dispariție și care făcea loc, la începutul deceniului 6 al secolului 19, unui nou stil componistic promovând subiecte mai credibile. Deși din start Verdi se consideră un compozitor de avangardă și își propusese să compună opere fără convenționalele cavatine, duete și finaluri, el a fost obligat să respecte normele vremii, impuse de libretist. Nu se cunoaște
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
acuzate de unii critici ca fiind prea violente și de prost gust, (la care cineva ar putea veni în replică că muzica este exact ceea ce astfel de gazde pot oferi unor astfel de oaspeți) partitura demonstrează o creștere a rafinamentului componistic și o remarcabilă concentare a țesăturii dramatice. Oricum, în Violetta, Verdi a realizat cel mai real personaj al său, făcut din carne și oase, un portret psihologic complex, superior oricărui alt personaj creat până atunci de compozitor. Violetta lui Verdi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în ce mai mult și în final a căzut în cursă. Și aceasta deși Maestrul nu se sinchisea dacă opera va vedea sau nu vreodată luminile rampei. Verdi era conștient de faptul că acum trebuia să urmeze un alt traseu componistic, departe de structurile muzicale stricte cu recitative, arii, cabalette: ceva ce încercase în decursul întregii sale cariere. Până acum, constrâns de aspectele materiale ale “afacerii” - și de așteptările publicului care frecvență sălile de operă, el se ferise de a-si
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
din ea în schimbul experienței; dacă acest lucru se petrece rar, acest fapt nu trebuie să ne surprindă prea mult în cazul lui Verdi ” spunea George Bernard Shaw. În 1890, după mai bine de 15 ani de la retragerea să din cariera componistica, reputația lui Verdi era neștirbita și el continuă să constituie cel mai reprezentativ compozitor de operă din Italia. După premieră operei Otello în 1887 lumea muzicală a conchis că ea audiase ultima creație a lui Verdi. În 1893 aceeași lume
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cel mai reprezentativ compozitor de operă din Italia. După premieră operei Otello în 1887 lumea muzicală a conchis că ea audiase ultima creație a lui Verdi. În 1893 aceeași lume muzicală avea să fie surprinsă să asiste la încheierea carierei componistice a lui Verdi cu revenirea la un gen muzical pe care în trecut îl evitase cu obstinență: comedia muzicală. Falstaff constituia prima opera comică dela nefericită experiență cu opera Un Giorno di Regno și, conform unei legende care s-a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și de Boito însuși, la un efort de autodepășire. Falstaff este 452 în multe privințe încoronarea tuturor realizărilor lui Verdi - ea i a adus un final de carieră care l-a purtat spre un cu totul alt gen de experiență componistica. S-ar putea spune ca scriind opera Falstaff Verdi a suferit un proces de reîntinerire, fiind astfel ferit de grijile legate de varsta să înaintată, de oboseală pe care trebuia să o depășească, ca și de frecvențele sale crize de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
atat victima înșelătoriilor și șmecheriilor sale cât subiectul hohotelor de râs al personajelor operei. Finalul operei este șocant, cu un Falstaff alături de toate personajele operei interpretând un cor dramatic în formă de fugă, care constituie o încununare a întregii cariere componistice a lui Verdi: Tutti gabbati! Irrede L'un l'altro ogni mortal. Mă ride ben chi ride La risata final. (Toți suntem niște figuri comice, Fiecare muritor râde de ceilalalti. Dar cine râde la urmă, Râde mai bine.) Referindu-se
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
1985). Importanța virtuală a rezultatelor obținute de Bloom, Ericsson și colaboratorii lor. demonstrează necesitatea analizării carierelor unor persoane din domenii care implică în mod incontestabil gândirea creativă. Secțiunea următoare prezintă dovezi ale importanței exersării și acumulării de cunoștințe în domeniul componistic (inclusiv compoziția „în direct”, adică improvizația în jazz), care este, indiscutabil, o tehnică creativă. Nu este posibilă o estimare relativ directă a tiparelor de exersare și a altor activități în cazul unor personalități cum este Mozart. Totuși, dovezile indirecte vin
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a îndeplinit criteriile lui Hayes (1989) pentru a fi declarată capodoperă. Acest tipar al evoluției arată că experiențele muzicale timpurii ale lui Mozart au implicat cunoașterea lucrărilor altora și, probabil, folosirea lucrărilor predecesorilor ca model de rezolvare a anumitor probleme componistice. Această activitate ar putea fi apreciată ca exersare deliberată, efectuată sub îndrumarea tatălui lui Mozart, muzician destul de cunoscut, care poate fi considerat profesor-maestru. În plus, deoarece Mozart era și pianist, a interpretat, probabil, aceste lucrări în concerte, ajungând să le
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în Punct, contrapunct (1928). Și el își dorește un tip de narațiune în care conlucrarea internă, infrastructurală a capitolelor să aproximeze convergența orchestrală a episoadelor simfonice. Menține, de aceea, romanul în strictă simetrie cu afabulația muzicală și dă unor convenții componistice funcționalitate literară. Oricât de mult ar fi fost tentat să experimenteze, să își modernizeze retorica narativă, poate și din mondenitate, pentru a fi pe valul mișcării artistice europene, P. o face pe texte de mică extensie epică, nuvelistice. Dar, când
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
Brașov și din Țara Românească prin tipărirea celor dintâi cărți religioase în limba română. Același Honterus contribuia la atât de necesarul dialog al științelor și artelor cu centrele de cultură din Apusul continentului. Așa se și explică mai limpede creația componistică Odae cum Harmoniis pe textul lui Horațiu, muzica lui Honterus având la bază metrica antică, ideea provenind din lumea renascentistă franceză unde întemeietorul genului, Baif, scria versuri în aceeași „mesurée à l’antique” pentru compozitorii Claude le Jeune și J.
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Honterus, Odae cum Harmoniis, transcrierea, studiu introductiv și îngrijirea ediției de Gernot Nussbächer și Astrid Philippi, Editura Muzicală, București, 1983. Vezi Encyclopédie de la musique, tom I, Paris, 1958; Dizzionario Ricordi della musica e dei musicisti, Milano, 1959. Dintre scrierile sale componistice amintim: Intabulatura Valentini Bacfarc Transilvani Coronensi Liber primus, Lyone - Moderne, 1552; Valentini Grefi Bacfarci Pannonii Harmonicarum Musicarum in usum Testudinis Factorum, Tomus primus, Cracovia, 1565. Mulțumim maestrului Nicolae Bodoc pentru îndrumarea cercetărilor în această direcție. Christiani Schesaei, Ruinae Pannonicae, Wittenberg
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
latină, creat în primele douăsprezece secole. Până în secolul al VIII-lea, vorbim de perioada clasică a cântului gregorian, iar între secolele IX și XII, de perioada postclasică. Eterogenitatea melodiilor gregoriene depinde de mai mulți factori: forme și genuri muzicale, procedee componistice, perioada compoziției sau locul de proveniență. Factorul timp, în special, a contribuit la diversificarea repertoriului. Melodiile din fondul clasic au o structură modală diferită de cele elaborate în epocile următoare. Actualul repertoriu include și compoziții create între secolele XVI și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
cerea timp și nu era deloc ușor. Cu siguranță, la baza structurii compozițiilor muzicale stătea un set precis de reguli, pe care cântăreții le cunoșteau. Referitor la aspectele tehnice muzicale din acel timp, cum ar fi melodia, ritmul sau metoda componistică, din păcate, găsim puține indicații la teoreticienii medievali. Secretul artei maeștrilor gregorianiști stătea în tradiția orală. Și așa a rămas chiar și atunci când, în secolele IX-X, au apărut primele codice în notație muzicală neumatică adiastematică, adică în câmp deschis și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]