868 matches
-
structura noastră mentală, Dilthey consideră că însuși obiectul științelor spiritului "se compune din unități" (s.n.) "unități date, nu deduse"-, adică din structuri "pe care le înțelegem din interior". Cu alte cuvinte, obiectul acestor științe noologice unde, spre a ajunge la comprehensiune, trebuie "să ne cufundăm cu toate forțele sufletești" se structurează în funcție de niște paradigme particulare. El "se edifică abia singur", inductiv, pe măsură ce "îl analizăm și-l înțelegem", fiindcă "aici mai întâi înțelegem, pentru a cunoaște treptat"41. Până la urmă apreciază Dilthey
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
legile gândirii la <<modurile de exprimare a relațiilor din ceea ce este dat>> și de a face sesizabilă <<imanența ordinii în materia experienței noastre senzoriale>>". Aceste considerații îl fac pe Riedel să avanseze pe drept temei ideea unui "principiu al imanenței comprehensiunii" (s.n.), iar în acest context să evidențieze că Dilthey propune o logică hermeneutică în locul celei transcendentale 82. Însă, așa cum am văzut, aceasta nu elimină a priori-ul. Ca și Schnädelbach care referindu-se la istorismul lui Droysen, vorbea despre "o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de la "un preconcept material al faptului istoric"86, ceea ce-l determină pe Schnädelbach să avanseze ideea unei "filozofii implicite a istoriei" -, conștiința se înțelege pe sine "ca fapt istoric". De altfel, Schnädelbach admite că înțelegerea istoriei (Geschichte) "este și o comprehensiune de sine, și invers"; ca atare, el susține că nici "nu mai putem ține seamă de un a priori transcendental în sens kantian"87. În acest context, el evidențiază deosebirile dintre Dilthey și Kant ("conștiința istorică" ia locul "conștiinței în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ale trăirii înseși, care potrivit lui Dilthey sunt în esență calități ale expresiei". Prima cale este drumul pe care pășesc științele naturii, iar cea de-a doua "reprezintă procesul de constituire a științelor spiritului". Dilthey mai precizează autorul citat înțelege prin "comprehensiune" tocmai "interpretarea calităților trăirii drept calități ale expresiei"; cu alte cuvinte, "el definește comprehensiunea ca o comprehensiune a expresiei" (s.n.), iar pentru că în comprehensiunea trăirii "cel ce înțelege și ceea ce trebuie înțeles aparțin unuia și aceluiași context de viață, triada
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
este drumul pe care pășesc științele naturii, iar cea de-a doua "reprezintă procesul de constituire a științelor spiritului". Dilthey mai precizează autorul citat înțelege prin "comprehensiune" tocmai "interpretarea calităților trăirii drept calități ale expresiei"; cu alte cuvinte, "el definește comprehensiunea ca o comprehensiune a expresiei" (s.n.), iar pentru că în comprehensiunea trăirii "cel ce înțelege și ceea ce trebuie înțeles aparțin unuia și aceluiași context de viață, triada <<trăire-expresie-comprehensiune>> desemnează în realitate procesul interpretării de sine a vieții". Dilthey explică Schnädelbach "numește
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
care pășesc științele naturii, iar cea de-a doua "reprezintă procesul de constituire a științelor spiritului". Dilthey mai precizează autorul citat înțelege prin "comprehensiune" tocmai "interpretarea calităților trăirii drept calități ale expresiei"; cu alte cuvinte, "el definește comprehensiunea ca o comprehensiune a expresiei" (s.n.), iar pentru că în comprehensiunea trăirii "cel ce înțelege și ceea ce trebuie înțeles aparțin unuia și aceluiași context de viață, triada <<trăire-expresie-comprehensiune>> desemnează în realitate procesul interpretării de sine a vieții". Dilthey explică Schnädelbach "numește <<spirit>> această viață
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a doua "reprezintă procesul de constituire a științelor spiritului". Dilthey mai precizează autorul citat înțelege prin "comprehensiune" tocmai "interpretarea calităților trăirii drept calități ale expresiei"; cu alte cuvinte, "el definește comprehensiunea ca o comprehensiune a expresiei" (s.n.), iar pentru că în comprehensiunea trăirii "cel ce înțelege și ceea ce trebuie înțeles aparțin unuia și aceluiași context de viață, triada <<trăire-expresie-comprehensiune>> desemnează în realitate procesul interpretării de sine a vieții". Dilthey explică Schnädelbach "numește <<spirit>> această viață care se interpretează singură" pornind de la propriile
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
trei planuri (pentru lămurirea acestor noțiuni vezi alineatul următor) ne îndeamnă să socotim că modelul triadic pe care l-am pus în evidență își are originea chiar în corelația ce stă la baza științelor spiritului: cea dintre trăire, expresie și comprehensiune. Prin urmare, credem că liniile de forță evocate se cristalizează în succesiunea menționată tocmai în jurul acestei corelații hermeneutice fundamentale, care într-un fel i-a impus autorului modelul amintit. Știm însă că pentru Dilthey sensurile realității, în funcție de care se modelează
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
II, nota 65), se structurează și se încheagă întreaga viziune a lui Dilthey. Întrucât acest contextualism vizează "construcția" științelor spiritului, se cuvine să revenim acum la ele și la condiția metafizicii, privindu-le ca expresii (manifestări) ale vieții care prin comprehensiune se interpretează singură 115. După cum arată Spranger, științele spiritului depind de niște "premise și perspective care au o înrădăcinare mai profundă decât în constituția pur psiho-fizică a subiecților care cercetează". Ca "premisă a cercetării", aici funcționează "substanța spiritului însuși", iar
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
se interpretează singură 115. După cum arată Spranger, științele spiritului depind de niște "premise și perspective care au o înrădăcinare mai profundă decât în constituția pur psiho-fizică a subiecților care cercetează". Ca "premisă a cercetării", aici funcționează "substanța spiritului însuși", iar comprehensiunea este condiționată de trei factori: de Zeitgeist ("1. Științele spiritului sunt legate de conținutul spiritual și de configurația spirituală a perioadei istorice în care ele își au originea"), apoi de personalitatea cercetătorului ("2. În științele spiritului, orice comprehensiune este legată
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
însuși", iar comprehensiunea este condiționată de trei factori: de Zeitgeist ("1. Științele spiritului sunt legate de conținutul spiritual și de configurația spirituală a perioadei istorice în care ele își au originea"), apoi de personalitatea cercetătorului ("2. În științele spiritului, orice comprehensiune este legată de extensia spirituală și maturitatea personalității cercetătorului") și, în fine, de ceea ce Simmel și Freyer numeau un weltanschauliches Apriori ("3. Orice comprehensiune rezultă conștient sau inconștient din atitudinea fundamentală a unei Weltanschauung și ea poate deveni baza unei
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
istorice în care ele își au originea"), apoi de personalitatea cercetătorului ("2. În științele spiritului, orice comprehensiune este legată de extensia spirituală și maturitatea personalității cercetătorului") și, în fine, de ceea ce Simmel și Freyer numeau un weltanschauliches Apriori ("3. Orice comprehensiune rezultă conștient sau inconștient din atitudinea fundamentală a unei Weltanschauung și ea poate deveni baza unei ultime valorizări numai grație acestei origini")116. Conform lui Dilthey, sarcina de a rezolva "problema raportului dintre științele spiritului și cele ale naturii" îi
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
istoria (Historie), "nu poate argumenta nici pentru, nici contra a ceva ce ridică pretenții la o valabilitate obiectivă" -, consideră că "e cu totul altceva, și aceasta este, se pare, mișcarea interioară a gândirii sale, atunci când atitudinea empirică îndreptată către o comprehensiune empirică se schimbă cu atitudinea fenomenologică orientată către esență". Atacând atât naturalismul, cât și istoricismul, Husserl încearcă de fapt să-l recupereze pe Dilthey pentru fenomenologie în condițiile în care, după părerea sa, acesta oscilează între valoarea istorică, "fluctuantă", și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cauză, valoare, scop, provenite din aceste feluri de comportament, nu pot fi reduse nici una la alta, nici la un principiu mai înalt" și, ca atare, "nu putem concepe lumea decât din perspectiva uneia dintre categoriile fundamentale" (s.n.)148. 5. Corelațiile comprehensiunii Din punctul de vedere al lui Dilthey, "viața" nu înseamnă viață pur și simplu, nu este doar natură, ci viață înzestrată cu spirit, care reflectează asupra ei înseși. Dar reprezentările și noțiunile intelectului nu sunt de ajuns, fiindcă recurgând numai
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
înseși. Dar reprezentările și noțiunile intelectului nu sunt de ajuns, fiindcă recurgând numai la explicație (Erklären), transformă orice obiect al cunoașterii în obiect exterior, în natură, în lume fizică. De aceea după cum am văzut și mai sus este nevoie de comprehensiune (Verstehen). Abia aceasta ne poate scoate din "limitarea vieții individuale" și le conferă "trăirilor personale caracterul de experiență a vieții", susține Dilthey în Construcția lumii istorice...149 Așadar, "comprehensiunea presupune o trăire, iar trăirea nu devine experiență de viață decât
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
De aceea după cum am văzut și mai sus este nevoie de comprehensiune (Verstehen). Abia aceasta ne poate scoate din "limitarea vieții individuale" și le conferă "trăirilor personale caracterul de experiență a vieții", susține Dilthey în Construcția lumii istorice...149 Așadar, "comprehensiunea presupune o trăire, iar trăirea nu devine experiență de viață decât dacă comprehensiunea scapă din strîmtoarea și subiectivitatea trăirii în regiunea totalității și a universalului"150. Referindu-se la principiul imanenței comprehensiunii, potrivit căruia "toate conținuturile și prestațiile conceperii obiectuale
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Abia aceasta ne poate scoate din "limitarea vieții individuale" și le conferă "trăirilor personale caracterul de experiență a vieții", susține Dilthey în Construcția lumii istorice...149 Așadar, "comprehensiunea presupune o trăire, iar trăirea nu devine experiență de viață decât dacă comprehensiunea scapă din strîmtoarea și subiectivitatea trăirii în regiunea totalității și a universalului"150. Referindu-se la principiul imanenței comprehensiunii, potrivit căruia "toate conținuturile și prestațiile conceperii obiectuale sunt legate la bază într-o corelație fundată în trăire", Riedel subliniază că
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
susține Dilthey în Construcția lumii istorice...149 Așadar, "comprehensiunea presupune o trăire, iar trăirea nu devine experiență de viață decât dacă comprehensiunea scapă din strîmtoarea și subiectivitatea trăirii în regiunea totalității și a universalului"150. Referindu-se la principiul imanenței comprehensiunii, potrivit căruia "toate conținuturile și prestațiile conceperii obiectuale sunt legate la bază într-o corelație fundată în trăire", Riedel subliniază că acest principiu din care se poate deriva "postulatul unei logici hermeneutice"151 reclamă atât "dizolvarea contradicției formelor gândirii discursive
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
evaluărilor și scopurilor 153 în "conexiunea dobândită a vieții psihice", adică la nivelul acelei structuri secundare despre care am mai vorbit și a cărei origine se află în categoriile "reale" ce alcătuiesc structura primară a trăirii (vezi III, 3). Corelațiile comprehensiunii se produc în continuare la mai multe niveluri. În primul rând, comprehensiunea reciprocă arată Dilthey în lucrarea citată -, ne asigură de "comunitatea interumană" (Gemeinsamkeit), care constituie "punctul de plecare pentru toate relațiile dintre particular și general din științele spiritului". În
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
nivelul acelei structuri secundare despre care am mai vorbit și a cărei origine se află în categoriile "reale" ce alcătuiesc structura primară a trăirii (vezi III, 3). Corelațiile comprehensiunii se produc în continuare la mai multe niveluri. În primul rând, comprehensiunea reciprocă arată Dilthey în lucrarea citată -, ne asigură de "comunitatea interumană" (Gemeinsamkeit), care constituie "punctul de plecare pentru toate relațiile dintre particular și general din științele spiritului". În același timp însă, comprehensiunea ne impune să recurgem la adevărurile din științele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
continuare la mai multe niveluri. În primul rând, comprehensiunea reciprocă arată Dilthey în lucrarea citată -, ne asigură de "comunitatea interumană" (Gemeinsamkeit), care constituie "punctul de plecare pentru toate relațiile dintre particular și general din științele spiritului". În același timp însă, comprehensiunea ne impune să recurgem la adevărurile din științele spiritului, care "merg de la însușirile comune genului uman la cele specifice unei anumite categorii". În fine, ea poate ajunge la perfecțiune "abia prin raportarea la ansamblul tuturor științelor spiritului"154, cu alte
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
când corelăm diverse domenii într-o "intuiție globală a lumii istorice" (s.n.)156. Acum putem constata cu ușurință că traseul urmat de către Dilthey în Der Aufbau... sau ceea ce ne interesează și mai mult în Das Wesen... se fundamentează pe corelațiile comprehensiunii, care, la rândul lor, au ca suport, în mod progresiv, corelațiile trăirii și ale expresiei. Orice înțelegere în Geisteswissenschaften este determinată de interdependența dintre particular și general, fapt subliniat cu claritate de filozoful german: "Comprehensiunea personalității singulare" e condiționată de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Wesen... se fundamentează pe corelațiile comprehensiunii, care, la rândul lor, au ca suport, în mod progresiv, corelațiile trăirii și ale expresiei. Orice înțelegere în Geisteswissenschaften este determinată de interdependența dintre particular și general, fapt subliniat cu claritate de filozoful german: "Comprehensiunea personalității singulare" e condiționată de "cunoașterea sistematică", după cum aceasta din urmă depinde, la rându-i, de "sesizarea vie a unității singulare a vieții" (s.n.). De aici, autorul trage concluzia că în științele spiritului, prin procesul comprehensiunii, "totul este determinat prin
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
claritate de filozoful german: "Comprehensiunea personalității singulare" e condiționată de "cunoașterea sistematică", după cum aceasta din urmă depinde, la rându-i, de "sesizarea vie a unității singulare a vieții" (s.n.). De aici, autorul trage concluzia că în științele spiritului, prin procesul comprehensiunii, "totul este determinat prin raportul dependenței reciproce"157. Apoi, comprehensiunea duce la constituirea unei noi serii de categorii, cele extraintelectuale, între care Dilthey enumeră "esențialitatea, scopul, valoarea, sensul și semnificația" (vezi III, nota 81). Fiind specifice științelor spiritului, aceste categorii
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cunoașterea sistematică", după cum aceasta din urmă depinde, la rându-i, de "sesizarea vie a unității singulare a vieții" (s.n.). De aici, autorul trage concluzia că în științele spiritului, prin procesul comprehensiunii, "totul este determinat prin raportul dependenței reciproce"157. Apoi, comprehensiunea duce la constituirea unei noi serii de categorii, cele extraintelectuale, între care Dilthey enumeră "esențialitatea, scopul, valoarea, sensul și semnificația" (vezi III, nota 81). Fiind specifice științelor spiritului, aceste categorii "reale" sunt diferite de categoriile "formale" cu care operează științele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]