883 matches
-
răspunsurilor lui A și B ne dăm seama de calitățile empatice ale subiectului A. Nu dorim să spunem că problema empatiei - și cu atât mai mult cea a comprehensiunii - se reduce la această situație. Afirmăm doar că, prin actul de comprehensiune, nu ne plasăm neapărat în afara raționalului și că acest act poate fi, la rândul lui, „înțeles” și descris în termeni raționali. d. În fine, ca un rezumat al considerațiilor de mai sus, trebuie subliniat faptul că despre subiectivitatea, interioritatea umană
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în mod optimist, asociată inițial cu deleția 7q11.13, susținând paradigma unei genetici cognitive (Scerif și Karmiloff-Smith, 2005). Dar, după cum arată datele recente, profilul cognitiv, în primiii ani de viață, al copiilor cu sindrom Williams este invers: întârziere semnificativă în comprehensiunea limbajului, asociată cu abilitități peste medie de discriminare a cantității, considerate abilități numerice precoce. Complexitatea relației genotip-fenotip cognitiv se cere, prin urmare, analizată din perspectiva dezvoltării. Sindroamele Prader-Willi și Angelman, deși clinic diferite, sunt caracterizate prin pierderea funcției a două
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ghidată de observații și examinarea nevoilor individuale specifice fiecărui copil. A răspunde diferențiat la diversitate Înseamnă, antrenarea capacităților/resurselor personale și de grup, bazându-se pe individualizare și colaborare. Acestea ajută profesorul: să evalueze nivelul achizițiilor școlare și capacitatea de comprehensiune a fiecărui copil; să valorifice rezultatele evaluării pentru adaptarea programelor curriculare; să valorifice la maximum potențialul fiecărui copil. 11. Prima condiție pentru integrare este acceptarea conștientă a fiecărei persoane și care se concretizează Într-o organizare școlară care să pună
EDUCAȚIA INTEGRATĂ ÎN CONTEXTUL REFORMEI ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lenuța IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2141]
-
oricărei puteri de înțelegere umană, deci “principiile” cunoașterii, sunt de origine rațională și comune tuturor spiritelor omenești (“conceptualismul” lui Kant). Problema naturii cunoașterii ne face să distingem diverse forme ale cunoașterii, îndeosebi pe acelea ce țin de spiritul ființei (ex: comprehensiunea care îl leagă pe medicul clinician de bolnavul său) și pe acelea ce țin de spiritul geometric. Primul tip de cunoaștere este cerut in toate “științele umane” (psihologie, pedagogie, etc.), al doilea tip convine științelor despre lume. în sfărșit, problema
Mitul lui Sisif – atributul cunoaşterii. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Eglantina Becheru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2310]
-
bază psihologică care favorizează adaptarea socială; funcția de reglare - anulează dezechilibrul și reface homeostazia ( prin catharsis); funcția expresivă oferă copiilor posibilitatea de a conferi mesajului trăirile lor afective; funcția persuasivă - copilul este influențat pozitiv În timpul participării la activitate; funcția de comprehensiune simpatetică - copilul Înțelege trăirile partenerului, poate face schimb de sentimente prin intermediul rolurilor (fără să perceapă că schimbul se realizează direct); funcția de construcție și creație - “produsul” artistic este unic și nereproductibil, poartă expresia personalității copilului. Indiferent de situație, vor trebui
TERAPIA PRIN TEATRU MODALITATE DE ADAPTARE ŞI INTEGRARE A ELEVILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MIHAILOVICI, Sabina PREDUCHIN,Cristina FARZIKHOSROUSHAHI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2117]
-
lui C. Rogers. (apud Hoeksema, S.N., 1998)30. Interesat de dinamica personalității și de valorile umane, C. Rogers a fundamentat o serie de noțiuni care acum reprezintă cadrul desfășurării practice a interviului clinic: acceptarea celuilalt, centrarea pe persoană, empatie, non-directivitate, comprehensiune. Ideea sa este că, în domeniul clinic, pacientul trebuie abordat fără un apriori teoretic, singur pacientul știe unde și cum suferă, astfel trebuie să i se acorde încredere și să fie ascultat cu atenție. Modalitatea practică de desfășurare a interviului
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
1992). În speță, când este vorba de anchete privind "practicile culturale", sociologul trebuie să înceapă prin a-și pune întrebări despre protagoniști, despre interesele și obiectivele lor: cine anchetează, de ce, cum și de când? Atitudinea sociologică ține mai curând de această comprehensiune a intereselor de a defini "lucrurile" decât de căutarea definiției lor corecte. Acest punct de vedere este împins la extrem de teoria critică a Școlii de la Frankfurt (Adorno, Horkheimer, apoi Habermas), potrivit căreia sociologia trebuie, înainte de toate, să dezvolte o perspectivă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
iar pe de alta, indivizi manipulați (mai puțin raționali?) dispuși să urmeze căile ce li se indică. Totuși, în alte locuri, valorile sunt dotate cu o obiectivitate care nu ne permite să ne gândim la convenționalism (care este un relativism): "Comprehensiunea istorică a trecutului nu este supusă unui relativism absolut" (Moulin, 1967, p. 431). Există așadar o valoare istorică și o autoritate a istoriei greu de contestat. Locul artistului în istorie, al unei opere în economia operelor sale devine prea puțin
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
282-283, 307 Clasificare, 40. Coeficient bugetar, 124. Cognitiv, 50-51, 53-54, 68-69, 77, 138, 306. Colectivități locale, 13, 199, 203-205, 207, 224. Colecționar, 171, 178, 249-251, 253, 255, 262, 264-265, 267, 285, 294. Comandă publică, 234. Comisar de expoziție, 178, 191. Comprehensiune, 45, 85, 261. Comunitarism, 305. Concert, 71, 96, 114, 116, 120, 192. Concurență, 166-167, 240, 245, 266, 278-279, 289. Concurs, 187-188, 191, 208, 233-235, 240. Conflict, 120, 151, 192, 217, 267, 297, 299. Conservare, 48, 71, 200, 224, 236-239, 252
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
nici soluție divină la pluralitatea valorilor. De aceea, modernitatea este ambivalentă. Ea eliberează indivizii de regulile arbitrare, dar îi poate încătușa în rețeaua crescîndă a raționalității instrumentale, cușca de fier a lui Weber. În acest context a apărut o nouă comprehensiune de sine a individului, o nouă subiectivitate. Ea își are originile în ceea ce Aron (1969: 287) numea ambiție prometeică a modernității timpurii, adică ambiția de a deveni stăpîni și proprietari ai naturii cu ajutorul științei și tehnologiei. Într-o lume în
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și faptul că inteligența în sine nu este perturbată, tulburarea vizând modalitatea de folosire a inteligenței. În rezolvările subiectului, apar contaminări, derivări, substituiri, soluții paradoxale, asociații bizare, definiri prin particularizări bizare (de exemplu, la proba de vocabular, la proba de comprehensiune sau de similitudini); toate aceste fenomene transformă itemii care se adresează inteligenței propriu-zise în secvențe/fragmente de probe proiective. Modificările în răspuns se datorează unor modificări în consemnul probei, operate de subiect fără ca el să aibă o intenționalitate în acest
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
prime le sens propre (Lévi-Strauss, apud A. Sauvageot, 1987: 23). Cassirer pentru care omul este un animal symbolicum propune o antropologie care să opereze reconcilierea mitului, artei, religiei deci a ansamblului formelor culturale cu știința, mitul rămînînd referențialul ultim al comprehensiunii umanului. 6.2. Publicitate și comunicare Sistem de comunicare și difuzare, utilizînd toate canalele mass-media și aplicînd o serie de tehnici ale psihologiei și sociologiei în scop utilitar, publicitatea a devenit unul din principalele simboluri culturale ale societății industriale (cf.
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
prin evidențierea mecanismului indirecției ca infrastructură a interacțiunii sociale), asupra semioticii (prin sincretismul gestualitate/ proxemică/mesaj verbal pentru gluma orală sau prin interferența iconic/ simbolic în cazul glumei desenate), ca și asupra didacticii (înțelegerea glumei fiind un excelent test de comprehensiune textuală), oferind repere pentru trecerea de la understanding data, la understanding understanding (cf. Beaugrande & Dressler, 1981: 265). 8. SEMIOTICA GESTUALĂ 8.1. Comunicare și gestualitate. Conexiuni interdisciplinare Fără gesturi lumea ar fi statică, palidă. E.T. Hall afirma că 60% din comunicările
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ale limbajului este logic anterioară divizării fiecaruia în formă și substanță. EXTENSIUNE (opus lui intensiune) În logica tradițională se înțelege prin extensiune ansamblul obiectelor reale sau ideale cărora li se aplică un element al cunoașterii (concept sau propoziție). Distincția extensiune / comprehensiune (modern intensiune) corespunde cuplului sfera/conținutul noțiunii (germ. Umfang și Inhalt) sau denotație/conotație (J.S.Mill). Extensiunea unui termen este numărul de indivizi conținuți în gen, iar intensiunea numărul calităților comune indivizilor genului. FORMĂ (în corelație cu substanța) În accepția
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în interiorul textelor care-l preced, dar și al acelora pe care le anticipează, cât și conștiința cititorului, a cărui plăcere dobândită prin lectură îl conduce la contopirea totală erotică, după expresia lui Barthes cu textul, căruia îi adaugă o (neașteptată) comprehensiune. Legătura cu teoriile receptării nu trebuie eludată, în fapt, ea va fi refăcută chiar de Roland Barthes în 1973, în volumul tradus și la noi sub titlul Plăcerea textului. "Ca instituție, autorul a murit, persoana sa civilă, pasională, biografică a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
să străbată un drum ce l-a făcut să iasă în afara Bisericii oficiale, discipolul său se arată conștient de slăbiciunea omului și a comunități creștine aflată în căutarea perfecțiunii evanghelice, pe care o va împlini deplin numai în escatologie. Sensul comprehensiunii și al deschiderii lui Ciprian, după cum se poate vedea în De lapsi (Despre cei căzuți), reflectă gândirea Bisericii promptă să reprimească creștinii care poate au păcătuit destul de grav. Dacă Tertulian înfrunta problema serviciului militar și a războiului direct, grație caracterului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
analizează felul în care pot fi folosite indiciile formale din organizarea discursului narativ în disocierea achizițiilor prediscursive care permit umanității să accepte faptul că o poveste este o poveste. Se caută soluții pentru stabilirea tipurilor de indicii formale care favorizează comprehensiunea narativă și pentru valorificarea evoluțiilor recente din câmpul cercetării care consideră că formularea acestor întrebări ale naratologiei post-clasice și naratologiilor ei, anunță o altă gramatică a poveștilor/grammar of stories permisivă, dinamică și conectată încă, în sens constructiv, la vechea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
analizează felul în care pot fi folosite indiciile formale din organizarea discursului narativ în disocierea achizițiilor prediscursive care permit umanității să accepte faptul că o poveste este o poveste. Se caută soluții pentru stabilirea tipurilor de indicii formale care favorizează comprehensiunea narativă și pentru valorificarea evoluțiilor recente din câmpul cercetării care consideră că formularea acestor întrebări ale naratologiei post-clasice și naratologiilor ei, anunță o altă gramatică a poveștilor/grammar of stories permisivă, dinamică și conectată încă, în sens constructiv, la vechea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
analizează felul în care pot fi folosite indiciile formale din organizarea discursului narativ în disocierea achizițiilor prediscursive care permit umanității să accepte faptul că o poveste este o poveste. Se caută soluții pentru stabilirea tipurilor de indicii formale care favorizează comprehensiunea narativă și pentru valorificarea evoluțiilor recente din câmpul cercetării care consideră că formularea acestor întrebări ale naratologiei post-clasice și naratologiilor ei, anunță o altă gramatică a poveștilor/grammar of stories permisivă, dinamică și conectată încă, în sens constructiv, la vechea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
căi de mijloc. Opoziția între cantitativiști și calitativiști e particularizată în sociologie în "distincția dintre explicație și înțelegere" (Rotariu și Iluț, 1999:25; vezi și Chelcea et al., 1998). Explicația presupune cauzalism (dependență și independență) și căutarea de legi, în vreme ce comprehensiunea presupune empatie și accent pe trăirile proprii. Prima se bazează pe date de tip hard, pe cuantificare, iar cea de-a doua pe date de tip thick (Geertz, 1975), pe complexitate și profunzime. În ceea ce privește căile de mijloc, Rotariu și Iluț
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și al comportamentului lui, experiența sacrului fiind experiența trăită a transcendentului și a inefabilului; potrivit lui Otto, omul religios descoperă un element de o calitate absolut specială, care se sustrage la tot ceea ce am numit rațional, care este cu totul inaccesibil comprehensiunii conceptuale și, ca atare, constituie ceva inefabil." (Enciclopedia de științe socio-umane..., 2004, p. 921). Această reabilitare a mers până mai recent când s-a ajuns la o nouă modalitate de studiere a religiosului, lucrul acesta fiind făcut de cei ce
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
a filozofiei religioase, aceea a lui Rudolph Otto. El și-a propus să delimiteze elementele iraționale ale religiosului. Astfel că le definește în felul următor: "Prin "rațional" în ideea de divin înțelegem ceea ce intră în sfera posibilităților noastre de clară comprehensiune conceptuală, ceea ce intră în domeniul conceptelor familiare și definibile. Afirmăm, apoi, că sub acest domeniu al purei clarități se află o profunzime obscură, ce scapă nu sentimentelor, ci conceptelor noastre, și pe care din acest motiv o numim "irațional"" (Otto
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
în contextul creștinismului: cuvântul lui Dumnezeu (42), voia lui Dumnezeu (16), puterea lui Dumnezeu (12), dreptatea lui Dumnezeu (5). Toate acestea se încadrează în încercarea de a descrie în termeni concreți o realitate care depășește capacitatea umană de percepție și comprehensiune. Dincolo de acestea, relația cu divinitatea se plasează în domeniul credinței. Afirmarea acesteia este una dintre bazele coeziunii unei comunități religioase. În cazul mesajelor analizate, credința în Dumnezeu este afirmată în mod direct în 15 ocazii. Una dintre cele mai frecvent
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
romînilor, Iași, vol. I-II, 1926-1927 Pöggeler, Otto, Drumul gîndirii lui Heidegger, Humanitas, București, 1998 Rey-Debove, Josette, Le métalangage, Le Robert, Paris, 1978 Ricoeur, Paul, Despre traducere, Polirom, Iași, 2005 Ricoeur, Paul, Metafora vie, Editura Univers, București, 1984 Riedel, Manfred, Comprehensiune sau comunicare ? Despre teoria și istoria științelor hermeneutice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989 Robins, R. H., Scurtă istorie a lingvisticii, Polirom, Iași, 2003 Rorty, Richard (ed.), The linguistic Turn, The University of Chocago Press, Chicago and London, 1970 Rovența-Frumușani, Daniela, Semiotica
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p.299 și 314. 245 Eugen Coșeriu, Introducere în lingvistică, p. 69. 246 Filozoful german Wilhelm D i l t h e y a conceput în acest mod integralitatea conștiinței (vezi Manfred Riedel, Comprehensiune sau comunicare ? Despre teoria și istoria științelor hermeneutice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989, p. 96). 247 Henri Ey, Conștiința, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. 248 La români, de exemplu, moștenirea din latină a cuvîntului romanus a generat, la unii, preocupări
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]