KorAP: Find »[drukola/base=comunicațional & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...16 17 18 ...63 >

1,551 matches

Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210

combinatorică a variabilelor despre care am vorbit deja îngreunează găsirea unui model explicativ în acest sens. Totuși, considerăm că se desprind câteva linii de forță pe care le putem puncta astfel: - în primul rând, eficiența comunicării poate crește atunci când mediul comunicațional este propice; ne referim atât la un mediu fizic, în sensul ergonomiei școlare, cât și la un mediu socio-psiho-pedagogic (spre exemplu, dacă un elev/student se va afla într-un grup în care nu se simte bine și dorește să

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
luăm exemplul de mai sus și ne gândim că profesorul dorește să îmbunătățească abilitățile competiționale ale unui elev mai timid, mutându-l pentru aceasta într-un grup mai dinamic, chiar dacă pentru moment elevul/studentul respectiv nu va avea o dispoziție comunicațională prea ridicată, obiectivele pe termen lung ale acestei opțiuni a cadrului didactic pot să fie benefice din punctul de vedere al dezvoltării abilităților de comunicare; - un al doilea indicator devine, astfel, armonizarea scopurilor și obiectivelor activității pe care ne-o

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
pe termen lung ale acestei opțiuni a cadrului didactic pot să fie benefice din punctul de vedere al dezvoltării abilităților de comunicare; - un al doilea indicator devine, astfel, armonizarea scopurilor și obiectivelor activității pe care ne-o propunem la structura comunicațională prezentă; - activitățile de perfecționare a deprinderilor de comunicare la nivelul emițătorului sau receptorului (pe care le vom detalia atunci când vom vorbi despre ascultarea interactivă) reprezintă un alt factor cu sferă de acțiune evidentă. În ceea ce-l privește pe emițător, elevii

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
nivelul tuturor componentelor actului de comunicare, precum și la nivelul procesului ca atare. Etica comunicării poate constitui o sursă de eficiență ori o barieră în procesul de comunicare. Exerciții și teme de reflecțietc "Exerciții și teme de reflecție" 1. La barierele comunicaționale putem cere cursanților (împărțiți pe grupuri de discuție) să identifice cinci astfel de bariere. După ce au fost evidențiate, cursanții vor trebui să alcătuiască un continuum de la ineficiența comunicării spre eficiență și să încerce să transforme bariera într-un element pozitiv

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
propria persoană, care au aptitudini de comunicare egale cu ale noastre și care au aptitudini de comunicare mai reduse decât noi pentru situațiile respective. De fiecare dată, va trebui să ne punem întrebarea „de ce?” și să identificăm mecanismele de răspuns comunicațional care stau la baza acestor diferențe, pentru a putea îmbunătăți propriul stil de comunicare. 4. La etica comunicării putem să punem cursanților următoarea întrebare: este etic să minți pe cineva? Dar dacă afli că cineva mai are foarte puțin de

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
și acest element va fi un motiv pentru distanțarea afectivă față de cadrul didactic. Totuși, putea face cadrul didactic ceva pentru ca acest element (care nu avea, în aparență, nici o legătură cu ora lui) să nu-i răstoarne dramatic obiectivele propuse? Fenomenul comunicațional oferă o seamă de avantaje și ridică o mulțime de obiecții în practică din partea noastră, a tuturor. Una dintre obiecțiile cele mai consistente se referă la faptul că o proiectare riguroasă a activității de comunicare răpește un volum însemnat de

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
trebuie să-și adapteze scenariul didactic). Mai precis, există situații aparent paradoxale, când, spre exemplu, emițătorul poate să lipsească sau anumite caracteristici esențiale ale acestuia pot să fie omise, situații în care avem de-a face totuși cu un act comunicațional. Acestei delimitări îi putem aduce însă o gamă întreagă de argumente care ne oferă o altă perspectivă, o perspectivă dinamică și transformatoare asupra metodelor utilizate în activitatea educațională: 1) Deși comunicarea poate să existe, în anumite cazuri, și în lipsa unuia

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
aduce însă o gamă întreagă de argumente care ne oferă o altă perspectivă, o perspectivă dinamică și transformatoare asupra metodelor utilizate în activitatea educațională: 1) Deși comunicarea poate să existe, în anumite cazuri, și în lipsa unuia dintre partenerii în actul comunicațional, ascultarea nu se poate produce decât în prezența celor două componente ale comunicării, amintite mai sus, emițător și receptor. A rupe ascultarea de emițător și a o situa exclusiv în perimetrul receptării ne privează de o viziune instrumentală și comprehensivă

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
comunicării, amintite mai sus, emițător și receptor. A rupe ascultarea de emițător și a o situa exclusiv în perimetrul receptării ne privează de o viziune instrumentală și comprehensivă; 2) Ascultarea devine din ce în ce mai mult, în prezent, un element căruia abordările fenomenului comunicațional nu mai pot doar să îi confere un loc în aria de interacțiune, ci, mai mult, care ne poate furniza perspective despre dimensiunea relației și a interacțiunii înseși; 3) În al treilea rând, fără a avea pretenția de a epuiza

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
că fiecare dintre noi judecăm prin prisma unei rețele complexe de credințe și prejudecăți; astfel, o barieră în calea unei ascultări eficiente este de a lăsa această rețea să intervină prematur și să filtreze informațiile primite (asupra filtrării ca proces comunicațional ne-am oprit deja în primul capitol al acestei lucrări); 4) O prematură reflecție asupra celor auzite (înainte ca transmițătorul să termine de transmis mesajul său). A sări direct la concluzii înainte de a poseda toate informațiile despre un fenomen este

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
participa la concurs va menține un climat de lucru motivant și, în același timp, va diminua posibilitatea apariției conflictelor neproductive din punct de vedere didactic; responsabilitatea pentru dezvoltarea unei astfel de ierarhizări pozitive a intereselor la elevi/studenți revine tactului comunicațional al cadrului didactic; • Tipul de centrare. În cazul în care cursanții se focalizează pe pierderile potențiale, acest lucru induce un cadru negativ în ceea ce privește rezolvarea respectivului conflict educațional; centrarea pe câștigurile așteptate generează un cadru pozitiv. Conform lui Rubin, Pruitt, Kim

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
moment dat, elevul A îi spune elevului B că niciodată nu a avut o părere bună despre el. Cearta se încheie, dar cuvintele atribuite de elevul A elevului B au schimbat atitudinea celui din urmă: s-a introdus un reziduu comunicațional care, pe viitor, va produce transformări ale relaționărilor dintre cei doi elevi. Există și alte mecanisme, alți factori favorizanți care concură la escaladarea conflictului, dintre care: - profeția autoîmplinită - B nu va face nimic ca A să schimbe ceva în relația

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
vom trata metoda construirii de echipă (team-building), vom aduce în atenție ceea ce în literatura de specialitate se numește „dilema prizonierilor”; această fază presupune, la rândul ei, mai mulți pași, dintre care primul este cel de confuzie și neîncredere în partenerul comunicațional. Rezultatul unui astfel de joc ne oferă și concluziile acestei prime etape: participanții tind să aibă un răspuns cooperativ până ce percep oponenții ca fiind închiși la o atare formă de exprimare, și atunci încep ciclul escaladării și al competiției. Cea

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
acesta este pregătit pentru a folosi astfel de pași) pot să fie catalizatori ai acestui model. Profesorul se confruntă aici cu două îndatoriri aparent greu compatibile: - cea de acțiune imediată, directă, care favorizează intervenția rapidă, folosirea autorității și reconsolidarea echilibrului comunicațional al grupului de elevi/studenți atunci când conflictul a apărut. Acest fapt îi conferă profesorului rolul de lider al grupului; - cea de acțiune indirectă, etapă în care profesorul furnizează grupului doar un inventar al modurilor de rezolvare a conflictului, rolul lui

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
pară că dorim, în fapt, să o ajutăm, și nu să obținem un avantaj din colaborarea cu ea. În ceea ce privește tacticile folosite în negociere, iată și câteva dintre acestea, ele având un impact negativ dacă este să ne referim la incidența comunicațională a unui atare tip de rezolvare a conflictelor. Câteva tehnici le regăsim la A. Cardon (2002), reprezentând demersuri de eschivă în cazul unui atac din partea partenerului de negociere: (1) strategia lui „Trebuia să-mi spui” înseamnă a-l face pe

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
studente care îl place pe colegul ei de grupă și îi spune acestuia (deși el are deja o prietenă) că nu dorește decât o relație de amiciție. Ne aducem aminte că diferența dintre intențiile manifeste și intențiile ascunse ale partenerilor comunicaționali reprezenta o barieră în procesul de interacțiune. • Retragerea aparentă pune negociatorul care o practică în ipostaza aparentei retrageri de la masa discuției, când de fapt este vorba despre o situație simulantă, el rămânând interesat de problemă. Scopul acestei retrageri este de

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
care îmbracă o formă conflictuală în mecanismul perturbării, pentru a se obține ulterior o nouă echilibrare, un progres cognitiv important. 8.3. Medierea tc "8.3. Medierea " Așa cum aminteam în capitolul precedent, atunci când vorbeam despre negociere văzută ca un stil comunicațional, activitatea formatorului în momentul folosirii metodelor de interacțiune educațională poate îmbrăca și rolul terței părți, atunci când încearcă să rezolve un conflict între doi cursanți; un rol mai important asupra căruia ne vom opri în continuare îl reprezintă însă modul cum

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
apariției unui optimum al conflictului (adaptare după L.D. Brown) Astfel, preluându-l pe L.D. Brown, putem spune că este important ca o reprezentare grafică de tipul celei de mai sus să fie luată în considerare la proiectarea activităților cu caracter comunicațional (apud Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 467). O altă problemă importantă pe care o semnalăm este aceea a părților cuprinse în conflict; iată de ce ne punem întrebarea: pot părțile implicate în conflict să-i confere acestuia o direcție de rezolvare

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
la frig, dar ea nu este; sau îi spunem unei persoane că este frig afară, dar persoana în cauză știe că noi nu am ieșit din casă), valoarea de adevăr a informației pe care încercăm să o tranzacționăm în procesul comunicațional tinde să se schimbe chiar și în lipsa unei testabilități directe a persoanei partener în comunicare. Lucrurile sunt și mai complicate în situația unor realități sociale decât în cazul realității fizice despre care am vorbit mai sus. De pildă, când îi

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
urmă nu va putea să se desfășoare plenar până când toți membrii componenți nu își îndeplinesc atribuțiile. Analiza celor două ipostaze de influență („facilitare” este termenul pe care-l folosește Zajonc) este o premisă de la care pornim în studierea complexului fenomen comunicațional în cadrul unui grup uman în sens general și al unui grup (al unei echipe) didactic(e) de lucru, în particular. Desigur că, în practică, nu putem vorbi despre un grup absolut pasiv sau totalmente co-acțional; unii dintre membrii fiecărui grup

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
leadership o accentuează. Readucem însă în atenție și cu acest prilej o aserțiune pe care am promovat-o deja și pe care o vom susține - în forme variate - pe parcursul întregii noastre lucrări: este evident că necesitatea de a privi fenomenul comunicațional sub cât mai multe dintre aspectele pe care acesta le dezvoltă ne oferă posibilitatea de a explora o rețea complexă de cauze și efecte pe care în demersul nostru le vom studia progresiv. Iată de ce îi solicităm cititorului să-și

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
spre obiectiv, leadership-ul transformațional, leadership-ul de echipă/participativ etc. În analiza pe care dorim să o întreprindem ne vom opri asupra câtorva dintre acestea din dorința de a fundamenta și a oferi o mai mare amploare demersului nostru asupra fenomenului comunicațional; din aceleași considerente, analiza nu va urmări integral aceste abordări. 11.1.2. Stiluri de conduceretc " 11.1.2. Stiluri de conducere" În literatura de specialitate s-au distins în mod general trei tipuri mari de leadership: stilul „laissez-faire”, stilul

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
membrilor grupului, mărimea grupului și timpul avut la dispoziție pentru a realiza sarcina. În analiză sunt folosite două axe: dimensiunea directivă și dimensiunea suportivă. Din combinarea acestora rezultă patru stiluri de leadership care - în mod natural - presupun dezvoltarea unor moduri comunicaționale specifice. Comportamentul directiv al liderului constă în stabilirea obiectivelor, a metodelor de evaluare, a limitei de timp, definirea rolurilor și demonstrarea modalităților prin care obiectivele stabilite pot fi atinse. Comunicarea se produce într-o singură direcție (unidirecțional). La polul opus

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
joace în timpul activităților cu caracter instructiv-educativ. Rezumat 1. Legătura dintre teoria conducerii și procesul de comunicare este una foarte strânsă, de multiinfluențare. Stilurile de conducere s-au fundamentat în: autocratic, democratic și „laissez-faire”, fiecare dintre acestea fiind adecvat în funcție de contextul comunicațional. În practică, există diferite teorii asupra conducerii (leadership-ului). Câteva dintre teoriile care pun în centrul demersului lor explicativ comunicarea sunt: abordarea situațională (situații diferite necesită diferite modalități de leadership), teoria schimbului lider-membru (LMX) (încearcă să reconsidere unghiul de abordare din

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
grup - esteasociată constant cu o comunicare mai intensă între membrii grupului” (McQuail, 1999,p.108). Mills accentuează această constatare, afirmând că, pe cât crește numărul membrilor unui grup, pe atât scade posibilitatea intercomunicării și dezvoltării identității, rezultantă directă a acestei dificultăți comunicaționale între foarte multe persoane. Conceptul de echipă ca atare este descris pe larg de către Forsyth; autorul alcătuiește un scurt inventar conform căruia în afaceri ne confruntăm cu echipe de producție sau echipe de luare a deciziilor, în universități cu echipe

Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]