201,099 matches
-
Cu alte cuvinte, un Întreg ansamblu de norme și practici care se formaseră deja la Începutul veacului al II-lea nu-și găsea temeiul biblic, acestea fiind elaborate de una sau alta dintre comunitățile creștine și uneori trecând de la o comunitate la alta prin contagiune. Bisericile cele mai Însemnate, mai cu seamă acelea Întemeiate de apostoli, exercitau o influență asupra comunităților non apostolice și asupra acelora aflate În propriul areal geografic. D) Koinonia Care erau mijloacele pentru păstrarea unității și armoniei
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
nu-și găsea temeiul biblic, acestea fiind elaborate de una sau alta dintre comunitățile creștine și uneori trecând de la o comunitate la alta prin contagiune. Bisericile cele mai Însemnate, mai cu seamă acelea Întemeiate de apostoli, exercitau o influență asupra comunităților non apostolice și asupra acelora aflate În propriul areal geografic. D) Koinonia Care erau mijloacele pentru păstrarea unității și armoniei Între biserici, recunoscându-se totodată numeroasele deosebiri legitime? Creștinii primelor trei veacuri aveau simțul unității și pluralității comunităților. O singură
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
influență asupra comunităților non apostolice și asupra acelora aflate În propriul areal geografic. D) Koinonia Care erau mijloacele pentru păstrarea unității și armoniei Între biserici, recunoscându-se totodată numeroasele deosebiri legitime? Creștinii primelor trei veacuri aveau simțul unității și pluralității comunităților. O singură biserică pelegrină Într-o cetate anume, potrivit limbajului paulin și al lui Ignațiu de Antiohia. La Smirna Policarp se roagă, Înainte de a muri, se roagă pentru „Întreaga biserică catolică din oicumena” (Martyr. Pol. 8,1). Același lucru Îl
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
roagă, Înainte de a muri, se roagă pentru „Întreaga biserică catolică din oicumena” (Martyr. Pol. 8,1). Același lucru Îl face Fructuos la Taragona, el rugându-se „pentru biserica din răsărit și apus”. Întâi de toate se păstrau legăturile Între diferitele comunități, mai cu seamă cu acela Întemeiate de către apostoli și care se bucurau de un mai mare prestigiu. Între acestea, În veacul al II-lea și al III-lea, se detașa Roma. Mulți se adresau Romei pentru a-și verifica credința
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
tre secoli, Cosenza 1986, 278s. footnote> Contactele frecvente Între biserici erau necesare nu numai pentru confruntarea Învățăturilor primite, dar și pentru respingerea celor greșite și Întărirea reciprocă Întru aceeași credință. Astfel de legături se păstrau prin călătoriile creștinilor dintr-o comunitate În alta și prin schimbul epistolar. Comuniunea eclezială nu se identifica cu uniformitatea universală, cerându-se ca fiecare biserică În parte să păstreze legătura cu cele mai Însemnate biserici. Scaunul roman deținea Încă din primele secole rolul istoric de mijlocitor
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
drept consecință redimensionarea poziției lui Petru, Învinovățit de prea multă deschidere față de lumea păgână și de laxitate În raport cu tradiția legalistă iudaică - dar și de evenimentele istorice legate de războiul iudaic. Dispariția „stâlpilor” și a celorlalți mari misionari presupunea pericolul fărâmițării comunităților creștine, și pentru că În așezările cele mari probabil că existau mai multe grupări cu tendințe și organizări deosebite. Odată ce a dispărut biserica mamă, punctele de referință au rămas apostolii și locurile misiunii lor, Roma mai cu seamă,<footnote R. Minnerath
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Paris 1994. footnote> care primeștem moștenirea lui Petru și Paul și deopotrivă a Ierusalimului.13 Rațiuni apostolice, politice, comerciale, economice și sociale Îi conferă bisericii Romei, centru al oicumenei, o poziție privilegiată și, prin urmare, de Întâlnire și contact Între comunități (v. salutările din Rom 16; 1Pt 5,13; Col 4,16). Astfel comunitatea romană a avut un rol unitar și de mediere recunoscută și primită; bisericile comunicau Între ele Încă din secolul II prin lucrarea Romei (cf. Eusebiu, Ist. Bis
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Ierusalimului.13 Rațiuni apostolice, politice, comerciale, economice și sociale Îi conferă bisericii Romei, centru al oicumenei, o poziție privilegiată și, prin urmare, de Întâlnire și contact Între comunități (v. salutările din Rom 16; 1Pt 5,13; Col 4,16). Astfel comunitatea romană a avut un rol unitar și de mediere recunoscută și primită; bisericile comunicau Între ele Încă din secolul II prin lucrarea Romei (cf. Eusebiu, Ist. Bis. 5,25; 6,43,3). Biserica romană se bucura de un mare prestigiu
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
secolul II prin lucrarea Romei (cf. Eusebiu, Ist. Bis. 5,25; 6,43,3). Biserica romană se bucura de un mare prestigiu Încă de la Începuturile creștinismului; Paul Îi scrie o epistolă În care vădește multă considerație, cu toate că nu este o comunitate fondată de el, și laudă credința romanilor care „se vestește În toată lumea” (Rom 1,8). Cea dintâi Epistolă a lui Petru, Îndreptată către creștinii din unele provincii anatolice, provine din biserica din capitală. În continuarea acesteia, la sfârșitul veacului I
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
vestește În toată lumea” (Rom 1,8). Cea dintâi Epistolă a lui Petru, Îndreptată către creștinii din unele provincii anatolice, provine din biserica din capitală. În continuarea acesteia, la sfârșitul veacului I, Prima Clementis reprezintă o intervenție plină de autoritate a comunității romane cu prilejul disensiunilor izbucnite la Corint<footnote La Corint se mai citea Încă public către 170 (Eusebiu, Storia ecc. 4,23,11). footnote>; aceasta se situează În climatul solidarității pentru a oferi sprijin unei biserici surori aflate În dificultate
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
surori aflate În dificultate. Către 170 Roma le scrie din nou corintenilor (Eusebiu, Ist. Bis. 4,23,11). În Epistola lui Clement, referirea la martiriul lui Petru și Paul (cap. 5) și la succesiunea apostolică drept chezășie a rânduielii În comunitate, deja prevestește doctrina cu privire la purtarea de grijă a Romei față de toate bisericile. Prologul epistolei lui Ignațiu către romani și menționarea lui Petru și Paul (cap. 4) pun În evidență primatul acesteia În ceea ce privește credința și iubirea. El pomenește deopotrivă de obiceiul
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
să intervină cu autoritate În diferite direcții și asupra unor probleme doctrinare. Afluența de creștini de pretutindeni făcea ca Roma să devină un centru bine informat asupra a ceea ce se Întâmpla și Într-un fel Îi impunea să intervină În comunități Îndepărtate. Acea sollicitudo romană se concretiza deopotrivă pe planul asistenței. Aș vrea să citez două personaje În mod particular: Egesip din Palestina și Abercius din Hierapolis (altul decât Hierapolis de pe Lycus din Papia) din Frigia Salutaris. Egesip a fost o
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
la mulți scriitori creștini din cel de-al doilea și cel de-al treilea veac (ca de pildă Irineu, Adv. Haer. I,10 ; III,4). Cu toate acestea, diferitele formule, atât cele scurte ca și cele lărgite, difereau de la o comunitate la alta. În cursul celui de-al doilea secol ia naștere un alt tip de formulă doctrinară rezumativă, care se regăsește la mulți autori, dar nu este legată de botez; aceasta rezumă credința și Învățătura comunității În care este mărturisită
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
lărgite, difereau de la o comunitate la alta. În cursul celui de-al doilea secol ia naștere un alt tip de formulă doctrinară rezumativă, care se regăsește la mulți autori, dar nu este legată de botez; aceasta rezumă credința și Învățătura comunității În care este mărturisită. Tertulian (De praescript. <footnote L. Goppelt, L’età apostolica e subapostolica, Brescia 1986, pp. 173-174. footnote>) oferă o schemă detaliată pentru aceasta, ordinea și conținutul său corespunzând simbolului roman din veacul IV, În fapt fiind schema
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
de lo siglos II y III, Roma 1987. footnote> Modul cel mai bun de a păstra unitatea credinței era Însă acela de a favoriza adunările episcopale; acestea au apărut și s-au dezvoltat În chip firesc pentru a răspunde nevoilor comunității creștine Încă din primele timpuri. Faptele Apostolilor (cap. 15) ne istorisesc despre o adunare a creștinilor care proveneau din diverse cetăți și a apostolilor pentru a rezolva problema foarte acută a condițiilor de primire a păgânilor În creștinism. Practica aceasta
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Tertulian când scrie că În regiunile orientale se reuneau „concilii formate din toate bisericile În care se discuta laolaltă despre problemele cele mai Însemnate” (De ieiunio 13,6). Sinodalitatea nu se manifesta numai la nivel interdiecezan, ci și În cadrul aceleiași comunități. Comunitățile locale se reuneau În jurul episcopului pentru a alege clerul și pentru a lua cele mai importante hotărâri. Activitatea conciliară se dezvoltă și se organizează mai bine În cursul veacului III. Aceasta era practica lui Ciprian la Cartagina și la
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
când scrie că În regiunile orientale se reuneau „concilii formate din toate bisericile În care se discuta laolaltă despre problemele cele mai Însemnate” (De ieiunio 13,6). Sinodalitatea nu se manifesta numai la nivel interdiecezan, ci și În cadrul aceleiași comunități. Comunitățile locale se reuneau În jurul episcopului pentru a alege clerul și pentru a lua cele mai importante hotărâri. Activitatea conciliară se dezvoltă și se organizează mai bine În cursul veacului III. Aceasta era practica lui Ciprian la Cartagina și la Roma
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Storia ecc. 4,23. footnote> și contactele personale prin intermediul mesagerilor. Acest obicei Își avea obârșia În experiența iudaismului din diaspora. Creștinilor le era de folos pentru a-și păstra și dezvolta conștiința de a fi o unitate alcătuită din multe comunități, ca un fel de „federație de biserici”, În care există o ierarhie a importanței, a referinței și coordonării. Schimbul de scrisori, de la centre la periferie, era ceva obișnuit cu prilejul Paștilor, când numai câteva persoane erau În stare să calculeze
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
pentru că În vremea aceea nu exista un drept canonic, ci numai norme și tradiții locale și regionale. Lipsea deopotrivă un canon biblic bine definit și comun. Biblia, parte constitutivă și temelie a creștinismului, era punctul de referință constant pentru viața comunităților creștine, mai cu seamă În antichitate. Exegeza biblică se afla la baza predicării, a catehezei, a elaborării doctrinei, a eticii, a instituțiilor și a liturgiei și chiar și a controverselor. Era izvor de unitate, dar și măr al discordiei, date
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
vocală. Nu totdeauna însă muzicalitatea este reductibilă cantabilității și nu mereu autorul unei opere muzicale dorește să ne-o prezinte astfel. Uneori, muzicalitatea poate fi o condiție impusă, un tribut pe care autorul trebuie să-l plătească pentru ca comanditarul sau comunitatea de referință (ca ipotetic beneficiar) să-i permită o exprimare personală, chiar dacă nu pare interesată de aceasta. Pe sub acea înfățișare tributar-muzicală autorul poate că dorește să ofere și altceva: un mesaj, pe care să ni-l relevăm singuri; un altfel
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
respectiv ca suport axiologic. Din perspectiva spațialității temporale, provenind dintr-un timp primordial, OS se conturează idiomatic, pe un plan comunicațional. Astfel, ea se profilează anabasic (înălțându-se de la margine spre centru), în/din arealul unui grup (etnic, lingvistic) referențial (comunitate tradițională, academică, de elită/breaslă etc.). ● La orizont, se relevă axialitatea unui pretutindeni temporal sau universalitate, prin care OS se sintetizează în simbolul unui arhetip ascensional. ● Formal, durabilitatea comportă expresia unei necontenite deschideri, prin care OS este aprehendabilă la nesfârșit
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
a înțelege transformările și mutațiile petrecute în cadrul muzical arabo-andaluz, este fundamentală cunoașterea și înțelegerea cauzelor care au stat la baza acestor mutații. Problemele se multiplică pe măsură ce se avansează în substanța analizei socio-culturale, ajungându-se la problema relaționării reciproce a diferitele comunități ce au coabitat pașnic în acea perioadă pe teritoriul Peninsulei Iberice. Cum au reușit să conviețuiască creștinii împreună cu musulmanii și evreii ? Cum și de ce au ajuns evreii într-un teritoriu ocupat de către arabi ? Care a fost gradul de intereacționare
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
pașnic în acea perioadă pe teritoriul Peninsulei Iberice. Cum au reușit să conviețuiască creștinii împreună cu musulmanii și evreii ? Cum și de ce au ajuns evreii într-un teritoriu ocupat de către arabi ? Care a fost gradul de intereacționare dintre cele trei comunități? Cum se traduce această interacțiune în plan muzical ? Cum se face că trei comunități atât de diferite și de antagonice au reușit să creeze o muzică unitară, comună, în care fiecare să își regăsească propria identitate ? Erau într-adevăr aceste
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
împreună cu musulmanii și evreii ? Cum și de ce au ajuns evreii într-un teritoriu ocupat de către arabi ? Care a fost gradul de intereacționare dintre cele trei comunități? Cum se traduce această interacțiune în plan muzical ? Cum se face că trei comunități atât de diferite și de antagonice au reușit să creeze o muzică unitară, comună, în care fiecare să își regăsească propria identitate ? Erau într-adevăr aceste identități atât de diferite ori erau mult mai asemănătoare decât s-a crezut ? De unde
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
regăsească propria identitate ? Erau într-adevăr aceste identități atât de diferite ori erau mult mai asemănătoare decât s-a crezut ? De unde s-a plecat ? Care erau bazele muzicii arabo-andaluze înainte de cucerirea Spaniei de către arabi ? Ce contribuție muzicală a adus fiecare comunitate la edificarea noului gen născut pe teritoriul iberic ? Cum se explică faptul că, la mai bine de 500 de ani de la dispariția ultimului bastion musulman din Peninsula Iberică - Califatul Granadei - muzica creată de această civilizație supraviețuiește încă pe malul sudic
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]