23,096 matches
-
lucrare încheiată, oricât de întinsă, trebuie să le iei foarte în serios" etc. Cartea este presărată ici-colo cu aforisme amintind de Nietzsche:"Fiecare operă de artă este o crimă necomisă", "Neologismele sunt evreii limbajului" etc. Cam asta rămâne după ce Adorno concentrează într-o frază savuroasele sale comentarii. În postfață, Andrei Corbea (care este și traducătorul cărții) enumeră câteva epitete atribuite lui Adorno de dușmani și nu numai: obscur, manierist, extravagant, ermetic, "iritant pentru cititor". Și am putea adăuga multe altele. În
O știință nu tocmai veselă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17330_a_18655]
-
și ca acțiune directă cu ceea ce este, sau ar trebui să fie, un muzeu. Pierzîndu-și, așadar, una cîte una acele prerogative instituționale care să-i acrediteze și să-i perpetueze statutul său specific, Muzeul (totuși) Național de Artă, și-a concentrat întreaga atenție și toată energia asupra artei contemporane și s-a trensformat, așa cum am spus-o deja, în galerie curentă. într-un fel de Simeză supradimensionată fizic și moral. Punga lui Dănilă Prepeleac, cea care consfințește magnific eșecul bunului-simț din pricina
După zece ani (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17338_a_18663]
-
lună pînă la Luceafăr; într-o clipă porunca a fost îndeplinită, iar infanteria a pășit pe ea în ordine de bătaie. La aripa stîngă a armatei solare se aflau călăreții pe furnici conduși personal de Phaeton; la aripa dreaptă erau concentrați aproximativ cincizeci de mii de călăreți pe muște, în spatele cărora acționau aruncătorii de ridichi (ridichile imense erau proiectate asupra inamicului cu ajutorul unor catapulte; lovitura era mortală); în urma acestora veneau infanteriști care utilizau în loc de scut ciuperci enorme și în loc de sulițe, sparanghel
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
nu putem dovedi că X l-a întâlnit pe Y! Cert este că a-l așeza pe Mozart alături de contemporanii lui, în afară de "papà Haydn", nu poate duce decât la savurarea incomparabilului în tot și în toate. Chiar și când se concentrează un întreg recital de pian (Nicoleta Ion) în jurul sintagmei "Mozart Juvenorum". O temă cu variațiuni de Mozart, alta de Kraus... Sau un Concert de pian mozartian, din marea serie vieneză, interpretat de pianistul timișorean Sorin Petrescu, pe care capitala, păcat
Destine incomparabile by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17379_a_18704]
-
de medelenism era desăvârșită. Vă place Ionel Teodoreanu? În ceea ce are mai durabil estetic, proza sa mi se pare a poseda un efect de cutie muzicală. Sunetul ce se naște la deschiderea mecanismului e desuet, încântător și grațios. Timpul supraviețuiește concentrat în note muzicale. O lectură indiferentă poate anula farmecul discret al acestei "boîte à musique".
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
termin. De peste o lună stau pe loc. Efectul politicii și al necazurilor". La 13 decembrie 1937: "Nici pînă azi n-am început scrisul efectiv. De fapt mă zbucium cu nevoile și procesele izvorîte din nevoi. Mi-e imposibil să mă concentrez pentru ficțiuni, cînd creditorii bat la ușă." Dar în 1938 răzbise și cartea a apărut. Rebreanu nu s-a ținut la o parte de evenimentele politice. A fost șocat, de pildă, la 24 septembrie 1939, de uciderea și expunerea cadavrelor
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
revarsă, în cantități relativ egale, senzualitatea genuina a Pămîntului și imperceptibila vibrație a ordinii spirituale. Pentru Vasilica Chifu pictură este, in primul rînd, un document existențial. Departe de vuietul străzii, de convulsiile clipei și de freamătul istoriei nemijlocite, ea se concentrează exclusiv asupra propriilor sale neliniști lăuntrice. Amestec de exuberanta meridionala și de grave disperări nordice, de jubilație și de dramatism, temperamentul sau artistic este mărturia unei explozii neîntrerupte. Fără legături explicite cu lumea exterioară, cu realitatea episodica și cu formele
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
dacă este vorba de poeme în proza, proza ritmata, etc., dar scriitoarea ne prezintă o formulă în care tehnicile moderne sunt atat de natural asimilate și atât de subtil folosite, încât clasificările rămân irelevante. Nu asupra problemelor de forma se concentrează scriitoarea, interesul ei se îndreaptă înspre năzuința literaturii de totdeauna: să surprindă și să transcrie "imaginile interzise", ale psihicului profund, pentru că "Limbajul artei este limbajul celeilalte lumi, al lumii adânci, lume în care sentimentele sunt altfel, pline de taină, străine
Birgitta Trotzig în româneste by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18016_a_19341]
-
viața de vis trăită de prea mulți dintre politicienii noștri de frunte? Lăsând deoparte categoria afaceriștilor (deși am mari dubii că ei pot exercita meseria de parlamentar, o meserie de douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru, si, în plus, să se concentreze la bunul mers al unei afaceri cât de cât oneste), lăsându-i și pe cei care vor fi moștenind mari averi, tot rămân destui incapabili să explice, nici în ruptul capului, diferența enormă dintre veniturile legale și standardul de viață
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]
-
împacă deloc cu aceste condițiuni (de altfel, a refuzat să semneze, de aceea, tratatele de pace, părăsind Conferință, venind, apoi, Vaida-Voevod care le-a semnat în numele țării) și le va ignora. Să mai adaug faptul nefericitei distribuții minoritari-majoritari. Minoritarii erau concentrați în mediul urban iar majoritarii în cel rural. Această realitate, frustranta, va pregăti condițiile pentru dezvoltarea și în forme acutizate a naționalismului românesc, chiar de la începutul deceniului al treilea (vezi așa-numita "generație de la ^22" preludiul mișcării legionare). Ionel Brătianu
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
sociale sau livrești, comentariile intertextuale, modificările formale. Domeniul onomasticii literare fiind împărțit de obicei între lingvistică și literatura, aș vrea să adaug aici cîteva observații care merg, cred, în aceeași direcție. Există la noi multe studii punctuale de onomastica literară, concentrate asupra unui text sau a unui autor; ele au însă nevoie de un cadru mai general - în care să fie schițate strategiile dominante (preferințele pentru numele realist sau pentru cel simbolic, descriptiv, evocativ etc.), și în care să apară chiar
Mode onomastice în literatură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18118_a_19443]
-
miscare dublu direcționată - dinspre prezent spre trecut și invers - care pune față-n față experiență literară acumulată de criticii și autorii prezentului și ai posterității, ănlesnind confruntarea și eventual fuziunea orizonturilor de așteptare. an primele capitole studiul Valentinei Curticeanu se concentrează asupra a două lucrări de referință din bibliografia lovinesciană - "Istoria civilizației române moderne" și "Istoria literaturii române contemporane". Sunt pagini extrem de documentate, ăn care autoarea stăruie ăndelung asupra unor concepte fundamentale pentru sistemul teoretic al criticului (sincronism, diferențiere, imitație, originalitate
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
sau se analizează amănunțit conceptele-cheie și criteriile care stau la baza sistemului lovinescian (specificul național, asprul rechizitoriu ămpotriva sămănătorismului, autonomia esteticului și problema eticului an ar-tă, criteriul genurilor literare și conceptul de "mutație a valorilor"). Ultimul capitol - "Proba criticului" - se concentrează asupra scenariului critic lovinescian, asupra judecaților de valoare, metodei și stilului. Autoarea alătura expunerii sale și un corpus documentar, care cuprinde o schiță bio-bibliografică, o antologie de texte lovinesciene (atent selectate, ăn concordanță cu structura eseului și situându-se, ăntr-un
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
discursul despre cercetarea științifică ar trebui să se "contamineze" cu același spirit al acurateței și al conciziei. Aceasta ar fi, pe scurt, morală lucrării lui Gheorghe Stratan, Galileu! O, Galileu!, apărute la Editură Logos. Ea conține câteva studii care se concentrează asupra biografiei și activității lui Galileo Galilei, dar și asupra reconsiderării - accentuat critice - a literaturii monografice românești consacrate personalității savantului italian. an ceea ce privește studiile monografice an sine, cred că părerea cititorului mai puțin avizat, ale cărui preocupări nu șanț
Galileu, vai, Galileu! by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17483_a_18808]
-
o corosiva de-a lui Creangă, odată an plus. Nuvelă va fi apreciată la valoarea ei mult mai târziu de Călinescu, Vianu, Vladimir Streinu, distingând aici jovialitatea și ironia, citând, ăn sprijin, teoreticieni literări notorii mai noi. Un studiu (articol?) concentrat din 1984 reia an discuție opera de istoric literar a lui N. Iorga. Cum se știe, ea este puțin prețuita poate și datorită lui G. Călinescu, care, ăn Istoria literaturii, scrisese celebra apreciere că "dincolo de Renaștere rămâne un rătăcit". Asta
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
și stilistice care sînt, în același timp, și trei modalități de abordare volumetrica a lucrării: primul este acela al capului - realist, sever și hieratic -, al doilea, acela al bustului și al mîinilor, are cea mai dinamică retorica plastică și gestuala, concentrînd, în același timp, și cele mai puternice tensiuni. Construit prin cumul, recuperat prin asamblare, bustul, echivalentul segmentului vital din ansamblul anatomic, este și imaginea morală a așezării în istorie, a impactului destructurant cu o imanenta devastatoare, dar și semnul indiscutabil
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
simplu adevăr pecuniar pe care nu l-am văzut scris nicăieri... - Care? făcu Bixiou. - Debitorul este mai tare decît creditorul. - Oh! exclama Blondet, eu, in ce ai spus, văd parafrazaraea unei vorbe de-a lui Montesquieu, vorba în care se concentrează Spiritul legilor. - Ce vorba? întreba Finot. - Legile - explică Blondet, - șunt niște pînze de paianjen peste care muștele mari trec și în care rămîn doar cele mici. - Unde vrei să ajungi? îl întreba Finot pe Blondet. - La guvernul absolut! exclama acesta
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
judecată de gust atunci cand apreciez că setea de comunicare, că spiritul comercial, nevoia de a vinde, de a plasa "marfă" sonoră, nu întotdeauna muzicală, precumpănesc? Nu am putut audia multe dintre lucrările festivalului deși apreciez că la București au fost concentrate forțele artistice cele mai importante. Componistice și interpretative. Concertul cel mai captivant? Fără îndoială cel al saxofonistului francez Daniel Kientzy. Înnobilează fiecare frază a partiturii. Este un pasionat iremediabil, un cercetător neobosit al lumilor sonore cărora le conferă dimensiunea atât
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
scrie pe șine așa cum este cît cu dorința de a se proiecta în ideal, de unde reiese o falsă apocalipsa și o mare oboseală. Limbajul poemelor lui oscilează între blîndețe și violență, între slăbiciune și forță. Melancolice și, în mod paradoxal, concentrate la maximum, parcă dintr-un dezinteres prea mare pentru scris sau, dimpotrivă, limbaj desfășurat pe spații întinse, de multe ori frizînd patologicul printr-o prăbușire a limbajului și o incapacitate a aceluiași limbaj de a se despărți de obsesie, toate
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
și ele destrămate mult timp, ale celor ce o așteptaseră cu o speranță abia mai licărind, dar refuzând să se stingă. La ora actuală, ca de altfel mai întotdeauna de-a lungul ultimului sfert de veac, critica anticomunistă s-a concentrat asupra a două momente considerate capitale. Primul, teroarea bolșevică de început - ignorându-se total că aceasta a reprezentat în esență represaliile URSS împotriva inamicului învins, orientate selectiv asupra unei minorități de clasă, masa poporului suferind în special prin consecințele raptului
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
cu toate laturile lui rele și bune. Doar în straturile adânci, de jos, ale populației se mai păstrează un anumit echilibru, acolo prevalând însă, invers, amintirea pozitivă, cea a beneficiilor oferite lor de acel regim, o apreciere de ansamblu fiind concentrată în verdictul laconic: „A fost mai bine înainte“. Cum să nu regrete mulțimile cele câteva direcții fundamentale ale conceptului social care le proteja? Ca orice om să aibă mijloacele de existență asigurate - atât prin munca proprie, drept constituțional cu adevărat
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
prin ampla politică de asistență socială -, ca acumularea insolentă și pernicioasă a bogăției la un pol al societății să fie exclusă, ca instrucția publică și cultura maselor să devină, în fapt, una din prioritățile politicii de stat. Firește, și generalizarea concentrată în verdictul de mai sus suferă de subiectivitate, ea exprimând comparația disperării făcute de o populație lovită crunt prin jaful postdecembrist, prin prăbușirea economiei, a standardelor de viață și a tuturor rânduielilor țării, cele ce le ocrotiseră înainte viața, făcând
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
Elena Moldovan Cuvinte cheie: caracteristic psiho-sociale, activități educative în aer liber Rezumat Studiul de față se concentrează asupra efectelor în planul rezultantelor educative ale activităților de outdoor, ca și asupra inerentelor provocări ale acestor activități. Prezentul studiu evaluează eficiența activităților de outdoor education derulate la Centrul specializat de la Sovata asupra trăsăturilor de personalitate ale grupei de studenți
CARACTERISTICILE PSIHO-SOCIALE ALE ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE IN AER LIBER. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/247_a_552]
-
Elena Moldovan Cuvinte cheie: caracteristic psiho-sociale, activități educative în aer liber Rezumat Studiul de față se concentrează asupra efectelor în planul rezultantelor educative ale activităților de outdoor, ca și asupra inerentelor provocări ale acestor activități. Prezentul studiu evaluează eficiența activităților de outdoor education derulate la Centrul specializat de la Sovata asupra trăsăturilor de personalitate ale grupei de studenți
CARACTERISTICILE PSIHO-SOCIALE ALE ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE IN AER LIBER. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/247_a_563]
-
Brook le aruncă peste bord se numără decorul, scena și vestimentația, considerate balast vetust ce împiedică epifania esenței teatrale. Dar la întrebarea care e în fond esența teatrului, răspunsul lui Brook e la fel de vetust: teatru înseamnă viață, dar o felie concentrată de viață, de o densitate pe care monotonia traiului citadin n-o poate avea. Simțind că răspunsul e nemulțumitor, Brook merge mai departe: rostul teatrului e să trezească în om energii pe care socialul nu le poate declanșa, caz în
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]