554 matches
-
eroism belic triumfalist către o înțelegere post-eroică, pacifistă, impregnată chiar cu nuanțele apologetice specifice unei politici a regretului. Sub auspiciile paradigmei celebrativ-eroice a trecutului românesc, manualele de istorie pot fi înțelese ca acționând în lumina a două analogii metaforice: a) conceptualizate într-o cheie metaforică de inspirație masonică, manualele de istorie constituie "cărămizile textuale" ale memoriei naționale românești, doctrina naționalistă fiind, în același registru metaforic, mortarul ideologic utilizat pentru legarea acestora; b) examinate dintr-un unghi interpretativ tributar imageriei militar-belice, cărțile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
după un trecut pre-biografic, timpul anterior nașterii lor trăit de generația părinților. Toate datele indică, așadar, o polarizare a atitudinilor populației față de trecutul comunist în jurul a doi centri: pe de o parte, populația cu educație și venituri superioare tinde să conceptualizeze comunismul prin prisma narativei oficiale a traumei culturale; pe de altă parte, populația mai puțin educată, cel mai afectată economic de dificultățile tranziției postcomuniste, se raportează la trecut cu nostalgie, deplângând securitatea socială măturată de instalarea ordinii capitaliste. După cum conclude
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
În aceste condiții, soluția terapeutică și emancipativă de eliberare de trecutul malefic este "exorcizarea demonilor trecutului" (Tismăneanu, 2013a). Pasaje din Raportul final caracterizează regimul comunist în întregul său, ideologia marxist-leninistă, precum și instituții ale sistemului totalitar ca fiind demonice. Autorii Raportului conceptualizează societatea captivă regimului comunist ca fiind victima unui sistem de represiune "diabolic" (Raport, 2006, pp. 166-167). În aceleași formule demonice, regimul comunist este portretizat drept întruparea "diavolului", în timp ce Securitatea este descrisă ca fiind o "organizație diabolică" sau "diabolic mecanism" (ibidem
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este instituția socială centrală prin intermediul căreia formula identitară și a memoriei colective elaborate de către elitele intelectuale plasate în avangarda reflecției istoriografice sunt difuzate în "corpul social". Literatura didactică prin care se propagă reprezentările sociale despre trecutul colectiv poate fi astfel conceptualizată drept cureaua de transmisie care unește inteligenția de masa societății. Iar manualele școlare de istorie pot fi înțelese ca alcătuind cărămizile textuale din care este construită memoria națională. Privită prin această prismă optică, națiunea apare ca fiind o "comunitate textuală
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
locul în care sunt formulate condiționările formale ale oricărui tip de discurs, normele care vor ghida, prin "constrângere", orice tematizare "teoretică" și "practică". Motivația "opțiunii" pentru judicativul constitutiv poate căpăta în claritate dacă privim către modalitatea în care filosofia a conceptualizat identitatea și unitatea, atribute originare ale oricărui "obiect" preluat și prelucrat "subiectiv". Identitatea și am în vedere acum mai degrabă identitatea ne-formală, nu principiul logic al identității este condiția sub care ne apare ceva, este datul însuși ca dat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reflexivă) sau față de ceva din afară de sine (opoziție transcendentă) -, identitatea datului (donației sensibile, de exemplu) nu mai este ea însăși "datul" nu mai este "dat", ci "obiect constituit" și devine unitate obiectuală. Aceasta din urmă însă nu mai poate fi conceptualizată decât prin intelectul judicativ, deoarece constituirea sa a însemnat o încadrare a sa "categorială" și "eidetică", spre exemplu. Așa încât, A este A (enunț care păstrează întreaga bogăție semantică a lui A, fără a distinge între A-subiect și A-predicat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de sensuri prin reducția judicativă a ieșit la iveală și gândul poate, de asemenea, și rostirea și făptuirea despre ceea ce nu este încă, mai bine spus, despre ceea ce nu este încă ființă, fiind, tocmai de aceea, ne-ființă. Însuși Parmenide "conceptualiza", cum știm, și ne-ființa alături de ființă. Dar sensul de ne-ființă nu ne poate reține, acum, pentru lămurire. Condițiile pe care le pretinde, pentru aceasta, sunt de altă natură decât cele proprii dictaturii judicativului, deși în chiar orizontul acesteia
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Există și un alt context care probează ideea neafirmării omnipotenței judicativului în discursul platonician, de mai multe ori amintit în lucrarea de față. Este vorba despre ceea ce s-a numit "tabela categoriilor" din Sofistul. Dezbătând condițiile în care poate fi conceptualizată ne-ființa, Platon vorbește despre următoarele cinci genuri supreme: ființa, starea (repausul) și mișcarea, acelașiul (identicul) și diferitul (alteritatea). Ne fiind, în mod propriu, predicate, ele ar putea fi gândite, în context platonician, non-predicativ, măcar în privința legăturii ultimelor patru cu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
performanță într-o măsură moderată"), pînă la 7 ("este în mare măsură orientat către performanță"). Așadar, aceste dimensiuni nu sînt dihotomice, ci un întreg semantic, cu exteriorizări specifice în culturi organizaționale/societale distincte. Merită semnalat, totodată, că dimensiunile evocate sînt conceptualizate atît la nivel organizațional, cît și la nivelul societății, deopotrivă ca practici (registrul lui "ceea ce este"), cît și ca orientări valorice (registrul lui "ceea ce ar trebui să fie") în strategia relațională angajată de subiecți. Prin urmare, evaluarea se va face
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din studenți și adulți. Pe baza analizei factoriale a rezultatelor s-au identificat cinci factori ai axiomelor sociale, care au fost validați în SUA, Japonia și Germania, sugerînd că ar putea fi independenți de cultură. Aceste axiome generale pot fi conceptualizate ca evaluări individuale ale contextului social care constrîng și modelează alegerile comportamentale. Prin urmare, ansamblul studiilor evocate au semnalat prezența în interiorul modelului axiomelor sociale a următoarelor dimensiuni specifice: cinismul social, complexitatea socială, răsplata pentru efort, spiritualitatea (denumită ulterior religiozitate) și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
lor, pe cînd valorile și atitudinile au foarte multe elemente comune. Al doilea tip de abordare a fost deja dezbătut în capitolul precedent, noțiunea de dezirabilitate inducînd un raționament circular în cadrul relației valori atitudini. A treia abordare ne permite să conceptualizăm valorile nu ca stimuli, ci ca orientări fundamentale importante, care ne informează în procesul de formare a atitudinilor. Prin urmare, valorile, spre deosebire de atitudini, au o natură criterială, atitudinea reprezentînd poziția subiectivă față de acest criteriu general. Atitudinea devine astfel un "ecou
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
informațiilor exterioare, ceea ce ar lămuri frecventa sa utilizare În contexte culturale și istorice din cele mai diferite. Pentru alți autori, care scriu În spiritul aceleiași interpretări, trupul „reprezintă un parametru universal natural, invariabil și istoric al societăților omenești”, putând fi conceptualizat Într-o varietate de dimensiuni. O altă explicație, de aceeași natură, invocă o carență conceptuală. Societățile premoderne ar tinde să facă din trup principalul mediator social, Întrucât vocabularul lor ar fi prea sărac pentru o interpretare complexă a realității Înconjurătoare
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
în vedere dimensiunea economică a modei, punând accentul pe alegerile pe care le fac consumatorii și pe dinamica consumului. În acest sens, moda este abordată ca un sistem constituit deopotrivă de producători, distribuitori și consumatori. Cea de-a treia direcție conceptualizează moda ca proces, explicând cine sunt inovatorii, cum influențează aceștia tendințele în modă și cum ajunge un anumit stil să fie adoptat de un număr de oameni statistic reprezentativ (ibidem). De asemenea, trebuie amintite inovațiile teoretice din antropologie, psihanaliză și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
din domeniul comercial și industrial și cele ale profesorilor universitari. Deci în interiorul fiecărei clase sociale, în funcție de capitalul economic și cultural pe care îl dețin membrii aceleiași clase sociale, se disting fracțiuni ale claselor, susține autorul. Capitalul cultural, așa cum a fost conceptualizat de Pierre Bourdieu, îmbracă mai multe forme. Întâi, include calificările obținute prin intermediul educației, apoi cunoașterea și înțelegerea aspectelor artistice și creative ale unei culturi, cum ar fi muzica, dramaturgia, arta și cinematografia. În acest sens, sociologul francez distinge trei paliere
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
trebuie interpretate numai din perspectiva evoluției acestui nou domeniu de studiu, ci sub aspect interdisciplinar, cercetările din domeniul comunicării de masă, al sociologiei sau al studiilor culturale furnizând marea parte a conceptelor. Dintre cele două ipostaze prin care a fost conceptualizată moda ca fenomen colectiv respectiv moda și teribilismul cercetarea sociologică a acordat mai multă atenție teribilismelor. Cei mai mulți cercetători (E. Katz și R. Meyersohn, 1957; Th. Smith, 1968; O.E. Klapp, 1972; D.L. Miller, 1985; J. Best și T. Suzuki, 2003
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
unul signaletic, fără a oferi soluții unei probleme care poate evolua atât de subtil, încât să producă sau nu efecte vizibile în viitor. Legată de problematica instruirii programate din etapa anterioară, stă în etapa actuală problema pe care noi am conceptualizat-o sub denumirea noul val tehnologic inovativ: computer based training și web based training și pe care o vom discuta în cele ce urmează. Referindu-ne cu precădere la ultima generație de mijloace didactice - asigurată în principal de computer și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
urmări corespunzător cum acest lucru poate fi transpus în realitate. Observăm însă că imediat ce se fac precizări suplimentare speciale la didactica disciplinei, altfel sînt descrise conceptele implicate, și anume: finalitățile educației, obiectivele specifice și obiectivele operaționale. Din modul cum sînt conceptualizate succesiv, obiectivele operaționale observăm că există inconsecvențe și suprapuneri care conduc la echivoc: cf. În tabelul de mai sus nu se mai explicitează finalitățile și obiectivele specifice ale disciplinei DLLR, iar cele operaționale care trebuie să se suprapună nu numai
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
între ele, dar și conceptual generează ambiguității la nivelul comprehensiunii. Reluarea sintagmei terminologice nou introduse, obiective operaționale, prin două descrieri fără aparentă legătură între ele introduce o notă de echivoc la nivelul înțelegerii de către profesorul beneficiar a unor realități pedagogice conceptualizate pentru prima dată și de o importanță strategică pentru etapa despre care vorbim. întreg demersul de noutate semieșuează, deci, din cauza explicațiilor fragmentare. În lucrarea coordonată de C. Bărboi, teoria unităților de învățare, care după cum am văzut, era cea care formula
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
În cazul pelerinajelor ortodoxe, eu îmi permit să adaug că donațiile financiare constituie aspectul cel mai delicat, pentru a nu spune imposibil, de evaluat și studiat. Prin tot acest „joc al darurilor” este posibil, spune R. Van Dijk, să se conceptualizeze încorporarea obiceiurilor „locale” legate de acumularea bogăției și practica religioasă într-o lume din ce în ce mai globalizată și impersonală (Van Dijk, 2005 : 201-224). Într-un studiu dedicat oamenilor de afaceri din Rusia, regiunea Vladimir, cercetătorul german Tobias Köllner a evidențiat faptul că
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Economia” rândului există și ea și a fost studiată de o serie de cercetători. Studiul rândului de la pelerinaje reprezintă o formidabilă provocare epistemică și de metodă. După încheierea terenului de cercetare, întreba rea care revenea aproape periodic, atunci când încercam să conceptualizez ansamblul, era următoarea : Rândul produce pelerinul ? Sau pelerinul produce rândul ? O dilemă fondatoare deci, la care nu am nici până în acest moment un răspuns precis. La un moment dat, am crezut că mă pot apropia de „esența” înțelegerii pelerinajului ca
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
autor: În orice moment, tehnologia disponibilă - În special transportul și comunicațiile - determină În mare măsură care bunuri și servicii sunt ușor de comercializat la nivel internațional și care sunt dificil sau imposibil de comercializat. Simplificând acest fapt elementar, teoreticienii economiei conceptualizează În general bunurile și serviciile la nivel mondial ca Încadrându-se În două mari categorii: „comercializabile“ și „necomercializabile“ șconform terminologiei lui Nilekani, fungibile și nefungibileț. În mod tradițional, orice marfă care putea fi pusă Într-o cutie și transportată (În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
relaționali. În plus, asumpția relațională în investigarea fenomenelor sociale (importanța relațiilor dintre unitățile sociale) este ceea ce conferă caracter specific analizei rețelelor sociale. Carrington și Scott (2012) susțin că analiza rețelelor sociale este o paradigmă bine definită, de natură structurală, care conceptualizează fenomenele sociale sub forma unor structuri de relații sociale. Cei doi autori afirmă că domeniul preia și integrează cunoaștere produsă în discipline precum: sociologia, psihologia, antropologia, științele comunicării, geografia, științele economice. Borgatti și Lopez-Kidwell (2012) afirmă că analiza rețelelor sociale
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
și metafora arhitecturală Studiile empirice și teoriile rețelelor sociale pot fi ordonate sau clasificate folosindu-ne de două metafore (Borgatti, 2005; Borgatti et al., 2009; Borgatti și Halgin, 2011; Borgatti și Lopez Kidwell, 2012). Potrivit primei metafore, rețelele sociale sunt conceptualizate sub forma unor sisteme de țevi prin care circulă diverse tipuri de resurse (de exemplu, informații, viruși, bani, sfaturi etc.). Această metaforă corespunde modelului teoretic al fluxului resurselor (network flow model). A doua metaforă propune conceptualizarea rețelelor sociale sub forma
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
este dependentă de obținerea celor trei semnături (situație în care A este conectat inclusiv în cadrul rețelei; pentru mai multe detalii despre modul în care actorii pot fi conectați în rețelele sociale de schimb, vezi capitolul 4). Teorii și studii care conceptualizează rețelele sociale din perspectiva metaforei rețelelor ca sisteme de țevi ce permit fluxul resurselor Teorii și studii care conceptualizează rețelele sociale din perspectiva metaforei rețelelor - construcții arhitecturale Teoria Lumii Mici (small world theory) (Milgram, 1967; Pool și Kochen, 1978/79
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
detalii despre modul în care actorii pot fi conectați în rețelele sociale de schimb, vezi capitolul 4). Teorii și studii care conceptualizează rețelele sociale din perspectiva metaforei rețelelor ca sisteme de țevi ce permit fluxul resurselor Teorii și studii care conceptualizează rețelele sociale din perspectiva metaforei rețelelor - construcții arhitecturale Teoria Lumii Mici (small world theory) (Milgram, 1967; Pool și Kochen, 1978/79; Travers și Milgram, 1969). Teoria puterii legăturilor slabe (the strength of weak ties theory) (Granovetter, 1973). Teoria capitalului social
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]