548 matches
-
cunoa?tere (generalizant ?i individualizant), �n care reg?sim distinc?ia obi?nuit? �ntre ?tiin?ele naturale ?i ?tiin?ele spiritului. Pentru ace?ți doi filosofi care predau la Heidelberg � universitate german? de prestigiu � opozi?ia crucial? intervine la nivelul conceptualiz?rîi realului, abordat? dup? tipul ?tiin?ei, plec�nd de la puncte de vedere diferite. Merg�nd mai departe dec�ț Dilthey, ei au ajuns la izolarea vie?îi psihice, la postularea existen?ei separate a ?tiin?elor spiritului, cu un
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociologie, Ed. de la Maison des sciences de l�homme, 1990). Cu alte cuvinte, o vitalitate a activit??îi sociologice, dar �n acela?i timp o disparitate �n toate privin?ele (M�hlmann, �n [3]). �n absen?a paradigmelor ?i a conceptualiz?rilor �mp?rt??ițe, majoritatea teoreticienilor germani ai acestei perioade n-au �n comun dec�ț concep?ia lor despre sociologie că �?tiin?? a spiritului� (�n sensul lui Dilthey) ceea ce-i face s? privilegieze demersul �comprehensiv� de cercetare a c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mediatică în contextul teoriei sociale critice și recomandă stăruitor, cum spuneam, inserția contextuală (firește, nu ca o noutate de ultimă oră). Astfel, studiile culturale media converg către o teorie critică a societății, articulînd ideologii, valori și reprezentări. Cum teoria socială conceptualizează structuri, relații și instituții și ne oferă notează Kellner o hartă cognitivă, circuitul se vădește benefic pentru cercetătorul avizat: societatea produce (secretează) cultura iar aceasta modelează societatea. Evident, constatările de mai sus sînt de uz obștesc. Nu Douglas Kellner a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ale momentului în mișcările politice și culturale curente. Studierea culturii populare și mass-mediei a fost în general etichetată ca "studiu cultural" și în această carte voi oferi unele modele de studii culturale media, critice, multiculturale și multidirecționale. Studiile culturale critice conceptualizează societatea ca teren al dominației și rezistenței și se angajează într-o critică a dominației și a modalităților prin care cultura media se angajează în reproducerea relațiilor de dominație și agresiune. Un studiu cultural critic este preocupat de progresul proiectului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ca teren al dominației și rezistenței și se angajează într-o critică a dominației și a modalităților prin care cultura media se angajează în reproducerea relațiilor de dominație și agresiune. Un studiu cultural critic este preocupat de progresul proiectului democratic, conceptualizînd atît modul prin care cultura media poate fi un impediment uriaș în calea democratizării societății, cît și cel în care ea poate fi un aliat, promovînd cauza libertății și democrației. Cultura media poate fi un obstacol în calea democrației în măsura în care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în același timp delimitînd un model de studiu critic și multicultural asupra culturii media. Argumentez că este nevoie de studii culturale care să critice juxtapunerea clasei, genului, sexului, rasei și a altor determinanți cheie ai culturii și identității pentru a conceptualiza pe deplin dimensiunile ideologice ale textelor culturale și a ne însuși întreaga gamă a efectelor lor. Apoi, în capitolul 3, arăt necesitatea de a descifra ideologia implantată în cultura media, de a depista momentele critice și subversive și de a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
domeniului lor, ca atunci cînd teoriile criticii sociale analizează structura capitalismului, patriarhatului sau clasei sociale. Teoriile sociale oferă hărți ale zonelor sociale care ne ghidează în perceperea modului în care este alcătuită societatea din care facem parte. Categoriile teoriei sociale conceptualizează structurile, relațiile și instituțiile care constituie spațiul pentru viața cotidiană și socială. Teoriile sociale sînt așadar modalități euristice de a interpreta și înțelege viața socială. Ele explică contextul acțiunilor sociale și ne îndrumă în cadrul interacțiunilor sociale cotidiene. Ele asigură adesea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dintre aceste fenomene. Situarea textelor culturale în contextul lor social presupune, astfel, identificarea expresiilor prin care societățile produc cultura, dar și modul în care cultura, la rîndul său, modelează societatea prin influența exercitată asupra indivizilor sau grupurilor. Teoriile critice sociale conceptualizează structurile de dominație și rezistență. Ele evidențiază unele forme de opresiune și dominare prin contrast cu anumite forțe de rezistență care pot servi ca instrumente ale schimbării. Aceste teorii pun în lumină oportunitățile de transformare și progres social, dar și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
că multe din fenomenele și ideile numite "postmoderne" își au originea în sau prezintă analogii chiar cu epoca modernă. Ca urmare, aș sugera că ne aflăm mai degrabă între vechea epocă modernă și una nouă postmodernă care urmează să fie conceptualizată, explorată în mod adecvat. Epocile istorice nu încep și se încheie conform unor tipare fixe sau în anumite momente, precis delimitate cronologic. Trecerea dintre o epocă și următoarea este întotdeauna un proces de durată, contradictoriu și adesea dureros. Acest concept
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
amenință hegemonia conservatoare, cum ar fi poziția antirăzboinică și antimilitaristă pe care o combate Rambo cu atîta forță. Ca urmare, ideologia poate fi analizată în termenii forței și tensiunilor la care reacționează; în același timp, proiectele dominației ideologice pot fi conceptualizate în termenii unei rezistențe reacționare la lupta populară împotriva valorilor și instituțiilor tradițional conservatoare sau liberale. În loc ca ideologia să fie conceptualizată ca forță de dominație în mîinile unei clase conducătoare atotputernice, ea poate fi analizată contextual și în relație
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fi analizată în termenii forței și tensiunilor la care reacționează; în același timp, proiectele dominației ideologice pot fi conceptualizate în termenii unei rezistențe reacționare la lupta populară împotriva valorilor și instituțiilor tradițional conservatoare sau liberale. În loc ca ideologia să fie conceptualizată ca forță de dominație în mîinile unei clase conducătoare atotputernice, ea poate fi analizată contextual și în relație, ca reacție la rezistență și ca semn al amenințărilor aduse hegemoniei grupurilor, sexului și rasei dominante. În consecință, filmele deceniului șase pot
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în mișcare o estetică pop modernistă. Căci o evaluare mai bine documentată din punct de vedere teoretic a fenomenului Madona ar putea pune sub semnul întrebării sau demonta anumite distincții între modernism și postmodernism. Adeseori, discursul academic nu reușește să conceptualizeze în mod adecvat modernismul și descriu drept "postmoderniste" anumite strategii, obiective și practici estetice tipic moderniste sau le teoretizează în mod neadecvat drept "postmoderne". Madona a fost privită, din punct de vedere teoretic, drept "postmodernă" datorită utilizării unor strategii de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
teologiei la istoria formelor estetice. Relația dintre teologic și estetic, riguros definită de domnul Mihail Diaconescu, în cadrul demersului său analitic, rupe ab initio ideea pretinsei autarhii a esteticului și artei, mai ales că valorile exprimate de estetic nu pot fi conceptualizate decât în măsura în care sunt suținute și relevate de ipostazele încorporării lor. Cu alte cuvinte, toate aceste ipostaze ale artei ființează ca modalitate sui generis de comunicare, comuniune și revelare a unui altceva care le transcende. Cu siguranță, nu este vorba de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lui Kenneth Burke, a cărui ilustrare tocmai am parcurs-o, împreună, în subcapitolul anterior. Cu toate că narațiunea, ca tehnică retorică, e cunoscută din vremea antichității și reapropriată, ca atare, din perspectiva criticismului neo-aristotelian, Walter F. Fisher, "părintele" orientării critico-retorice narative, o conceptualizează diferit. Pentru Fisher, povestea sau narațiunea reprezintă un element fundamental al comunicării umane, grație capacității sale de a oferi structură experienței oamenilor, în timp ce tot ea, povestea, ajută ființele umane să formeze comunități care împărtășesc modalități comune de interpretare și înțelegere
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ce poartă numele de criticism retoric îi datorează (și) lui Lewis și poate în primul rând lui Lewis condiția de posibilitate. Criticismul narativ, cum am văzut, este un tip de abordare a fenomenelor discursive din perspectiva unei paradigme alternative, care conceptualizează domeniul Științelor comunicării însuși într-o manieră radical diferită de cea întreprinsă, de pildă, de cercetătorii veniți dinspre științele sociale și chiar diferită de modalitățile (mai) tradiționale de abordare critico-retorică a discursului în general. Însă efortul deosebit al lui Lewis
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
economice; pe de altă parte, însă, Foucault se angajează într-o analiză mai profundă, orientată politic, a sistemelor de gândire, distorsionate, firesc, din perspectiva unei ideologii sau a alteia. Foucault propune, deci, două modalități radical diferite, fundamentate istoric, de a conceptualiza puterea: "schema contract-opresiune, cu caracter juridic și schema dominare- represivitate sau război-represivitate, pentru care opoziția pertinentă nu este cea dintre legitim și ilegitim, ca în cazul primei scheme, ci cea dintre luptă și supunere"715. În contextul dichotomiei de mai
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
a definirii și a universalității lor". (Halliday 1994:25) Din această perspectivă, teoriile nu sunt "suplimente opționale" sau "accesorii la modă". Sunt modalități necesare de a aduce un plus de ordine în domeniul Relațiilor Internaționale. Teoriile sunt necesare pentru a conceptualiza evenimentele contemporane. După cum susține Doyle (1983) în scrierile sale despre pacea liberală, o explicație a absenței războiului între statele liberale timp de aproape două secole trebuie să pornească de la discuția despre ce înseamnă să descriem un stat ca "liberal" și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și securitate, și cu utilizarea forței, dar nu se raportează la aceste fenomene în același mod. Diferențele de concepție asupra domeniului de investigație, scopului și metodologiei, arată că problemele războiului și păcii care au alcatuit nucleul dur al disciplinei sunt conceptualizate și analizate în modalități din ce în ce mai diversificate. Evaluarea teoriilor Probabil că nu ar trebui să așteptăm prea mult de la o teorie empirică. Nicio teorie nu identifică, explică sau înțelege toate structurile cheie și dinamica relațiilor internaționale. Istoricii internaționali precum Gaddis (1992-3
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de state anarhic, care este interpretat ca fiind în mod necesar ostil și autonom, statele care acționează "rațional" își deduc în mod instinctiv interesele naționale drept maximizarea puterii asupra altor state. Noțiunea waltziană de putere este doar ușor diferită. Waltz conceptualizează puterea ca pe un mijloc de supraviețuire a statului, dar nu ca pe un scop în sine, cu condiția ca între state să existe o configurație de putere stabilă, bipolară. În consecință, din perspectiva waltziană, singurul tip de putere care
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
din Relațiile Internaționale, că bărbații și statele sunt unități autonome, face din politica de putere o profeție care se autoîn-deplinește. Politica de putere este însă o viziune genizată și marcată de prejudecăți asupra politicii mondiale, pentru că modul în care este conceptualizată puterea depinde de caracterul particular al agentului, nu de universalitatea, ca agent, a omului rațional. Când Cynthia Enloe (1997) scrie că, dacă se dă atenție femeilor, se poate vedea de cât de multă putere este nevoie pentru a se menține
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sugera abandonarea lor. Mai degrabă, înțelesurile lor și conotațiile lor genizate în teoria și practica relațiilor internaționale reprezintă o problemă pentru analiza feministă. Runyan și Peterson (1991:70) susțin că gândirea dihotomică (interior-exterior, suveranitate-anarhie, intern-interna-țional) împiedică teoria Relațiilor Internaționale să "conceptualizeze, să explice sau să evidențieze tocmai lucrurile pe care le consideră esențiale securitatea, puterea și suveranitatea". Pentru curentul feminist din Relațiile Internaționale, aceste opoziții conceptuale reproduc dilema securității ca profeție care se autoîndeplinește și reinstituie politica masculină de putere, limitând
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
imaginarul situației mitice, el poate nu numai să se elibereze de afecte insuportabile, de tentații sau dorințe indezirabile (care gestează În cămările ascunse ale subconștientului său și pe care, În condiții normale, nu reușește să le actualizeze sau să le conceptualizeze cu claritate), dar chiar să-și realizeze În acest plan imaginativ unele dintre dorințele sau aspirațiile sale cele mai aprinse, pe care morala socială Îl face să și le inhibe. Μ Chiar și cele mai promițătoare disponibilități native au nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
metafore ca instrumente teoretice ale cunoașterii, autorul le prezintă ca pe "niște insulițe imaginare care motivează cercetarea și creează zone de atracție pentru concepte. Ele țes o lume de presupoziții care lucrează în surdină și frecventează modul nostru de a conceptualiza, de a inventa sau de a cerceta". Cele trei metafore fundamentale sînt: mașina pentru comunicarea reprezentativă, organismul pentru comunicarea expresivă și Frankenstein pentru comunicarea confuză sau tautistă. În comunicarea reprezentativă, care subîntinde metafora "mașinii de comunicat" cu lumea, este postulată
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
metafore fundamentale, ce trimit la trei viziuni despre lume. Metaforele sînt niște insulițe imaginare care motivează cercetarea și creează zone de atracție pentru concepte. Ele țes o lume de presupoziții care lucrează în surdină și bîntuie modul nostru de a conceptualiza, de a inventa sau de a cerceta. Exemplu: fie spiritul un spațiu care înglobează, și ideile niște conținuturi, ele însele conținînd cuvinte care le exprimă, iată o serie legată de metafore care nu sînt străine metaforei mai generale a mașinii
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
moartea acestuia. Propria ei moarte a fost mai puțin filosofică, dar nu mai puțin bine pregătită: sătulă de călătorii, epuizată, o octogenară suferindă, ea deja își sortase arhiva pentru Harvard și întreținea relații cu biografa ei oficială 12. Yourcenar a conceptualizat efectiv toate marile ei teme din tinerețe înainte de a sosi în America. Viața din Maine, după 1949, i-a asigurat izolarea lipsită de griji care o putea distrage pe ea, dar nu și ideile în sine. Acestea au apărut în
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]