1,143 matches
-
dobândește funcție placebo - dezvoltă speranța (așteptarea și expectanța) de însănătoșire -, cu efecte terapeutice. După cum se observă, conceptualizarea clinică nu trebuie să fie adevărată pentru a fi utilă; este important ca pacientul să o creadă adevărată. Pacientul are nevoie de o conceptualizare care să-i explice simptomele și să-i sugereze o schemă de tratament, nu de un adevăr științific; din acest punct de vedere, conceptualizarea clinică poate fi un mit. Mitul este definit ca o narațiune tradițională emanată de o societate
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
a fi utilă; este important ca pacientul să o creadă adevărată. Pacientul are nevoie de o conceptualizare care să-i explice simptomele și să-i sugereze o schemă de tratament, nu de un adevăr științific; din acest punct de vedere, conceptualizarea clinică poate fi un mit. Mitul este definit ca o narațiune tradițională emanată de o societate primitivă imaginându-și explicarea concretă a fenomenelor și evenimentelor enigmatice cu caracter fie spațial, fie temporal, ce s-au petrecut în existența psiho-fizică a
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
obârșii supranaturale care datează din vremea creației primordiale și, ca tare, le consideră sacre și relevate strămoșilor arhetipali ai omenirii de ființe supranaturale, în clipele de grație ale începuturilor (Kernbach, 1978). Adaptând această definiție la domeniul clinic, mitul este o conceptualizare clinică despre care nu știm sigur dacă este sau nu adevărată (în baza literaturii de specialitate). Teza „conceptualizarea clinică nu trebuie să fie adevărată pentru a fi utilă în psihoterapie”, deși greu de înțeles și de acceptat pentru unii practicieni
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ai omenirii de ființe supranaturale, în clipele de grație ale începuturilor (Kernbach, 1978). Adaptând această definiție la domeniul clinic, mitul este o conceptualizare clinică despre care nu știm sigur dacă este sau nu adevărată (în baza literaturii de specialitate). Teza „conceptualizarea clinică nu trebuie să fie adevărată pentru a fi utilă în psihoterapie”, deși greu de înțeles și de acceptat pentru unii practicieni și cercetători, este o realitate care se bucură de un enorm suport experimental (pentru detalii, vezi Frank, 1973
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de un enorm suport experimental (pentru detalii, vezi Frank, 1973; Kirsch, 1990). Merită menționat aici că, în ciuda a ceea ce credea la început Sigmund Freud, nu adevărul îl eliberează pe bolnavul psihic, ci ceea ce el consideră a fi adevărat (mitul)! Atunci când conceptualizarea clinică se dovedește a fi adevărată - se bazează pe teorii validate științific - ea dobândește calitatea de explicație clinică. În consilierea genetică, acest lucru este fundamental și obligatoriu, fapt care o deosebește de conceptualizările din psihoterapie. Altfel spus, se încearcă mereu
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
el consideră a fi adevărat (mitul)! Atunci când conceptualizarea clinică se dovedește a fi adevărată - se bazează pe teorii validate științific - ea dobândește calitatea de explicație clinică. În consilierea genetică, acest lucru este fundamental și obligatoriu, fapt care o deosebește de conceptualizările din psihoterapie. Altfel spus, se încearcă mereu utilizarea unei conceptualizări care este și validată științific. Trebuie înțeles însă că, uneori, mecanismele etiopatogenetice implicate în apariția tabloului clinic nu sunt cunoscute; situația este similară celei din medicină, unde nu se cunosc
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
dovedește a fi adevărată - se bazează pe teorii validate științific - ea dobândește calitatea de explicație clinică. În consilierea genetică, acest lucru este fundamental și obligatoriu, fapt care o deosebește de conceptualizările din psihoterapie. Altfel spus, se încearcă mereu utilizarea unei conceptualizări care este și validată științific. Trebuie înțeles însă că, uneori, mecanismele etiopatogenetice implicate în apariția tabloului clinic nu sunt cunoscute; situația este similară celei din medicină, unde nu se cunosc încă mecanismele implicate în diverse forme de cancer. Asumarea acestui
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
transformă demersul terapeutic într-o abordarea serioasă, științifică, ce se dezvoltă continuu prin cercetări teoretico-experimentale. 7.4.3. Tehnici de intervenție în consilierea genetică Tratamentul psihologic utilizat în consilierea genetică, incluzând temele - prescripțiile terapeutice dintre ședințe -, este strâns legat de conceptualizarea clinică și vizează modificarea elementelor patogenetice sau de sanogeneză. În cadrul tratamentului trebuie făcută o distincție clară între tehnici, proceduri și strategii terapeutice. Procedurile - numite și pachete de intervenție terapeutică - sunt o combinație de tehnici terapeutice. Mai multe proceduri sunt combinate
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
auditoriu. Viziunea incluziunii școlare reprezintă o schimbare paradigmatică și o provocare pe termen mediu și lung, adresată educației școlare pe tot globul. Dacă pentru unele țări schimbarea a Început de mai mult timp (și nu a fost neapărat legată de conceptualizarea - relativ recentă - a acestei idei) altele sunt abia la Început. Incluziunea În educație nu se poate realiza doar prin legi sau decizii administrative. Ar fi utopic să credem că un Întreg sistem educațional poate deveni pur și simplu incluziv peste
Şanse egale pentru toţi copiii. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Loredana - Alina MOATĂR, Ion MOATĂR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2137]
-
cineva ne-ar întreba ce vrea să însemne, cred că ne-am opinti nițel. De obicei ne place să spunem că explicația ne stă pe vărful limbii, adică plutește pe undeva prin oceanul minții, însă, imediat ce se apropie de plasele conceptualizării, este absorbită de o misterioasă forță ce sălășluiește în centrul de unde a plecat. Evident, dacă lăsăm la o parte artificiile literare de genul „e un fapt demn de a fi menționat” etc., ne dăm seama că acest concept, „demnitatea”, se
Demnitatea umană şi drepturile omului în perspectivă ortodoxă. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2306]
-
de specialitate există un interes în creștere despre cum folosesc asistenții sociali teoria. Prin metodă înțelegem nivelul de sistematizare și organizare a diferitelor acțiuni în anumite scheme și descrieri, pe baza unor concepte. Literatura americană de specialitate a utilizat diferite conceptualizări ale termenului de metodă:1 * este un mod sistematic de a proceda; * este un proces sistematic de ordonare a activităților pentru o performanță viitoare; * este o activitate planificată, cu sarcini realizate și sopuri atinse; * este cadrul în care se desfășoară
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
de întreprindere" sau de instituții (înalte școli, spitale etc.); modurile de ajustare la capitalism, "structurale" în Africa sau așa-zise de "tranziție" în țările postcomuniste (Rusia, estul Europei etc.) sau neocomuniste (China, Vietnam etc.). Să notăm în treacăt decalajul dintre conceptualizările actuale ale tranziției către piața triumfătoare și vechile perspective ale antropologiei economice asupra tranziției către capitalism. Acestea din urmă își luau ca obiect interogarea naturii capitalismului, a modurilor de expansiune și a contradicțiilor care ar fi putut conduce la subminarea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Această perspectivă duce însă la replierea asupra unei optici ce conferă sferei economice un statut determinant în raport cu celelalte domenii de activitate socială. Respingerea acestui economicism se manifestă foarte adesea sub forma refuzului de a lua în considerare schimbările economice în conceptualizarea problematicilor și a metodelor de cercetare. Această poziție echivalează cu postularea autonomiei ireductibile a socialului sau a unui sector oarecare al acestuia (activitatea artistică sau culturală, de exemplu) față de sfera economică. Ea se condamnă în acest fel la rigidizarea dihotomiei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
prin ameliorări tehnice, de a salva această producție aparținând unui trecut care, să sperăm, este definitiv încheiat. Okelataka Vom abandona perspectiva istorică adoptată în secțiunea precedentă și vom pătrunde în sat, îi vom dezvălui natura la data anchetei noastre (1960-1961). Conceptualizarea dinamică precedentă va fi înlocuită de contactul cu concretul imediat. Din nefericire, nu putem prezenta aici decât rezultate foarte fragmentare, fondate pe o parcurgere parțială a datelor de care dispunem. Am petrecut intervaluri cuprinse între două săptămâni și o lună
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acelui interviu. Acesta poate fi: punerea unui diagnostic, stabilirea tratamentului, începerea psihoterapiei, sau chiar toate trei. 3) Clarificarea parametrilor interviului este, de fapt, o informare a pacientului despre cum va decurge interviul și care este rolul lui în interviu. 4) Conceptualizarea interviului ca "o muncă în doi" psihologul își informează pacientul că interviul este o muncă în echipă. 5) Ascultarea cu atenție și interes a pacientului încurajarea acestuia de a vorbi. Este foarte important să se simtă ascultat. 6) Structura interviului
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
2006)73. Criteriile de normalitate nu se pot limita deci la reperarea conduitei care a motivat solicitarea examinării și la rezumarea la o simplă grilă de decodificare simptomatică. Normalul și patologicul constituie doi termeni indisociabili și opuși ai unui cuplu. Conceptualizarea unuia nu ar fi posibilă fără celălalt. Nu există o definiție simplă și satisfăcătoare a normalului, indiferent de cadrul de referință (normalul ca sănătate opus bolii; normalul ca medie statistică; normalul ca ideal: normalul ca proces dinamic, capacitate de revenire
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sprijină evaluarea schimbării internaționale. Autorul încheie prin analizarea implicațiilor atacurilor de la 11 septembrie 2001 pentru analiza prezentată. Acest volum important afirmă că sfârșitul Războiului Rece este un punct de cotitură istoric major în evoluția politicii mondiale, cu implicații fundamentale pentru conceptualizarea dinamicii sistemului internațional. Lucrarea de față prezintă interes pentru toți studenții și cercetătorii politicii internaționale. Căci atunci când din fericire se întâmplă: ca un popor puternic și luminat să poată constitui o republică (care, conform naturii sale, trebuie sătindă către pacea
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
analizează gradul în care evenimentele de la 11 septembrie 2001 pot fi considerate comparabile cu colapsul Uniunii Sovietice în termenii importanței lor pentru studiul relațiilor internaționale. În lucrare se dezvoltă afirmația potrivit căreia colapsul sovietic are implicații fundamentale pentru modul de conceptualizare a dinamicii sistemului internațional, iar unii comentatori propun un argument paralel, potrivit căruia evenimentele de la 11 septembrie 2001 trebuie să fie înțelese în acești termeni. Totuși, după o evaluare critică nu este clar dacă această analiză este validă. Dacă atacurile
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ordinii globale nu poate fi subestimată. Încheierea primului deceniu al perioadei post-Război Rece prezintă un context unic pentru examinarea sistematică a acestei dileme, cu scopul de a descoperi atât natura sistemului internațional emergent, cât și cel mai potrivit mod de conceptualizare a dinamicii lui. În aplicarea teoriilor sistemului internațional la înțelegerea strategiilor unor puteri importante din perioada post-Război Rece, urmărim modelul oferit de două proiecte în colaborare de la Universitatea Harvard din anii 1990. Primul este volumul editat de Keohane, After the
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
trei capitole cu studii de caz, care examinează politica externă a Germaniei, Japoniei și Chinei între 1989 și 1999. Înainte de a aborda organizarea cercetării empirice vom rezuma scopul capitolului teoretic. Capitolul teoretic abordează implicațiile sfârșitului Războiului Rece pentru modul de conceptualizare a sistemului internațional. Nici proiectul lui Keohane ș.a., nici proiectul lui Kapstein și Mastanduno nu face legătura între analiza tendințelor după 1989 și evaluarea cauzelor colapsului sovietic. Ca urmare, cauzele și consecințele sfârșitului Războiului Rece sunt tratate ca unități distincte
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ales, caracterul surprinzător al sfârșitului Războiului Rece a generat întrebări cu privire la felul în care tendințele pe termen lung ale sistemului internațional sunt modelate teoretic. Din acest motiv, capitolul teoretic urmărește să reevalueze principalele teorii ale relațiilor internaționale, precum și modul de conceptualizare a relației dintre ele. Scopul capitolului este de a realiza o nouă sinteză între intuițiile neorealismului, instituționalismului și liberalismului, care să poată crea o conexiune între descrierea generală coerentă a sfârșitului Războiului Rece și analiza tendințelor relațiilor dintre principalele puteri
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
normelor cooperării atât în chestiuni de securitate, cât și în chestiuni economice. Concluziile extind cele trei teme principale ale cărții. Mai întâi este abordat viitorul teoriei relațiilor internaționale după Războiul Rece. Discutăm despre implicațiile colapsului Uniunii Sovietice pentru modul de conceptualizare a sistemului internațional, și evaluăm șansele unei noi sinteze teoretice adecvate lumii post-Război Rece. În al doilea rând, evaluăm tiparele generale ale activității instituționalizate din sistemul internațional din perioada 1989-1999. Această secțiune abordează tendințele generale în termenii relațiilor dintre principalele
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ș.a., 1993, p. 19). Capitolul 2 Reevaluarea logicii anarhiei Raționalitate versus reflexivitate Pornind de la intuițiile constructivismului și de la încercările recente de a dezvolta un model liberal al relațiilor internaționale, acest capitol compară neorealismul, instituționalismul și liberalismul în termenii modului de conceptualizare a alcătuirii și dinamicii sistemului internațional. SE argumentează că unii reprezentanți de marcă ai instituționalismului interpretează greșit neorealismul, ca fiind un model raționalist al sistemului internațional, cu scopul de a-și dezvolta argumentele împotriva principalelor revendicări neorealiste. Însă, neorealismul adoptă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
se bazează pe asumpții privind raționalitatea actorilor. Astfel, în timp ce neorealismul și liberalismul se deosebesc fundamental în termenii evaluării caracterului și consecințelor de lungă durată ale anarhiei, se poate ca, de fapt, aceste două perspective să fie mai apropiate sub aspectul conceptualizării alcătuirii și dinamicii sistemului decât neorealismul și instituționalismul. Pe baza acestui argument se pune în cauză înțelegerea "liniară" a relației dintre neorealism, instituționalism și liberalism, în care instituționalismul este privit ca reprezentând un punct de sinteză pe o axă între
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sistemului sugerate de neorealism competiția, socializarea și echilibrul aceste caracteristici sunt înțelese în termeni foarte diferiți (Huntley, 1996, pp. 57-63; Harrison, 2002, pp. 148-154). Ideea că anarhia poate avea consecințe generative cu caracter transformator ridică întrebări importante cu privire la maniera de conceptualizare a alcătuirii și dinamicii sistemului internațional. În cadrul modelului liberal, se afirmă că sistemul internațional funcționează prin procese de selecție culturală de lungă durată. Prin urmare, anarhiei i se atribuie o logică reflexivă, cu ajutorul căreia statele internalizează identități culturale, prin presiuni
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]