6,024 matches
-
instanței de contencios constituțional care a statuat faptul că restrângerea drepturilor și a libertăților nu se poate realiza decât prin lege, astfel cum rezultă din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 53 și ale art. 115 alin. (6) din Constituție. A concluzionat pârâtul că actul normativ care face obiectul acțiunii s-a emis pentru punerea în aplicare a dispozițiilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și nu conține soluții legislative care să fie contrare
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
fost prelungită, succesiv, prin H.G. nr. 476/2020, H.G. nr. 553/2020, H.G. nr. 668/2020, H.G. nr. 782/2020, H.G. nr. 856/2020, H.G. nr. 967/2020 și H.G. nr. 1.065/2020 - act normativ care formează obiectul dosarului. Analizând cererea de chemare în judecată, pârâtul a concluzionat că reclamantul este nemulțumit de faptul că starea de alertă a fost prelungită de mai multe ori, fiindu-i restrâns nelegal, în opinia sa, exercițiul unor drepturi fundamentale. În ceea ce privește Hotărârea Guvernului nr. 1.065/2020 pârâtul a precizat că
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
cuprinsul dispozițiilor art. 87 din Codul civil legiuitorul a folosit termenul de „declarare“, iar în cuprinsul dispozițiilor art. 89, când s-a referit la stabilirea sau schimbarea domiciliului, a folosit expresia „cu intenția de a avea acolo locuința principală“. A concluzionat reclamantul că noțiunea de domiciliu este legată de existența intenției manifestate de o persoană în sensul de a-și stabili locuința principală într-un anumit loc, iar potrivit ar 89 alin. (3) dovada intenției rezultă din declarațiile persoanei făcute la
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
pe termen scurt până la soluționarea acțiunii în anulare, în mod discreționar, totalitar și abuziv, și nu doar restrânge disproporționat, ba chiar poate încălca drepturi și libertăți fără ca puterea judecătorească să exercite un minim control asupra normelor criticate. A concluzionat reclamantul că lipsa procedurii de suspendare asupra actelor menționate care pot produce prejudicii uno ictu este inadmisibilă într-un stat de drept. Prin notele de ședință depuse la dosarul cauzei în data de 10.02.2021 reclamantul a solicitat ca instanța să
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
obligatorii trebuie să fie publicat. Deși nu este prevăzută o sancțiune expressis verbis, nepublicarea actului administrativ normativ atrage sancțiunea inexistenței acestuia, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Curții Constituționale a României. A concluzionat că, potrivit principiului actului subsecvent, nulitatea actului principal atrage și nulitatea actelor subsecvente. Întrucât hotărârea de Guvern a fost emisă în baza unui act normativ inexistent, se impune admiterea excepției formulate și, în consecință, pe fondul cauzei, urmează a se
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
nr. 55/2020. Reclamantul a invocat Decizia Curții Constituționale a României nr. 127/2003, Decizia Curții Constituționale a României nr. 457/2020, Decizia Curții Constituționale a României nr. 157/2020, Decizia Curții Constituționale a României nr. 1/1995, Rezoluția Parlamentului European din 13.11.2020 și a concluzionat că pentru a se restabili ordinea constituțională și democrația în România este necesar ca instanța să suspende și să anuleze dispozițiile din hotărârea de Guvern atacată. Referitor la nelegalitatea operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii H.G. nr. 1.065/2021
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
să respecte următoarele condiții: ingerința să fie prevăzută de lege; ingerința să urmărească unul dintre scopurile legitime menționate la alin. (2), printre care și protecția sănătății, și ingerința să fie necesară într-o societate democratică pentru atingerea scopului respectiv. A concluzionat reclamantul că aceste condiții nu sunt respectate de măsura purtării măștii de protecție în toate spațiile publice, deci și deschise. În opinia reclamantului, analizând dispozițiile Legii nr. 55/2020, aceasta nu întrunește cerințele de calitate a legii pentru instituirea prin acte
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
raportat la art. 20 din Constituția României, ca urmare a faptului că nu i se permite, în mod nelegal, ca fondul plângerii care vizează încălcarea unor drepturi fundamentale prin actul administrativ atacat să fie analizat de către o instanță. A concluzionat că nu există niciun temei de drept pentru admiterea excepției lipsei de interes actual invocată de instanță din oficiu, iar admiterea acestei excepții echivalează cu încălcarea dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO, respectiv a dreptului de
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
inițiate de Guvern și raportând această dispoziție legală la prevederea art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 analizată anterior, care stabilește că actul administrativ cu caracter normativ în discuție este adoptat de Guvern, la propunerea ministrului afacerilor interne, Curtea concluzionează că în speță nu se certifică susținerea reclamantului cu privire la obligativitatea solicitării avizului Consiliului Economic și Social. Nota de fundamentare refăcută nu a fost semnată de inițiator și nici de prim-ministrul României. Curtea constată că această critică este
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
raportul de accesorialitate a ipotecii în raport cu creanța garantată, reglementat în concepția vechiului Cod civil, împiedică executarea silită distinctă a ipotecii după împlinirea termenului de prescripție a dreptului de a obține executarea silită a creanței principale. ... 52. S-a concluzionat în sensul că executarea silită separată a ipotecii nu mai este posibilă, în condițiile în care a intervenit prescripția dreptului de a cere executarea silită a creanței, și că termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită a
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
Codului de procedură civilă, regăsit în art. 706, se constată că nu este privită diferențiat situația legală a drepturilor reale principale de cea a drepturilor reale accesorii. Aplicând principiul „ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus“, nu se poate concluziona decât în sensul instituirii unui termen de prescripție a dreptului de a cere executarea silită de 10 ani, pentru toate titlurile care vizează drepturi reale, fie ele principale sau accesorii, fiind relevant, însă, în privința duratei termenului de prescripție privitor
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
supusă termenului de prescripție a executării silite de 10 ani [art. 706 alin. (1) teza a II-a din Codul de procedură civilă]. ... 71. În opinia științifică a Facultății de Drept a Universității București - Departamentul de drept privat s-a concluzionat că, pentru soluționarea problemei de drept supuse interpretării, nu interesează data încheierii contractelor de credit și de ipotecă și nici data începerii executării silite. ... 72. Efectul pe care prescripția acțiunii executorii personale îl are asupra acțiunii executorii ipotecare, deci și
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
Rapoartele asupra recursului în interesul legii 100. Judecătorii-raportori au depus două rapoarte, în care au exprimat opinii diferite. ... 101. Astfel, într-o opinie, reținând că sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unui recurs în interesul legii, s-a concluzionat că, în interpretarea art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006, prin raportare la art. 405 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, art. 706 alin. (1) din Codul de procedură civilă, art. 201 din Legea
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
curgă după 15 februarie 2013 (inclusiv). ... ... 102. Într-o a doua opinie s-a apreciat, referitor la admisibilitatea sesizării, că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unui recurs în interesul legii, iar, pe fondul cauzei, s-a concluzionat că, în interpretarea art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 prin raportare la dispozițiile art. 405 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, respectiv ale art. 706 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
condiții s-a reținut că stadiul unei practici incipiente, în curs de formare, a fost depășit în privința problemei de drept semnalate, fiind conturată deja o practică neunitară în abordarea și rezolvarea chestiunii de drept, sens în care s-a concluzionat în cuprinsul paragrafelor 125 și 126 că: „Din cele expuse rezultă că practica judiciară este deja formată pentru întreaga problematică vizată de sesizarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel încât scopul urmărit prin declanșarea procedurii pronunțării unei hotărâri
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
necesitatea de a stabili, cu ocazia examinării raportului de accesorialitate al ipotecii imobiliare față de creanța pe care o garantează, dacă, după prescrierea creanței, ipoteca mai poate fi pusă în executare, urmând ca ulterior, în situația în care se va concluziona în sensul supraviețuirii ipotecii chiar dacă dreptul de a obține executarea silită a creanței principale este prescris, să se determine termenul de prescripție înlăuntrul căruia ipoteca poate fi pusă în executare. ... 128. Multitudinea aspectelor desprinse din soluțiile divergente pronunțate prin
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
a respins o acțiune prin care o asociație contesta refuzul Guvernului de a-i acorda statutul de utilitate publică. În decizia sa, aceasta a reținut că asociația în cauză îndeplinea condițiile legale pentru acordarea unui astfel de statut, dar a concluzionat că decizia de recunoaștere a utilității publice a fost lăsată la latitudinea executivului. Părțile relevante în speță ale deciziei respective sunt redactate astfel: Articolul 38 alin. (1) din O.G. nr. 26/2000 [...] prevede că «o asociație sau fundație poate fi recunoscută
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
criteriilor stabilite și ca urmare a procedurii prevăzute de Legea nr. 145/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 (supra, pct. 17), era justificată. Spre deosebire de Cauza Danis și Asociația etnicilor turci, citată anterior, în care Curtea a concluzionat că, prin modificarea legislației electorale cu șapte luni înainte de alegerile parlamentare din 2008, autoritățile naționale nu au dat reclamanților din această cauză ocazia să își organizeze activitatea astfel încât să le fie recunoscut statutul de utilitate publică (ibid., pct.
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
în termen de 30 de zile de la data „luării deciziei“ (supra, pct. 18). Cu toate acestea, în speță, SGG a solicitat DRI și ministerului să formuleze un punct de vedere (supra, pct. 5). Aceste elemente nu permit să se concluzioneze cu certitudine că DRI și ministerul au efectuat acte pregătitoare sau au adoptat decizii administrative. În plus, din formularea art. 40 din Ordonanța nr. 26/2000 nu rezultă că, în cazul unui refuz, răspunsul autorității administrative trebuie să fie comunicat ulterior
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
control judiciar (care să ofere o garanție suficientă) împotriva arbitrarului (supra, pct. 62) și ținând seama totodată de marja largă de apreciere de care dispune statul în materie (a se vedea jurisprudența citată la punctul 42 de mai sus), Curtea concluzionează că diferența de tratament la care a fost supusă reclamanta în raport cu organizațiile minorităților naționale deja reprezentate în Parlament nu era suficient de justificată în raport cu scopul legitim urmărit. ... 66. Prin urmare, a fost încălcat art. 14 din
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
este formulată teza finală a art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014, rezultă că atât culpa, cât și legătura de cauzalitate se prezumă în cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, de unde se concluzionează că legiuitorul a înțeles să instituie prin acest text de lege și prezumția legală a săvârșirii faptei delictuale, dacă pârâtul nu predă documentele contabile practicianului în insolvență. ... 21. În plus, se consideră că, atunci când se prezumă legătura de cauzalitate
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
I, nr. 55 din 19 ianuarie 2021 (Decizia nr. 763 din 22 octombrie 2020), a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3) și ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. Curtea a concluzionat asupra caracterului tehnic al nivelului indemnizației de încadrare prevăzut de lege pentru anul 2022, precum și în sensul că norma legală nu a dispus cu privire la reducerea salariului de bază al personalului plătit din fondurile publice, fără a analiza
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
nr. 1.145 din 9 decembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Galați - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale. ... 105. Așadar, chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită și-a clarificat înțelesul în practica judiciară, astfel că se poate concluziona în sensul că sesizarea pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile nu îndeplinește cerința noutății prevăzută de art. 519 din Codul de procedură civilă, fiind inadmisibilă sub acest aspect. ... 106. Pentru aceste motive, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
faptul că plata fără credit bancar a locuințelor se realizează, de cele mai multe ori, în scop investițional, speculativ sau pentru transformarea unor economii bănești în bunuri imobiliare cu o rată de depreciere mult mai scăzută decât orice monedă. Astfel, concluzionăm că aproximativ jumate din tranzacțiile privind locuințele din ultima perioadă nu reflectă satisfacerea nevoii de locuire, ci nevoia de investiții. Bineînțeles, există și un număr semnificativ de împrumuturi destinate achiziționării unor locuințe cu scop investițional și nu numai în scop
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
prin normele incidente la data pronunțării. Plecând de la premisa că natura și caracterul executoriu ale unei sentințe pronunțate în temeiul Codului de procedură civilă din 1865 sunt reglementate de acesta, și nu de Codul de procedură civilă, apelantul a concluzionat că ultima teză a alin. (2) al art. 706 din Codul de procedură civilă se aplică doar hotărârilor pronunțate în temeiul acestuia. Nu se poate face abstracție de caracterul executoriu al unei hotărâri reglementate de legea veche și de faptul
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]