1,646 matches
-
contra ideilor sale, argumentarea într-o manieră logică folosind elemente valide, ca și distincția clară între fapte și opinii (Dees, 2000). Sursele de informații asociate literaturii de specialitate sunt actualmente clasificate în trei mari categorii - primare, secundare și terțiare, cu concretizări materiale specifice. Acestea sunt detaliate în figura 1.1, în asociere cu un set de caracteristici generale. Figura. 1.1 Literatura primară reprezintă toate materialele scrise ce concretizează sub această formă rezultatele unei activități. Aceasta poate include materiale care nu
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în paralel, sistemului de valori sau competențe, atunci este recomandat să se stabilească o ordine a importanței lor. Este firesc ca între situația dorită și realitate să apară decalaje ce se concretizează în lipsa resurselor necesare acoperirii tuturor transformărilor dorite. 6. Concretizarea sarcinilor-provocare asociate schimbărilor vizate: sarcinile-provocare sunt acțiuni generice, de tip dezvoltare, restrângere, concentrare etc., care permit concretizarea transformărilor vizate prin misiunea aleasă. Aceste acțiuni trebuie percepute ca fiind procese cu o durată de desfășurare corelată cu orizontul de timp fixat
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
lor. Este firesc ca între situația dorită și realitate să apară decalaje ce se concretizează în lipsa resurselor necesare acoperirii tuturor transformărilor dorite. 6. Concretizarea sarcinilor-provocare asociate schimbărilor vizate: sarcinile-provocare sunt acțiuni generice, de tip dezvoltare, restrângere, concentrare etc., care permit concretizarea transformărilor vizate prin misiunea aleasă. Aceste acțiuni trebuie percepute ca fiind procese cu o durată de desfășurare corelată cu orizontul de timp fixat inițial; 7. Oficializarea misiunii: realizarea unui document oficial tip declarație privind formularea misiunii necesită deseori o sintetizare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
procesele de producție, ceea ce a indus costuri suplimentare. Mediul tehnologic este afectat în mod deosebit de difuzarea IT în procesele de producție ale industriilor mature, dar și de apariția unor noi industrii IT. Pe de altă parte, procesul de globalizare are concretizări interesante în mediul tehnologic. Transferul tehnologiilor se face rapid, iar produsele manufacturate sunt transportate într-un timp scurt în orice punct de pe glob. Aceste aspecte coroborate înseamnă că transferul unor industrii în zonele cu mână de lucru ieftină și apoi
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Sistemele de influență sunt multiple, cu un grad diferit de legitimare, fără a exclude activitatea de tip politic (Mintzberg, 1983). Dacă se au în vedere scopuri analitice, interesează atât sursele de putere, cât și modul de manifestare a acesteia prin concretizarea într-o serie de indicatori. În cazul surselor de putere trebuie remarcată mutarea accentului dinspre cele clasice - proprietate, mandat, ierarhie - pe cele moderne, legate de utilizarea competențelor și a informației. Importanța relativă a acestora este dictată de un anumit context
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
străine, cu observația că acestea prezintă scheme de proprietate mult mai complicate și netransparente, uneori chiar într-o relativă discordanță cu renumele mărcii asociate. Managerii reprezintă un tip de stakeholder interesant prin paleta largă de comportamente, cu numeroase forme de concretizare a teoriei agentului, de la cele „soft” la cele penale, între care falimentul fraudulos. În cazul firmelor de stat a fost frecventă schimbarea calității de manager cu cea de acționar majoritar, dar nu există încă studii care să releve impactul acestei
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
structură a modului de analiză: se fac niște liste de elemente cu un anumit specific, iar combinația acestora, filtrată prin două niveluri de agregare, sugerează o cale de acțiune, adică un set de activități cu un grad relativ ridicat de concretizare. Etapa inițială a analizei constă în identificarea elementelor din categoriile ce dau inițialele acronimului. Abordarea celor două grupe de concepte opuse, forțe-slăbiciuni și oportunități-amenințări, s-ar putea face în unul dintre următoarele moduri. 1. se realizează patru liste separate de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
prezentarea standard de manualtc "Analiza SWOT în prezentarea standard de manual" Studiul de caz prezentat în continuare este adaptat după o exemplificare a analizei SWOT prezentată de Desreumaux (1993). El este menit să arate gradul de detaliere „standard”, ca și concretizarea imaginii finale a analizei pentru o firmă și o industrie cunoscute într-o pagină A4. Orizontul de timp relativ îndepărtat permite și analize comparate cu „rezultat cunoscut” (se cunosc consecințele diferitelor opțiuni strategice ale momentului), dar și adaptări cu caracter
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
exteriorul acesteia; 6. regulile: ca elemente ce ghidează întreaga orientare a organizației. Plecând de la definiția pe care a dat-o culturii organizaționale, Schein consideră că aceasta este un fenomen care există pe mai multe niveluri. El sugerează că există o concretizare a culturii în elemente exterioare individului, dar asociate organizației și în elemente ce țin de mentalul individual, dar ca numitor comun al organizației. Astfel, în cadrul unei organizații pot exista două niveluri de concretizare a culturii: A. nivelul vizibil, concretizat prin
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
multe niveluri. El sugerează că există o concretizare a culturii în elemente exterioare individului, dar asociate organizației și în elemente ce țin de mentalul individual, dar ca numitor comun al organizației. Astfel, în cadrul unei organizații pot exista două niveluri de concretizare a culturii: A. nivelul vizibil, concretizat prin: • produsele fizice: clădiri, sedii, automobile, mobilierul birourilor, uniforma, alte accesorii ale personalului, reprezentând elemente cu manifestare materială ale organizației; • produsele verbale: limbajul folosit (argou), mituri, metafore, ce fac parte din folclorul propriu fiecărei
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
trece la transpunerea în practică a transformărilor prin încurajarea „agenților de schimbare” (persoane, grupuri, contexte) și eliminarea punctelor de rezistență. Este posibil să fie create mai multe planuri coroborate, care să facă necesară și angajarea unor firme sau consultanți externi. Concretizarea acțiunilor de implementare este adaptată situației reale existente în momentul începerii transformării, iar planurile se pot actualiza în funcție de rezultatele obținute. 8.3. Aplicație practicătc "8.3. Aplicație practică" Modificarea culturii organizaționale a firmei Berextc "Modificarea culturii organizaționale a firmei Berex
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
importanță academică, dar pentru firme reale miza este deosebită. În planul practic al utilizării matricelor trebuie observat că portofoliul firmelor românești nu prezintă complexitatea modelelor de referință occidentale, „afacerile” fiind mai degrabă familii de produse, decât unități strategice de afaceri. Concretizarea strategiilor prin achiziții sau lichidări, ca și mișcările de fonduri, se regăsesc relativ rar în practica curentă. Este totuși de așteptat ca situația să evolueze în direcția sugerată de teoria asociată, chiar dacă vor exista numeroase cazuri atipice. La nivelul practicii
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
devansa, de regulă, cererea. Structurile de tip holding au început să se dezvolte în aceeași perioadă a anilor ’70, dar se pare că acest tip a fost și este mai uzitat în Europa decât în SUA. Mulțimea de forme de concretizare a acestui model structural complex axat pe o relativă independență juridică a entităților devansează dezvoltarea teoriei domeniului. Aceste forme au un succes deosebit în statele cu economii în dezvoltare, în special în Europa de Est sau America Latină, dar sunt considerate dezavantajoase în
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
este constituită dintr-un set de unități de proiectare de tip atelier, focalizate pe anumite categorii de produse. Acestea sunt secondate de ateliere cu activități-suport - pregătirea fabricației normare sau prototipuri. Coordonarea lor este sarcina unui inginer-șef. Divizarea funcțională este concretizarea într-un număr de direcții (directorate) dirijate de către un director. Titulaturile și atribuțiile acestora sunt cele clasice. Față de acum două decenii este de semnalat apariția direcției de calitate, ce coordonează unitățile de control dispersate în toate secțiile de producție. Diferitele
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
domeniul calității. III.10. Strategii prezente și viitoaretc "III.10. Strategii prezente și viitoare" Grupul de firme și-a format în timp o strategie impusă de caracteristicile unei piețe în schimbare, cu tendințele de maturizare pe fondul unei instabilități legislative. Concretizarea acesteia a însemnat un „portofoliu” de firme, a căror dimensiune a urmat cererea pe o piață specifică. Analiza istoriei mulțimii de firme cu sigla ICCO arată că există un număr crescător de entități, deși la anumite momente și din diferite
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
și sistemului sunt aceleași sub sigla Coca-Cola, ceea ce explică percepția nediferențiată a entităților din sistem. Și în România se aplică modul de lucru validat de firmă în multe alte țări din lume, potrivit conceptului „o companie globală cu înțelegere locală”. Concretizarea conceptului în domeniul marketingului înseamnă utilizarea unei combinții de elemente globale cu elemente locale. Elementul local se poate defini în funcție de un grup de țări, dar și la nivelul unei singure țări, cu focalizare pe elemente cu o specificitate avansată. Coca-Cola
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
asociate misiunii de către TCCC vizează valoarea acțiunilor, profitabilitatea, productivitatea, poziția competițională și primatul tehnologic. Acestea sunt în mod firesc transferate și celorlalte entități din sistem. Pentru publicul larg, exprimarea majorității obiectivelor se face sub o formă calitativă, relativ vagă, dar concretizarea lor în termene și cantități pentru mediul intern apare ca normală pentru o cultură organizațională dedicată performanței. Strategiile urmate de sistem în România reprezintă concretizarea locală, într-o variantă adaptată zonei, a strategiilor urmate la nivel mondial conform vechiului (deja
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Pentru publicul larg, exprimarea majorității obiectivelor se face sub o formă calitativă, relativ vagă, dar concretizarea lor în termene și cantități pentru mediul intern apare ca normală pentru o cultură organizațională dedicată performanței. Strategiile urmate de sistem în România reprezintă concretizarea locală, într-o variantă adaptată zonei, a strategiilor urmate la nivel mondial conform vechiului (deja!) precept think global, act local! La nivel global, a existat o expansiune geografică fără precedent în anii ’90, cu un vârf în 1994, iar România
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
multe state membre acționează În vederea modificării Constituțiilor naționale, introducând prevederi care Țin de disciplina financiară a unui stat: deficit bugetar, indice de Îndatorare etc. Poate discuțiile avansate Între Franța și Germania pe tema Întăririi disciplinei financiare la nivel european sunt concretizarea ideii de a crea Pactul Euro Plus. Într-un număr recent al publicației Der Spiegel, vorbindu-se despre efectele unei Îndatorări prea mari În zona euro, prin care Banca Centrală Europeană trebuie să cumpere miliarde de obligațiuni guvernamentale, astfel, se pune
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
în urma „procesului” intentat Ideilor reprezintă, la limită, un simptom al opțiunii modernilor. În mod cert „modernitatea gândește juridic”. Or, Ideile nu au fost concepute de Platon pentru a proba ele însele ceva anume, ci în calitate de entități matriceale menite să ocazioneze concretizări probatorii. Ideile erau atât de reale pentru Platon tocmai pentru că se sustrăgeau constant impreciziei dynamis-ului lumii cotidiene.) E de la sine înțeles pentru ce modernitatea (ca exigență procedurală) a acreditat exact acele abordări ale platonismului care asigurau decență filologică maximă, dar
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
activă a celui ce învață: să urmărească aprofundarea înțelegerii, stabilirea de numeroase legături cu bagajul cunoștințelor asimilate, să rezolve probleme în relație cu materialul studiat, să efectueze aplicații în lucrări practice sau de laborator, să utilizeze desene ori scheme în vederea concretizării ș.a. Un rol pozitiv îl are numărul de repetări. Chiar și repetările suplimentare (după ce putem reproduce textul) sunt utile, contribuind la consolidarea informațiilor (desigur, fără exagerare, aceasta ducând la saturație). Însemnătate au și pauzele dintre două repetiții succesive. Într-o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
multe etape: a. Perioada de preparare, când se adună informații, se fac observații, se delimitează problema (în artă Ă scopul urmărit), se schițează o ipoteză (ori un proiect general). b. Incubația este răstimpul eforturilor, încercărilor sterile. Nu se găsește soluția. Concretizarea proiectului inițial nu e satisfăcătoare. Incubația poate dura foarte mult, chiar ani de zile. c. Iluminarea este momentul fericit când apare soluția sau, în artă, când opera e văzută integral. Acest fenomen se produce uneori în mod spectaculos: i se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
răspunde concis sau într-o formă dezvoltată la întrebările profesorului); incapacitatea de a relaționa informațiile (de a le pune în contexte variate și flexibile); absența unui mod dialectic de gândire, care să alterneze judecățile pro și contra; slaba capacitate de concretizare (sau ilustrare) a unui fenomen sau principiu învățat la ore; incapacitatea realizării unui demers ipotetico-deductiv, necesar formulării unor concluzii sau generalizări; absența spiritului critic în gândire, indispensabil manifestării unor atitudini față de ideile receptate și formularea unor judecăți de valoare proprii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să reexaminăm individualismul excesiv al diverselor cercetări legate de creativitate. Însă e ca și cum am afirma că existența unui organ într-un organism înseamnă că funcțiile specifice ale organului se realizează și în lipsa acestuia. Abordarea nostră este diferită. Evităm, pe cât posibil concretizarea unei valori cantitative numite „creativitate”, având convingerea că este mai util să ne punem întrebarea: ce fac creatorii?. Suntem de acord cu cele patru nivele (cultură, instituție, grup de lucru și persoană) delimitate de matricea celor 48 de celule. Însă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mediul. Prin urmare, inteligența nu este decât una dintre aceste șase forțe care, îmbinându-se, generează gândirea și comportamentul de tip creativ. Conform acestei teorii, trei aspecte ale inteligenței sunt esențiale pentru creativitate: capacitatea de analiză, de sinteză și de concretizare. Cele trei aspecte sunt luate din „teoria triarhică” a inteligenței umane lansată de Sternberg (1985a, 1988, 1996). În concepția autorului, ele sunt interactive și cooperează în cadrul funcționării creative. Capacitatea de sinteză este capacitatea de a produce idei noi, de înaltă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]