2,034 matches
-
în care pH-ul soluției corespunde punctului izoelectric. Solurile pot fi obținute prin două metode: a) prin dispersarea particulelor mari ale sistemelor eterogene în particule mai mici, de dimensiuni coloidale, proces ce duce la creșterea gradului de dispersie; b) prin condensarea moleculelor sau ionilor dintr-un sistem omogen până la formarea particulelor coloidale, prin scăderea gradului de dispersie al acelui sistem. Formarea solurilor prin condensare poate avea loc prin procedee fizice sau chimice. 1. Procedee fizice: metoda înlocuirii solventului Prepararea solului de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în particule mai mici, de dimensiuni coloidale, proces ce duce la creșterea gradului de dispersie; b) prin condensarea moleculelor sau ionilor dintr-un sistem omogen până la formarea particulelor coloidale, prin scăderea gradului de dispersie al acelui sistem. Formarea solurilor prin condensare poate avea loc prin procedee fizice sau chimice. 1. Procedee fizice: metoda înlocuirii solventului Prepararea solului de parafină Se prepară o soluție de aproximativ 2 % de parafină în alcool etilic; 10 ml din aceasta se toarnă, picătură cu picătură și
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sau impurități; obținut în urma unei rafinări. REFLÉXIE, reflexii, 1. Fenomen de reîntoarcere parțială a luminii, a sunetului, a radiațiilor în mediul din care au venit atunci când întâlnesc o suprafață de separare a două medii. REFLÚX 1. (Chim.) Lichid rezultat prin condensarea vaporilor obținuți la rectificare și care este Proces chimic, constând în trecerea unui gaz printr-un lichid (pentru a-l curăța de impurități solide). REFRÁCȚIE, refracții, (Fiz.) Fenomen de abatere a direcției de propagare a unei unde, a unei radiații
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
acidul iodacetic [23], adică de substanțe oxidante. Rezultă deci existența unui domeniu optim de rH, încadrat de inhibiție la valori mai mici sau mai mari ale rH-ului mediului de reacție. Blocarea activității proteolitice, mai mult, inversarea acțiunii enzimei, anume condensarea aminoacizilor, are loc în medii oxidante (rH 28,5-33,3) [24]. Rezultă deci existența unui domeniu optim de rH, lucru firesc de altfel, iar ca un corolar, existența unui domeniu optim în dezvoltarea organismului/desfășurarea metabolismului. Se poate vorbi de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
care catalizează reacții de reducere (precum proteoliza) sunt stimulate de medii de reacție caracterizate de valori rH oxidante, în cadrul unui virtual succesor proces de neutralizare redox între produsul de reacție și mediu, respectiv acelea care promovează reacții de oxidare (precum condensarea aminoacizilor), de medii reducătoare. Faptul este susținut, în afară de logică, tot prin date indirecte din literatură. Anume: pectinaza desface legăturile dintre resturile de acid galacturonic, punând în libertate substanțe reducătoare, dar la un pH optim de 3-3,5 [23]; cu alte
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
discuție. Presupune capacitate empatică, fiecare participant trebuind să exprime ceea ce a simțit în momentul modificării. Analogia directă cea mai importantă, încercând stabilirea unei relații directe între enunțul problemei și alte procese asemănătoare (în general din natură). Analogia simbolică reprezintă o condensare a sugestiilor emise într-o formulare poetică, chiar paradoxală. Analogia fantastică se înaintează soluții năstrușnice, îndrăznețe. w Sinectica vizuală (după Van Gundy) Sinectica vizuală a fost dezvoltată de Geschka, Schaude, Schlicksupp la institutul Battelle în Frankfurt, Germania. Deși a fost
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
Ipoteza „limbajului gândirii” este destul de plauzibilă și chiar s-a impus în psihologie, sub forma „limbajului interior”, ce se desfășoară în sfera mentală și reprezintă arhitectonica acestei lumi subiective. În comparație cu „limbajul extern”, prezintă un maximum de economicitate (prin prescurtări și condensări) și o extraordinară viteză de lucru. Potrivit poziției „instrumentalismului lingvistic”, limbajul exprimă pur și simplu idei preexistente, el neavând alt rol decât acesta. Ideea limbajului ca reflectare, reprezentare sau exprimare a gândirii, e regăsită la Saussure, care va afirma că
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Telling in Time II. Chronology, Teleology, Narrativityconsideră că cele mai puternice narațiuni sunt acelea în care apar surpriza și suspansul. Marie Laure Ryan în Modes of Narrativity enumeră o serie de categorii ale narativității: narativitatea diluată/diluted narrativitycare solicită audienței condensarea informației, narativitateaembrionică/embrionic narrativitycare atenționează audiența asupra omisiunilor narative, narativitatea fondatoare/underlying narrativitycare favorizează actul interpretativ, narativitatea exemplară/exemplary narrativity care pune în evidență momentul cheie al narațiunii, și narativitatea amânată/deffered narrativitycare stimulează construcția fabulei.Monika Fludernik în Toward
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
se aduce o picătură din grăsimea de analizat. Se închide prisma, se aduce aparatul în poziția inițială și se privește prin ocularul drept. Se acționează de viza micrometrică a aparatului din partea dreptă într-un sens sau altul până ce se reușește condensarea nuanțelor spectrului în două culori distincte, cu profil rectiliniu, ce intersectează exact punctul central de încrucișarea a celor două linii vizuale. în acest moment, aparatul este pus la punct și se trece la citirea indicelui de refracție pe scala gradată
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
N; Altele conțin în mod frecvent și sulf și/ sau fosfor, iar altele și metale ca: Fe, Cu, Mg etc. Sunt constituite din unități de monomeri cu masă moleculară mică denumiți aminoacizi care se unesc covalent unul de altul prin condensare. În funcție de numărul aminoacizilor constituenți, ca și a existenței unor compuși de altă natură care pot intra în structura anumitor protide, acestea se clasifică în: peptide (oligopeptide și polipeptide), proteide (holoproteide și heteroproteide). Peptidele sunt constituite dintr-un număr relativ restrâns
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
pot intra în structura anumitor protide, acestea se clasifică în: peptide (oligopeptide și polipeptide), proteide (holoproteide și heteroproteide). Peptidele sunt constituite dintr-un număr relativ restrâns de aminoacizi; oligopeptidele conțin în structura lor până la 10 aminoacizi, iar polipeptidele rezultă din condensarea unui număr superior de aminoacizi. Proteidele reprezintă ansambluri moleculare rezultate din condensarea unui număr mare de aminoacizi și posedă mase moleculare ridicate. Holoproteidele - denumite în mod curent proteine - sunt constituite numai din aminoacizi. Heteroproteidele (proteine conjugate) au o structură complexă
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
și polipeptide), proteide (holoproteide și heteroproteide). Peptidele sunt constituite dintr-un număr relativ restrâns de aminoacizi; oligopeptidele conțin în structura lor până la 10 aminoacizi, iar polipeptidele rezultă din condensarea unui număr superior de aminoacizi. Proteidele reprezintă ansambluri moleculare rezultate din condensarea unui număr mare de aminoacizi și posedă mase moleculare ridicate. Holoproteidele - denumite în mod curent proteine - sunt constituite numai din aminoacizi. Heteroproteidele (proteine conjugate) au o structură complexă, conținând pe lângă aminoacizi și o componentă neproteică denumită prostetică. Componenta prostetică poate
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
reuni într-o unitate deplină în întreaga structură formată. Singura condiție pare a fi geometria structurilor formate, aceeași geometrie care era cunoscută și de antici, fiind considerată sacră. (Să ne mai întrebăm oare de ce?Ă Acest fapte prezintă similitudini cu condensarea Einstein-Bose, teoretizată în anul 1925 de Albert Einstein și Satyendranath Bose și realizată pentru prima oară practic în anul 1995 de către Eric Cornell și Carl Wieman, în anul 1995, la laboratoarele Boulder NIST-JILA de la Universitatea din Colorado, folosind atomi de
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
pentru măsurarea mai exactă a volumelor de lichid. Pe balon este notată temperatura la care s-a făcut cotarea, deci temperatura la care trebuie măsurat volumul de lichid luat în lucru, de obicei 20°C. Refrigerentele sunt dispozitive utilizate pentru condensarea și răcirea vaporilor rezultați în urma unei distilări sau a încălzirii unor lichide. Se utilizează refrigerente cu aer, refrigerente Allihn sau Liebig. Termometrele sunt instrumentele cu ajutorul cărora se măsoară temperatura, pe baza dilatării termice a unor substanțe (mercur, alcool etilic, toluen
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
pentru măsurarea mai exactă a volumelor de lichid. Pe balon este notată temperatura la care s-a făcut cotarea, deci temperatura la care trebuie măsurat volumul de lichid luat în lucru, de obicei 20°C. Refrigerentele sunt dispozitive utilizate pentru condensarea și răcirea vaporilor rezultați în urma unei distilări sau a încălzirii unor lichide. Se utilizează refrigerente cu aer, refrigerente Allihn sau Liebig. Termometrele sunt instrumentele cu ajutorul cărora se măsoară temperatura, pe baza dilatării termice a unor substanțe (mercur, alcool etilic, toluen
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
creșterea tendinței de separare prin sedimentare. După structura unităților cinetice (particulelor) ale sistemelor disperse și după modul de interacțiune cu mediul de dispersie, sistemele disperse se împart în 3 clase (tabelul 24). Principalele metode de obținere ale sistemelor disperse sunt: * condensarea (agregarea) micromoleculelor; * dispersarea sistemelor grosier disperse. Metodele de obținere se subîmpart, după procedeul utilizat, în metode fizice și chimice. Stabilitatea sistemelor disperse se poate mări în prezența coloizilor de asociație sau a compușilor macromoleculari care exercită o acțiune protectoare prin
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Considerații teoretice Solurile sunt sisteme disperse liofobe ultramicroeterogene de tip solid dispersat în lichid S1/L2 cu dimensiunile 10-9 10-7 m (grad de dispersie ∆=107 - 109 m-1). Practic, există două metode de preparare a solurilor: metoda dispersării și metoda condensării. Obținerea solurilor prin dispersare Obținerea solurilor prin dispersare se realizează prin trecerea de la starea macroeterogenă (sisteme grosier disperse), mai întâi la starea microeterogenă (suspensii) și apoi, prin dispersarea mai pronunțată, la starea ultramicroeterogenă (soluri). Prin urmare, acest proces este însoțit
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
substanța se mărunțește; * prin metoda pulverizării în arc electric, când din metalul de dispersat se confecționează electrozi care se introduc în mediul de dispersie și apoi se creează o descărcare electrică oscilantă (arc electric) între acești electrozi. Obținerea solurilor prin condensare Obținerea solurilor prin această metodă se realizează prin condensarea sistemelor micromoleculare apelând la procedee fizice și chimice. Pe cale chimică solurile se obțin printr-o serie de reacții care duc la obținerea de substanțe insolubile în mediul de dispersie: reacții de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
când din metalul de dispersat se confecționează electrozi care se introduc în mediul de dispersie și apoi se creează o descărcare electrică oscilantă (arc electric) între acești electrozi. Obținerea solurilor prin condensare Obținerea solurilor prin această metodă se realizează prin condensarea sistemelor micromoleculare apelând la procedee fizice și chimice. Pe cale chimică solurile se obțin printr-o serie de reacții care duc la obținerea de substanțe insolubile în mediul de dispersie: reacții de dublu schimb, de hidroliză, oxidare și reducere. * prin reacții
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
în prezența carbonatului de amoniu: se formează un precipitat de carbonat feric care în mediul de reacție se descompune formând aceeași produși ca în reacțiile de mai sus: 3 4 2 3 Dintre metodele fizice de obținere a solurilor prin condensare se cunosc: evaporarea sub vid a unor soluții; înlocuirea solventului, încât substanța dispersată să devină insolubilă în noul mediu de dispersie; răcirea unor soluții alcoolice. Partea experimentală În cele ce urmează se prezintă modul de preparare a unor soluri prin
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
reglarea cu un reostat) fiind de 4 - 6 A. Se apropie electrozii până la atingere, apoi se îndepărtează din nou creându-se între ei un arc electric. În jurul arcului electric se formează nori bruni sau verzi-cenușii de metal pulverizat. 2. Metoda condensării 2.a. Metoda condensării prin schimbarea solventului * Prepararea solului de colofoniu Se prepară o soluție de colofoniu 2% în alcool etilic (5 mL). Se adaugă această soluție cu picătura și sub agitare energică într-un volum mare de apă distilată
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
fiind de 4 - 6 A. Se apropie electrozii până la atingere, apoi se îndepărtează din nou creându-se între ei un arc electric. În jurul arcului electric se formează nori bruni sau verzi-cenușii de metal pulverizat. 2. Metoda condensării 2.a. Metoda condensării prin schimbarea solventului * Prepararea solului de colofoniu Se prepară o soluție de colofoniu 2% în alcool etilic (5 mL). Se adaugă această soluție cu picătura și sub agitare energică într-un volum mare de apă distilată (50 mL). Se formează
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
alcool etilic (0,2 g sulf la 10 mL alcool etilic). Sulful nedizolvat se filtrează. Se aduce cu picătura filtratul în 50 mL apă distilată. Sulful fiind insolubil în apă, se formează particule mici coloidale de sulf. 2.b. Metoda condensării pe calea reacțiilor chimice * Prepararea solului de iodură de argint În 4 eprubete se introduce un volum de 10 mL soluție KI 0,01N și apoi se adaugă în picături 7 mL; 8 mL; 9 mL; 10 mL soluție AgNO3
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
albă, cu miros caracteristic și gust iute la început, puțin amar, apoi răcoritor. Apa de calciu: soluție de hidroxid de calciu sau apă de var. Descriere: soluție limpede, incoloră, fără miros, cu reacție alcalină. Preparare: suspensia se prepară prin metoda condensării, datorită camforului (substanță solubilă în alcool) care precipită la adăugarea apei. Sulful se va dispersa prin suspendare în mediu de dispersie (vehicul). CARACTERIZARE FIZICO - CHIMICĂ Grad de finețe O cantitate de 10 g substanță insolubilă se introduce într un cilindru
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
17(5): 7. Voicu V.A. Toxicologie clinică, Ed. Albatros, București, 1997. 8. Voicu V.A., Macovei R., Miclea L. Ghid de Toxicologie Clinică, Ed. Medicală, Almatea, București, 1999. 48 INTOXICAȚIA CU BARBITURICE Definiție: Derivați ai acidului barbituric (rezultat din condensarea acidului malonic cu ureea), având acțiune sedativă, hipnotică sau anestezică generală, realizate prin deprimarea SNC. Tabel 1. Clasificarea barbituricelor după durata de acțiune Durată scurtă de acțiune efect În maximum 20 minute, utilizate În preanestezie Durată medie de acțiune efect
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]