1,115,748 matches
-
între granițe înguste, mult mai înguste decît ar fi vrut ambiția sa atotcuprinzătoare. «Luminile» secolului al XVIII-lea erau mai mult decît șovăitoare atunci cînd atingeau zonele de frontieră ale umanului. Or, acestea sînt necontenit prezente în orice explorare a condiției umane". Indiscutabil, atracția pe care "Secolul luminilor" și pivotul său teoretic, Enciclopedia, o mai exercită asupra unor minți ale timpului actual au generat structuralismul, neopozitivismul îndeobște, într-un aer de stagnare istorică (enciclopedismul fiind prin natura sa antiistorist). În locul gol
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
cele pe care le-ai găsit. Le «naturalizezi» pe celelalte". De unde frămîntarea poetului între momentul prim, inelucidabil, al creației și "cazna" elaborării întregului text: "Poemul se naște din lupta dată în sufletul poetului între senzații și limbaj (acesta incluzînd și condițiile metrice), între sunet și sens". Cu toate că așezată în perspectiva credinței, nădejdii și iubirii (e citată și următoarea afirmație a lui Schlegel: "Poezia împrietenește și leagă cu legături inexplicabile toate spiritele care o iubesc", poezia nu e, din fericire, pentru Cassian
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
Liviu Dănceanu George Călinescu spunea că politica este "știința construcției", iar Saint-Exupéry credea că "politica nu are sens decât cu condiția de a fi în slujba unei evidențe spirituale". Aceasta ține deja de cultura politicului. Există însă, se știe, și o politică a culturii. Același Saint-Exupéry constata că "a dărui cultura înseamnă a dărui sete de cultură, căci așa cum dragostea cere
Soția prietenului meu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14233_a_15558]
-
la activul lor (aproape) nici un articol într-o revistă de specialitate cât de cât onorabilă. Paradoxal, a devenit mai ușor să publici o carte decât un articol într-o revistă care se respectă. Această practică a fost stimulată și de condiția pusă de universități de a avea cărți publicate pentru a putea deveni conferențiar universitar. O atare pretenție nu se justifică, ea nu-și găsește locul în viața universitară occidentală și abate atenția de la adevărata exigență. În anul 2002, un valoros
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
un rezultat important. Am relatat în altă parte un caz dramatic de acest fel. Cei care cred că au ceva de spus sunt tot mai mulți, cei dispuși să-i asculte, tot mai puțini. Opere de valoare riscă, în aceste condiții, să fie pierdute. Talentul nu este suficient, e nevoie și de abilitatea de a capta atenția. Oferta de lectură este tot mai mare și metodele de citire rapidă, de folosire a rezumatelor cresc în importanță. Un splendid articol al lui
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
importanți precum Mauriac sau Montherlant), opțiunile sale apar, pe suprafețele frecventate, întru totul justificate, iar timpul - se vede acum - le atestă valabilitatea. În rândurile finale din cartea din 1990 autorul își asumase, cu simplitatea pe care i-o regăsim astăzi, condiția de "jurnalist", "muncitor" dintre cei mai harnici, scriind la mai multe ziare paralel, fiind, în epoca imediat postbelică, poate criticul cel mai atent la actualitatea literară, dacă nu - zice el - și cel mai citit. Ascultat, recunoaște însă că a fost
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
sesizează aspectele inedite ale personalității lui Sartre revelate de introspeția propusă de Cuvintele sale, salută publicarea Manualului de descompunere a "gânditorului crepuscular" Cioran, "venit din România", care "contra optimismului senin prin care omul triumfă asupra absurdității lumii și a propriei condiții (...) se ridică, mânios și disperat, iar ca răspuns la ’întrebarea fundamentală’ clamează un nu furios". El crede încă în ceva, fiindcă scrie, se confesează și își cântă nefericirea" - adaugă comentatorul din 1949. Pentru că o modulează într-o limbă cu atât
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
perioada comunistă. A fost numit, în 1957, Director General al Bibliotecii Academiei Române și Director, în definitiv, fondator, al Muzeului Literaturii Române. Prima funcție l-a pus într-o imensă dificultate. BAR n-avea de niciunele: nici spații de depozitare, nici condiții de lectură. Doar bani, care pe vremea aceea se mai dădeau pentru cultură. BAR tocmai își prelua noul sediu, care e și cel de azi. Perpessicius s-a dus la Prezidiul Academiei cu propuneri concrete. Nimeni nu i-a răspuns
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
până în momentul de față . ca fiind nume grele din poliție, Gardă Financiară, serviciile secrete și, evident, Justiție. E vorba de beneficiarii creditelor .neperformante .: adică purtătoare de dobândă exagerat de mică, de sume mari în raport cu cele oferite de alte bănci, de condiții favorizante la garanții, la termenele de rambursare extrem de generoase . 15.20 de ani . și, desigur, de neurmărirea destinat iei creditelor). PROBLEMA încă mai gravă, care depășește pe unul sau altul dintre creditați, este ca împrumuturile s-au făcut prin încălcarea
Creditele neperformante și performanțele statului polițienesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14243_a_15568]
-
însă voia să știe întotdeauna pentru ce, dacă nu-mi ajung mai puțini. El nu întreba nimic, dar aveam o jenă; altfel, eram foarte apropiați și-mi amintesc că mă lăsa să citesc orice carte din bibliotecă, însă cu o condiție: s-o citesc frumos. Avea cărți din fel și fel de specialități: de științe naturale, de politică, ba chiar am găsit o dată o carte de astrologie care dădea și anumite scheme pentru a-ți face singur zodiacul. Răsfoind cartea, am
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
și consulta cancelariile altor state ca să le spună aceștia cum să procedeze. Armata raportă, pentru Început, că misiunea de intervenție este relativ simplu de Îndeplinit, apoi că nu are motorină, hrană, echipament, arme, muniție și nici chef de trai În condiții de bivuoac. Mmmdaaa... Guvernul Își dădu seama că, Într-adevăr, cam așa era! Rămânea diplomația alianțelor! Ministerul de resort intră urgent În priză! Astfel, au aflat de la nemți că poate este o neînțelegere, și că, dacă trece suficient timp, lucrurile
Războiul. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog-Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/81_a_327]
-
imberbul (la vremea aceea) Petru Popescu. Dar șirul exemplelor poate fi ușor completat de cei informați. Diaspora, cu câteva excepții notabile (Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Aron Cotruș, Virgil Nemoianu, Vintilă Horia și poate alți doi-trei), s-a manifestat frustrant; nu condițiile în care trăiau scriitorii în țară, ci ingerința ideologicului în ierarhizare deranjându-i mai mult. Și totuși, nici unul (sau mai nici unul) n-ar accepta să i se revizuiască vreo scriere, puțini fiind cei care s-ar lepăda de unele momente
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14265_a_15590]
-
februarie 1950, într-o sîmbătă - în ajun de carnaval -, pe un potop neobișnuit în anotimpul acela și cu treizeci și doi de pesos bani gheață ce ne-ar fi ajuns anevoie să ne putem întoarce dacă nu vindeam casa în condițiile stabilite. Alizeele erau atît de turbate în seara aceea, încît în portul fluvial mi-a fost greu s-o conving pe mama să se îmbarce. Avea și de ce. Șalupele erau imitații de dimensiuni reduse ale vaselor cu aburi din New
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
această poziționare a poetului ca oglindă a ordinii universale, decurge o etică a umilinței și contemplației: "N-a încercat oare Claudel să înlocuiască maxima socratică «cunoaște-te pe tine însuți» prin «uită-te pe tine însuți»? Uitarea de sine e condiția dăruirii de sine. Cu cît e mai aproape de centru, cu atît poetul își este sieși mai indiferent, neputincios a se vedea pe sine, dar mai capabil de a revela ordinea universală". Pe calea unei asemenea interpretări putem ajunge la descoperirea
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
transcendere a mundanului, după cum descifrarea trebuie să te facă s-o privești prin cele văzute, ca într-o oglindă, lumea celor nevăzute?". Lui Pierre Emmanuel i se detectează două repere: Hölderlin și Orfeu, ambele incluzînd necesitatea asumării căderii drept o condiție a elevației, a păcatului drept o premisă a absoluțiunii: "Coborîrea în tenebre a lui Orfeu, prefigurare a întenebrării lui Hölderlin, nu e doar o imagine patetică, ci o condiție preliminară a unei arte poetice. Căderea precede înălțarea, transfigurarea presupune desfigurarea
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
repere: Hölderlin și Orfeu, ambele incluzînd necesitatea asumării căderii drept o condiție a elevației, a păcatului drept o premisă a absoluțiunii: "Coborîrea în tenebre a lui Orfeu, prefigurare a întenebrării lui Hölderlin, nu e doar o imagine patetică, ci o condiție preliminară a unei arte poetice. Căderea precede înălțarea, transfigurarea presupune desfigurarea". Se cuvine să ținem seama de ceea ce poetul însuși mărturisește cu privire la ascendența sa spirituală catară, adică la acea derivație occidentală a ereziei maniheiste din Evul Mediu, care, propagată de
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
instrumente care au îndrituirea a o face fără a-l falsifica, adîncindu-l, de fapt, în sine. Neîndoios, un Mircea Eliade ar fi salutat asemenea investigații consacrate "sacrului camuflat". Eroul lui Huysmans, Des Esseintes, nimerește într-o fundătură ontologică, prizonier al condiției de jouisseur, pendulînd între voluptăți tot mai amare și dezabuzări tot mai apăsate. La ce rezultat ajunge expertiza spiritualistă? "Des Essaintes reprezintă neputința de a accede la stadiul etic, neputința depășirii esteticului. Chiar și cochetăriile sale cu sfera teologic-religioasă, frunzărirea
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
Daniel, că m-ai luat prea tare. Adică mi-ai preluat rolul. Eu consider poziția mea, cea de departe de București și de lumea lui culturală, una privilegiată. Îmi oferă șansa de a rămâne cât pot eu de pură, în condițiile în care doar citesc presă culturală și încerc să scriu doar despre ceea ce vreau și îmi place sau mă stârnește. Dar nu crezi că un critic literar ar trebui să depună orice efort pentru a rămâne liber de influențe deformatoare
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
avea loc, și încă în acele forme isteric-demascatoare. Sunt câteva reviste pe care le citesc aproape numai ca să-mi verific "expectanțele". Deși nu sunt nici pe departe un maestru al preștiinței, ca un cunoscut erou de literatură S.F. În aceste condiții, când știi prea multe lucruri ce acoperă ca niște pânze de păianjen operele literare, singura soluție pentru un critic care vrea să fie onest e să se lase purtat de textul pe care îl citește. Dacă acesta e bun, restul
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
cred că, la treisprezece ani după Revoluția din decembrie '89, o obiecție ori o rezervă critică la adresa cuiva poate atrage nepublicarea textului în care acestea au fost formulate. N-ar fi "comod" să se publice așa ceva? Dar aceasta este însăși condiția de existență și de valabilitate a criticii literare! Dacă îi luăm sau îi limităm criticului dreptul de a spune fie da, fie nu, ce-i mai rămâne? Să fie un agent de reclamă? Sau, invers, un aruncător de flăcări, un
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
au rămas alături de literatură cei cu adevărat pasionați de ea. Te asigur că ei citesc, și chiar cu o curiozitate vie, cărți și reviste; ai văzut ce afluență e la cele două Târguri de Carte de la București? Și asta în condițiile în care puterea de cumpărare e foarte scăzută. Pe acești cititori se poate conta. E firesc, pe de altă parte, ca ei să aibă anumite preferințe, anumite opțiuni, să le placă mai mult o revistă sau alta, să-l guste
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
dat seama îndată că nu era de dînsul acolo. Avea cu totul altceva de făcut. Îl așteptau atelierul, valiza cu lut, proiectele lui nenumărate. Știa că reușita în orice artă presupune o muncă fără preget, iar sculptura cerea pe deasupra și condiție fizică ca să izbutești să-ți realizezi gîndurile, să dai materialitate jocului închipuirii. De a doua zi n-a mai călcat pe la cîrciumioara de lîngă liceu. Puțin i-a păsat că ai lui colegi l-au privit cu oarece compasiune, ca
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
meu nu vrea să fie nici un rezumat al discuțiilor, nici o concluzie. El exprimă pur și simplu un punct de vedere, pe care-l doresc cît mai obiectiv și riguros. O bună parte din observațiile mele nu poate fi, în aceste condiții, originală sau strict personală. Există două sensuri ale termenului aflat în dezbatere. În cel dintîi, revizuirea este spontană și se produce tot timpul. Ea nu apare nemijlocit legată de schimbări de mentalitate sau de ideologie literară, de epuizarea resurselor unor
Revizuirile critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14268_a_15593]
-
Iași, profesoratul de la București, onorurile oficiale și legenda publică, faima est- europeană și o exemplară carieră de peste jumătate de veac - nu este decît consecința faptului că, prin plecarea la Iași, boemul fascinat de clasici și-a asumat, deplin și ireversibil, condiția și conștiința de pictor. Secvența IV Dar Baba nu este prezent în veacul său doar ca pictor, ci și ca scriitor, ca infatigabil consumator de cultură și ca un spirit saturat de enorme energii și, simultan, sfîșiat de îndoieli și
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
film, intrase în rolul de spectator! Problema este că, iată, la peste zece ani de la schimbarea de regim, cinematografia tot n-a rezolvat problema sălilor și a distribuției; mici renovări, mici cosmetizări, și, dacă vrei să vezi un film în condiții cu adevărat civilizate, trebuie să mergi pînă la Mall. Dar, să trecem! Punctul forte al filmului (în măsura în care se poate vorbi de punct forte într-un context debil) e ideea scenariului de a ironiza justiția americană, în micile ei formalisme și
Servicii complete (pentru Sara și Tinu) by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14258_a_15583]