240,506 matches
-
venit în ajutor, preotul legației Franței, superioara pensionului Notre-Dame de Sion. Doi ani, m-am ascuns de-a dreptul, dormind într-o pivniță, aproape de calorifer. Apoi, la 23 august, au venit să mă scoată din pivniță pentru a-mi da conducerea celui mai mare ziar din București. Apartament, mașină, birou splendid: mi se părea că visez. Pe atunci, lucram nebunește, articole, adaptări de piese de teatru. Minunea asta de viață a ținut doi ani, pînă în ziua cînd conștiința m-a
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
Victor Durnea (urmare din numărul trecut) După apariția "demascării", colaborarea Soranei Gurian la "Universul" încetează. (Nu mai e nevoie să spunem că, nici după 23 august 1944, nici mai tîrziu, nu i s-a dat "conducerea celui mai mare ziar din București"!) Între 29 octombrie 1944 și 15 iulie 1945, ea publică în gazeta "Democrația", condusă de liberalul Anton Dumitriu (pe care ea îl adusese pe vremuri la cenaclul Sburătorul 28), articole referitoare în genere la
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
i-a fost recunoscut și de Sindicatul Scriitorilor din Turcia (echivalentul USR) al cărui președinte, eminentul scriitor Cenghiz Bektaș, i-a adresat o scrisoare oficială: "Stimată Erem Melike Roman, La ședința din data de 26.11.2002 a Consiliului de Conducere a Sindicatului Scriitorilor din Turcia, s-a hotărât numirea dv. ca membru de onoare al Sindicatului Scriitorilor din Turcia, în semn de apreciere a deosebitei dv. contribuții la cunoașterea limbii și literaturii turce în țara dv." Festin literar Revista Limba
ȘTIRI CULTURALE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14311_a_15636]
-
genul scrierilor de acest fel ale lui Slavici sau Agârbiceanu. După ieșirea din închisoare episcopul (căci la 19 noiembrie 1950, în baptisteriul Catedralei Romano-Catolice Sf. Iosif din București a fost consacrat episcop), adresează peste o sută de memorii și scrisori conducerii comuniste a României (Gh. Gheorghiu-Dej, câteva și lui Emil Bodnăraș și Ion Gheorghe Maurer, cele mai multe lui Nicolae Ceaușescu) pentru repunerea în libertate a Bisericii Greco-Catolice. Ultimul memoriu este din 1974. Toate au rămas fără răspuns. Cele 50 de pagini intitulate
LECTURI LA ZI by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/14276_a_15601]
-
secolului XX. Poetul, care avea să devină unul dintre fruntașii suprarealismului românesc postbelic, își formase condeiul la revista de avangardă "Alge", scoasă de un grup de tineri în jur de șaptesprezece-optsprezece ani în 1930, reluată, tot efemer, în 1933, sub conducerea lui Aureliu Baranga. Se numeau Paul Păun, Sesto Pals, S. Perahim și priveau ca spre un fel de model către abia cu ceva mai vârstnicii colaboratori ai revistei "unu" un Voronca, Roll, Sașa Pană, mari producători de imagini spectaculoase, frizând
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
secolului XX. Poetul, care avea să devină unul dintre fruntașii suprarealismului românesc postbelic, își formase condeiul la revista de avangardă "Alge", scoasă de un grup de tineri în jur de șaptesprezece-optsprezece ani în 1930, reluată, tot efemer, în 1933, sub conducerea lui Aureliu Baranga. Se numeau Paul Păun, Sesto Pals, S. Perahim și priveau ca spre un fel de model către abia cu ceva mai vârstnicii colaboratori ai revistei "unu" un Voronca, Roll, Sașa Pană, mari producători de imagini spectaculoase, frizând
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
doilea epocii 1945-1989, marcată de "logica sinuoasă" a evoluției social-politice, al treilea, în fine, e consacrat anilor de "tranziție", până în 2001. Studiul, pe de o parte, prezintă în date concrete organizarea instituțională a vieții scriitoricești (conferințe ale Uniunii, organe de conducere, statutele cu modificările succesive, publicații etc.), iar pe de alta pune în relație aspectele organizării cu producția literară propriu-zisă. Un accent special este pus pe înfățișarea relațiilor dintre scriitori și puterea comunistă, aceasta văzând în scriitorime, dincolo de actele de conformism
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
o problemă de ordin general: aceea a demnității breslei, exaltînd în termeni sobri profesiunea de scriitor (cînd aceasta e asumată serios), profesiune dificilă între toate și cu nimic mai prejos decît altele, ci dimpotrivă. Sînziana Pop a criticat vehement actuala conducere a Asociației, pentru că nu face nimic, mai ales pentru promovarea tinerilor, și a declarat că e inadmisibil ca niște tineri scriitori de talent - ca Gabriel Gafița etc. - să nu fie membri ai Uniunii. Cezar Ivănescu, un poet relativ tînăr, cu
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
ceva), așa că voi fi delegat. Numai că proiectata conferință a fost amînată cu o lună. Se pare că, în ajunul Adunării Asociației, Eugen Barbu a fost la Cornel Burtică, împreună cu alți scriitori membri ai CC și a atacat "tare" actuala conducere a Uniunii, legîndu-se mai ales de aspectele materiale: pensii acordate unor scriitori încă valizi, risipa de fonduri (bani dați unor scriitori ca să-și întrețină amantele etc.) Burtică a ascultat cu o ureche complezentă aceste acuzații, iar rezultatul a fost amînarea
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
într-o ședință a Biroului sau a Consiliului Uniunii, Bogza l-a atacat vehement pe Barbu ca neofascist, -el, Bogza, revendicîndu-și un singur merit, acela de a fi un veteran al luptei antifasciste. Atacurile lui Barbu, care vizează clar actuala conducere a Uniunii, găsesc un răsunet la autorități și din cauza "afacerii Goma". N-ar fi exclus ca, în urma Adunării Asociației, unde s-au făcut afirmații ca aceea a Angelei Marinescu și unde s-a manifestat în genere un spirit destul de puțin
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
el nu mai e în "secretele zeilor". L-am întrebat dacă vechiul sediu al Uniunii îi va fi înapoiat. "Nici gînd!" mi-a răspuns. Se va construi, probabil, un nou sediu, undeva pe str. Dr. Severeanu. Dar pînă una alta conducerea și funcționarii vor rămîne în Casa Scriitorilor, deși aceasta e șubredă. În presă n-a apărut nici un rînd despre Adunarea generală a Asociației, ceea ce dovedește atitudinea "forurilor" față de tagma noastră și nu lasă să se prevadă nimic bun. Să dea
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
la Adunare n-au avut habar. La cîteva zile după Adunarea Generală a Asociației, s-a ținut o ședință a Consiliului Uniunii, la care reprezentanții Partidului au încercat să-i impună pe Barbu și ceilalți scriitori membrii ai CC în conducerea Uniunii. Nina îmi spune că au fost discuții aprige, mai toți vorbitorii opunîndu-se acestei idei. Presiunile continuă însă. S-ar putea ca statutul Uniunii să fie modificat, pentru a permite această samavolnicie. Conferința Națională a Scriitorilor 26-27mai 1977 Joi dimineața
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
socialismul științific". A cerut apoi ca cenaclurile și criticii să determine "îndepărtarea a ceea ce colectivul consideră că nu corespunde, astfel ca, într-adevăr, să nu mai fie nevoie de altă intervenție în acest domeniu. Cred că putem acorda această încredere conducerii Uniunii Scriitorilor" [...]Șeful a rugat ca "presa" să nu transmită o frază improvizată, în care cerea desființarea Direcției Presei, adică a cenzurii! După ce și-a cules aplauzele, șeful, însoțit de nevastă-sa și de vreo zece ștabi (D. Popescu, C.
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
iar restul de sală). Spre stupoarea sălii, Comisia de propuneri îi propune și pe Barbu, Păunescu etc. printre candidați! Din fericire, punîndu-se la vot fiece propunere, Barbu și ceilalți "cad" (o mare de mîini se ridică împotriva lor). Între timp, conducerea ședinței a fost preluată de Macovescu, foarte priceput și abil, în orice caz cu autoritate. El acordă la cîte trei vorbitori dreptul de a face obiecții contra candidaturilor propuse. Barbu, de pildă, e respins cu argumente tari de Cornel Omescu
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
Lăncrănjan cere și el cuvîntul, pentru a spune că are "obiecții" față de modul cum e condusă ședința și pentru a-l ataca nominal pe "ministrul de Externe", care și în urmă cu cinci ani s-ar fi făcut vinovat de conducere "nedemocratică" a lucrărilor unei conferințe. Bucuroasă că Barbu, Păunescu și I.D. Bălan au "căzut", sala n-a mai protestat contra propunerii de a fi aleși în noul Consiliu alți membri ai CC (ca Mihnea, Puțuri etc.) La 8,30 seara
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
a intra măcar în Consiliu. Macovescu e președinte, Chiriță, Marin Preda, Fulga și alți trei sînt vice-președinți, iar în noul Birou e și Bogza și Jebeleanu și Croh. În noul Consiliu sînt și Nina și Caraion. Se pare că noua conducere a fost numită direct de Burtică, ținînd totuși seama de votul scriitorilor.
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
buzele întredeschise, adresat în gol nimănui și tuturor, în timp ce gândurile continuau să-i zboare la ale lui. Avea multe datorii de restituit, dar i se părea urgent necesar să înceapă deja cursuri de șofat pentru a obține măcar permisul de conducere dacă nu și o mașină personală. Până în scurt timp avea să se facă forte să-și cumpere totuși și mașină - bineînțeles la început ceva la mâna a doua, dar nu prea vechi ca să nu aibă din primele luni probleme cu
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
în exil!) care a durat... pînă s-a destrămat, tot din motive politicianiste. Comitetul trece sub președinția lui Constantin Vișoianu, iar Ghiță Ionescu îl înlocuiește pe Emil Ghilezan în postul de secretar general... Mai tîrziu și Ghiță Ionescu, numit la conducerea radio-ului Europa Liberă, este înlocuit de Ion Vardala, alt diplomat român în exil - pînă la încetarea activității Comitetului - „guvern în exil" românesc, prin anii '60. De altfel, legăturile d-lui Djuvara cu instituțiile politice românești se reduc: d-sa
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
studiile începute „înainte de război" (licență în istorie, doctorat în drept). „Veleități intelectuale" - scrie d-sa, cu modestie, dar nu numai atît: dl Neagu Djuvara, după ce încearcă a face studii de filozofie (între alți profesori, cu Gaston Bachelard), se „limitează", sub conducerea marelui Raymond Aron - și filosof, și istoric, și anticomunist notoriu, a-și relua studiile doctorale la Sorbona. Dar... studiosul doctorand resimțea nu numai lipsa unor mijloace de existență („preocupări apăsătoare"), ci și o anumită „visare utopică". Și totuși! Aceste preocupări
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
plan strict personal) l-au determinat să se retragă dintr-o asemenea activitate. De care, astăzi, în schimb, poate fi mîndru - îl asigurăm noi. In aceste împrejurări, a început, prin 1957, să lucreze la postul de radio Europa Liberă, sub conducerea lui Noel Bernard (o descriere atentă a „șefului secției românești" este deosebit de interesantă, p. 105). Iată, la p. 106-107 și urm., o prezentare a colaboratorilor de atunci ai Europei libere : Preda Bunescu, Horia Rădulescu, Octavian Vuia, Ion (Jean) Haralamb, Aristide
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
al criticii genetice și autor al unor substanțiale studii despre "creativitatea eminesciană". Și aceasta pentru că este încă urmărit de imaginea rea pe care i-au creat-o Călinescu, Cioculescu, Streinu, intrați cu el în conflict după ce preluase, în aprilie 1941, conducerea Revistei Fundațiilor Regale. Venit acolo, le-a suspendat amintiților critici (și lui T. Vianu) colaborarea, până ce-și vor pune scrisul în acord cu "spiritul vremii", condiționare desigur abuzivă, căreia ei nu i s-au conformat. Spre onoarea lor. Dar a
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
să rămînă în occident și se stabilește în capitala Franței. Aici se află în centrul frămîntărilor legate de organizarea și ajutorarea românilor care, într-un fel sau altul, au reușit să scape din iadul comunist. Mai mult chiar, ajunge la conducerea unei celule de informații, aflată în legătură cu serviciile secrete ale marilor puteri occidentale care se ocupă, printre altele cu parașutări de oameni în România. Lucrează la Radio "Europa liberă", pregătește un doctorat cu Raymond Aron, îi cunoaște îndeaproape pe mai toți
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
Simona Tache Cotidianul se închide mâine. Mai multe detalii, aici. Un final trist, care a început în luna august a acestui an, odată cu numirea lui Cornel Nistorescu la conducerea ziarului. După august, Cotidianul n-a mai fost Cotidianul. A fost, în mare parte, un fel de România Mare. Pe 5 august, mi-am scris și eu ultimul text, în calitate de colaborator. L-am recitit acum cu tristețe.
Mda… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21307_a_22632]
-
limitat este orizontul dvs. de gandire d-le Bucurenci. Să mă explic: 1. “Eutanasierea în masă” cu care sunteți de acord se cheamă “genocid” sau “măcel’ și n-are nici o legătură cu conținutul termenului “eutanasie”; 2. Dacă românul aflat în funcție de conducere și cu banul public la dispoziție n-ar fi atât de dominat de instincte primare (lăcomia, sadismul, barbaria, setea de sânge, ...), cu siguranta am vedea în practică eficientă alternativelor cu adevarat civilizate la măcelul cu care va declarați de acord
Eutanasierea câinilor și demnitatea omului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82388_a_83713]
-
sigur că ele-s peste tot, pentru că sunt mai multe decât bărbații în țara asta (poate nu știai asta). Inegalitatea de șanse e dovedită de faptul că aceasta distribuție este hat departe de felul în care sunt distribuite funcțiile de conducere între femei și bărbați. Ia încearcă să numeri câte femei sunt în top-ul oamenilor de afaceri publicat de Forbes sau câte femei CEO au multinaționalele din România. Mișcarea feministă pare o prostie insuflata femeilor, pe care n-o controlează
Confesiunile unui misogin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82376_a_83701]