957 matches
-
P12] și [P13] are rolul de a prezenta un fapt deja cunoscut la care enunțătorul face doar o simplă aluzie. Structura frazei introduse prin IAR poate fi citită sub forma: DACĂ p, atunci și p'. Vom analiza funcția esențială a conectorului, după cum notează J. Caron: [ea] ar putea fi concepută precum una care dă instrucțiuni auditorului, comandînd tipul de tratament pe care trebuie să îl efectueze asupra conținuturilor pentru a se conforma "intențiilor locutorului". Cu alte cuvinte, această funcție nu ar
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
alta)" (1965: 274). În exemplul nostru, propozițiile [d] și [e] formează nucleul de acțiune al acestor peripeții sau macro-propoziția Pn3-(re) Acțiunea. Aflată în poziție simetrică față de Pn2, macro-propoziția Pn4-Rezoluția este foarte importantă (ea este de altfel introdusă și de către conectorul DAR). Într-adevăr, propoziția [f] definește în mod clar imposibilitatea, în cazul subiectului, de a pune alături faptul de a exista cu cel de a părea al prințeselor întâlnite ("nu putea niciodată să fie sigur dacă era vorba de prințese
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de pregătire al acestei răsturnări" (1965: 274). El vorbește despre Pn2, "nodul", ca fiind o "teză" și despre "Pn4" o "antiteză". În mod logic, din Pn4-Rezolvarea decurge din Situația finală (sinteza-deznodământ la Tomașevschi). Această mișcare logică este subliniată aici de către conectorul ÎN CONSECINȚĂ și Situația-finală-Pn5 arată cititorului, odată cu întoarcerea subiectului, eșecul căutării. Putem spune că macro-propozițiile Pn2 și Pn4 asigură punerea în intrigă a bazei oricărei secvențe și că articularea logică prevazută de către Tomașevschi Teza-Pn2 + Antiteza-Pn4 + Sinteza-pn5 constituie structura punerii în
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
calificative PRq) cu câteva proprietăți: mărimea mustății: mică și pălăria: neagră. Se dau propozițiile descriptive elementare (notate în cele ce urmează cu pd) legate între ele prin enumerativul și: Mustață << PROPR (mărime) PRq antepusă << mică << PROPR (culoare) PRq << neagră ȘI (conector) O pălărie melon << PROPR PRq (comparativ) << de aceeași culoare Următoarea frază cuprinde un segment metalingvistic ("scurtă descriere") și, mai ales, introduce un element nou: numele propriu, tema-titlu care atribuie subiectului determinat propozițiile descriptive precedente: Charlie, desemnat mai întâi prin antiteza
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
asupra câtorva enunțuri deja analizate și, mai întâi, asupra unui exemplu propus în capitolul 1: (30) Marchiza are mâini fine, dar nu îmi place de ea. O succesiune de acest tip poate fi considerată drept o secvență argumentativă elementară, în măsura în care conectorul DAR24 furnizează instrucțiuni pentru tratamentul propozițiilor care îl precedă sau urmează după el. Propoziția p [Marchiza are mâini fine] este oferită spre lectură ca o informație dată-argument pentru o concluzie c [îmi place de ea] neexprimată. Propoziția p răspunde, într-
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
luăm în considerare doar caracterul probabil al aplicării regulii inferenței care conduce către o concluzie, pe de o parte, și de restricție, pe de altă parte, deoarece în enunțul (30) constatăm că, în cea de-a doua propoziție, introdusă prin conectorul DAR (aici concesiv), se subliniază tocmai inversarea concluziei la care ne-am fi așteptat. Avem de-a face cu o schemă concesivă clasică, în care regula inferenței este contrazisă. Faptul că putem înlocui DAR cu ȘI TOTUȘI [Marchiza are mâini
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de aici reiese că se poate infera (concluzia implicită) că i-ar fi simplu eroului acestei povești să-și găsească o soție. Într-adevăr, în lumea poveștilor, de regate și prințese nu se duce lipsă. Propoziția descriptivă introdusă de primul conector argumentativ [c] NUMAI SĂ FIE o prințesă adevărată. Propoziția descriptivă introdusă prin primul conector argumentativ [c] NUMAI SĂ FIE o prințesă adevărată vine să aducă o informație suplimentară din care se poate trage o concluzie non-c: poate că nu va
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
eroului acestei povești să-și găsească o soție. Într-adevăr, în lumea poveștilor, de regate și prințese nu se duce lipsă. Propoziția descriptivă introdusă de primul conector argumentativ [c] NUMAI SĂ FIE o prințesă adevărată. Propoziția descriptivă introdusă prin primul conector argumentativ [c] NUMAI SĂ FIE o prințesă adevărată vine să aducă o informație suplimentară din care se poate trage o concluzie non-c: poate că nu va fi ușor să-și găsească una. Schema argumentativă va fi în acest caz următoarea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de prințese era plină lumea este o concluzie directă la concluzia C, dar propozițiile [f] ÎNSĂ nu putea niciodată să fie sigur dacă erau prințese adevărate și [g] tot timpul i se părea ceva nelalocul lui la ele reiau, prin conectorul ÎNSĂ mișcarea argumentativă precedentă. Propoziția [h] DREPT PENTRU CARE, se întorcea întotdeauna supărat că nu a găsit ceea ce căuta este prinsă în aceeași mișcare argumentativă cu propoziția [d]: Se dă schema complexă de susținere a propoziției [h] similară celei de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Această mișcare a primelor două secvențe nu poate fi obstrucționată decât dintr-un anumit motiv, care ar putea întrerupe o astfel de înlănțuire: pentru ca non (non-C1) a nu (renunța la a plăcea) să fie posibil, trebuie respinse inferențele precedente. Rolul conectorului DOAR DIN ACEASTĂ CAUZĂ este aici foarte important. Acest conector subliniază consecuția [D2 → concluzie non-C1], adică o concluzie non-C1 (a nu putea plăcea bărbaților) care implică o renunțare la a avea farmec. DOAR DIN ACEASTĂ CAUZĂ semnalează faptul că această
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
decât dintr-un anumit motiv, care ar putea întrerupe o astfel de înlănțuire: pentru ca non (non-C1) a nu (renunța la a plăcea) să fie posibil, trebuie respinse inferențele precedente. Rolul conectorului DOAR DIN ACEASTĂ CAUZĂ este aici foarte important. Acest conector subliniază consecuția [D2 → concluzie non-C1], adică o concluzie non-C1 (a nu putea plăcea bărbaților) care implică o renunțare la a avea farmec. DOAR DIN ACEASTĂ CAUZĂ semnalează faptul că această concluzie poate fi respinsă, că provine dintr-o altă viziune
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ne aduce în prezentul cititorului, în starea de fapt actuală. Textul 3.1.: Un portret în paralel Tema titlul este dată în intrare ("servitorul chinez"), dezvoltând două faze descriptive succesive (P3 și P4), realizate din punct de vedere argumentativ prin conectorul TOTUȘI. Fiecare din aceste două fraze se încheie așa cum s-a afirmat printr-o reformulare, servitorul chinez este, pe rând, "un personaj de carnaval", apoi un "cavaler de război". Conectorul TOTUȘI, care articulează cele două reformulări, introduce o mișcare argumentativă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
P3 și P4), realizate din punct de vedere argumentativ prin conectorul TOTUȘI. Fiecare din aceste două fraze se încheie așa cum s-a afirmat printr-o reformulare, servitorul chinez este, pe rând, "un personaj de carnaval", apoi un "cavaler de război". Conectorul TOTUȘI, care articulează cele două reformulări, introduce o mișcare argumentativă semnalând că textul se orientează către cea de-a doua reformulare, în defavoarea celei dintâi. Această orientare argumentativă face posibilă realizarea ultimei fraze (P5): "unul din acei bărbați redutabili" care prezintă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
că textul se orientează către cea de-a doua reformulare, în defavoarea celei dintâi. Această orientare argumentativă face posibilă realizarea ultimei fraze (P5): "unul din acei bărbați redutabili" care prezintă aceeași referință cu cea de-a doua reformulare. Funcția textuală a conectorului este vizibilă: semnalează un plan al textului articulând cele două părți ale portretului în paralelă. Așa cum am putut observa mai sus, este inutil să plecăm de la "unitatea" frazei pentru a analiza caracteristicile textuale ale acestui fragment. Frazele P3 și P4
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
plecăm de la "unitatea" frazei pentru a analiza caracteristicile textuale ale acestui fragment. Frazele P3 și P4 sunt, în esență, unități tipografice care corespund celor două secvențe descriptive complete, construite în paralel și articulate din punct de vedere argumentativ printr-un conector. Pentru a putea identifica structura textuală a fiecăreia dintre aceste două fraze-secvență, este necesar să plecăm de la unități de analiză textuală despre care am mai vorbit în câteva rânduri: macro-propoziția descriptivă, unitatea constitutivă a secvenței și unitatea constituită, la rândul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Coșbuc, pp. 262-263. (n. tr.) 23 I. T. A. Van Djk (1980) este direct influențat de această filosofie a limbajului ; la aceeași concepție se raportează astăzi Plantin (1990: 22-34) și Brassart (1990: 316-317). 24 Pentru o descriere detaliată a acestui conector, fac trimitere la paginile 191-210 din lucrarea mea, Élements de linguistique textuelle. 25 Plantin (1990: 30) observă pe bună dreptate că Restricția este o componentă care constă într-o "aluzie la poziția unui adversar" sau cel puțin a unui potențial
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
descriptivă de tipul: (5) Cerul este senin. poate deveni element al unei secvențe argumentative: (6) Cerul este senin și totuși nu voi ieși astăzi. unde (5) a devenit un argument pentru o concluzie implicită negată de propoziția ce urmează după conectorul totuși. (7) Într-o zi, cînd cerul era senin, soarele începu să se învîrtă straniu în jurul său. Perfectul simplu face posibilă ancorarea enunțiativă al unei secvențe, de această dată narative și imperfectul îi conferă propoziției (5) un nou statut descriptiv
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
verde Al doilea rînd al documentului poate fi considerat ca o nouă propoziție asertată despre un alt obiect-individ (A2) pe o structură predicativă identică, modificată doar prin coordonarea-adăugarea a două proprietăți ale lui A2: prop. 2 (Rd2): Determinant A2 + PRq conector PRq Ø stîncă masivă și de neclintit În măsura în care cititorul-interpretant presupune o textualitate minimală și nu consideră cele două prime propoziții ca fiind o trecere de la un subiect la altul, fără legătură între ele, acesta stabilește o legătură semantică de tip
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Accesul interzis" sau, mai mult, "Prost e acela care spune", enunțuri care nu se adresează unei persoane anume, ci, de fapt, tuturor celor care, rînd pe rînd, le asumă prin lectura lor. Din punct de vedere argumentativ-ilocutoriu, în absența unui conector explicit de tipul: ...are DECI totul pentru a fi îndrăgit (de dumneavoastră), de exemplu, propozițiile 1 și 2 nu sînt date, în mod explicit, ca argumente care ar conferi propoziției 3 statutul de concluzie. Nuanța euforică a reprezentărilor descriptive succesive
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
simpla asertare a două proprietăți contradictorii -, și respingerea clară a ceea ce orice elvețian din clasa de mijloc (potențial interpretant al documentului) ar putea fi tentat să deducă din prima propoziție (Zurich cosmopolit) ca primă reacție protecționistă, de-a dreptul xenofobă. Conectorul ȘI TOTUȘI transformă cele două reprezentări descriptive succesive (Rd1: Zurich cosmopolit și Rd2: Zurich atît de elvețian) în argumente: Arg p și Arg q. Propoziția descriptivă (Pd1) care precedă conectorul este transformată în argument (Arg p) pentru o concluzie implicită
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Zurich cosmopolit) ca primă reacție protecționistă, de-a dreptul xenofobă. Conectorul ȘI TOTUȘI transformă cele două reprezentări descriptive succesive (Rd1: Zurich cosmopolit și Rd2: Zurich atît de elvețian) în argumente: Arg p și Arg q. Propoziția descriptivă (Pd1) care precedă conectorul este transformată în argument (Arg p) pentru o concluzie implicită și negată clar de propoziția descriptivă (Pd2) ce apare după ȘI TOTUȘI, propoziție transformată în argument (Arg q) de către semnalul de argument format de către conector. Instrucțiunile furnizate de acest ȘI
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Propoziția descriptivă (Pd1) care precedă conectorul este transformată în argument (Arg p) pentru o concluzie implicită și negată clar de propoziția descriptivă (Pd2) ce apare după ȘI TOTUȘI, propoziție transformată în argument (Arg q) de către semnalul de argument format de către conector. Instrucțiunile furnizate de acest ȘI TOTUȘI de respingere sînt următoarele: acest semnal de argument introduce două spații semantice (sau Universuri). Propoziția q, ce urmează după conector, este validă într-un spațiu semantic (R) asumat de locutorul L, în timp ce propoziția p
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ȘI TOTUȘI, propoziție transformată în argument (Arg q) de către semnalul de argument format de către conector. Instrucțiunile furnizate de acest ȘI TOTUȘI de respingere sînt următoarele: acest semnal de argument introduce două spații semantice (sau Universuri). Propoziția q, ce urmează după conector, este validă într-un spațiu semantic (R) asumat de locutorul L, în timp ce propoziția p este prezentată ca fiind validă într-un alt spațiu (M), unde prima reprezentare descriptivă (Rd1) faptul descris în F este văzută ca o cauză a lui
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
p este prezentată ca fiind validă într-un alt spațiu (M), unde prima reprezentare descriptivă (Rd1) faptul descris în F este văzută ca o cauză a lui non-G (înțelegem prin G faptul descris în q, adică a doua reprezentare descriptivă). Conectorul dă deci nu numai instrucția de articulare a propozițiilor (rol secvențial evident), ci le oferă și un conținut asumat din punct de vedere enunțiativ. Actul de respingere prin ȘI TOTUȘI subliniază că reprezentarea descriptivă Rd1, descrisă în p, nu împiedică
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
punctuație și prin trei puneri în situație (Pd. SIT. Loc) subliniate de conectorii enumerativi 4: P3 Pd (1) SIT. Loc + Conector + (...) + Punctuație la temelia lui (...) MAI ÎNTÎI P3' Conector + Pd (1') SIT. Loc + (...) + Punctuație APOI (...) la etajul al doilea (...) P3'' Conector + Pd (1'') SIT. Loc + (...) + Punctuație ȘI, ÎN SFÎRȘIT pe platforma de sus. Propunem un plan de ansamblu al textului ce va fi detaliat apoi, frază cu frază: Prima parte din P3 conferă o structură complexă de o profunzime ierarhică uimitoare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]