1,131 matches
-
multor preoți confesori, dintre care unul prezidează întreaga ceremonie liturgică, iar ceilalți sunt implicați doar în momentul mărturisirii individuale. Asemănarea apare abia în momentul mărturisirii păcatelor, când, din nou, dialogul este reluat în mod personalizat și privat, între un singur confesor și un singur penitent, urmărindu-se în acest caz aceeași structură a procesului dialogic ca cea prezentă în Forma A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte. Scopul principal al acestei Forme B este accentuarea conștiinței comunitare cu privire la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
harului reconcilierii în viața particulară a creștinului și a însăși comunității. Privită din punctul de vedere al procesualității dialogului, Forma B conține în sine un întreg parcurs dialogic, urmărind un mod specific de implicare, atât din partea penitentului, cât și a confesorului. Procesul dialogic se desfășoară fidel structurii propuse de Ritualul Penitenței, astfel că, în prima și în a doua parte, se accentuează raportul „noi-tu”, adică penitenți-confesor, urmând ca, în a treia parte, raportul să se restrângă la forma „eu-tu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fidel structurii propuse de Ritualul Penitenței, astfel că, în prima și în a doua parte, se accentuează raportul „noi-tu”, adică penitenți-confesor, urmând ca, în a treia parte, raportul să se restrângă la forma „eu-tu”, realizat între penitent și confesor, așa cum a fost prezent și în Forma A de celebrare. Nu se ignoră nici faptul că, în timp ce participă la această celebrare, penitentul este într-un permanent proces dialogic de tipul „eu-Tu” cu însuși Dumnezeu. Analizând structura Formei B, cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
eu-Tu” cu însuși Dumnezeu. Analizând structura Formei B, cu cele trei părți de referință (ritul inițial, celebrarea cuvântului lui Dumnezeu și ritul reconcilierii), vom observa prezența unui raport dialogic destul de amplu, în care sunt implicați practic patru „actori”: penitentul, confesorul, comunitatea și Dumnezeu. 3.2.1 Ritul inițial În această formă de celebrare, ritul inițial are scopul de a conștientiza credincioșii adunați că formează o comunitate, că toți sunt păcătoși și că împreună vin înaintea unicului Dumnezeu milostiv care le
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acesteia. În cele ce urmează, Ritualul Penitenței prevede mărturisirea păcatelor, primirea unei pocăințe și oferirea dezlegării, toate fiind celebrate în mod individual. Pentru ca acest moment să se desfășoare eficient și în mod organizat, sunt invitați să fie prezenți mai mulți confesori, la care penitenții să poată apela. Începând cu acest moment, atât structura de celebrare a sacramentului cât și procesul dialogic se derulează în mod asemănător Formei A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte. Fac însă excepție ritul introductiv al
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fost celebrat urmând un ritual aparte, și ultima parte, cu lauda lui Dumnezeu și trimiterea penitentului, care vor fi celebrare ulterior în comun. În afară de acestea, momentul mărturisirii rămâne și în acest caz individual, menținând confidențialitatea și promovând dialogul privat între confesor și penitent. Ceea ce poate fi specific acestui dialog este accentuarea într-un mod mai special a dimensiunii sociale a păcatului sau a pocăinței pe care confesorul i-o va propune penitentului. După acest moment personal, celebrarea este reluată în ansamblu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mărturisirii rămâne și în acest caz individual, menținând confidențialitatea și promovând dialogul privat între confesor și penitent. Ceea ce poate fi specific acestui dialog este accentuarea într-un mod mai special a dimensiunii sociale a păcatului sau a pocăinței pe care confesorul i-o va propune penitentului. După acest moment personal, celebrarea este reluată în ansamblu, când întreaga comunitate, reunită, îi aduce mulțumiri lui Dumnezeu, preamărindu-l pentru iertarea pe care a primit-o. Preotul celebrant va invita comunitatea „la mulțumire și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, procesul dialogic dintre penitent și Dumnezeu se derulează în maniere diferite în momente distincte ale celebrării sacramentale: între comunitate și preotul celebrant, între penitentul singular și preotul confesor. Pe tot acest parcurs, se menține un dialog coerent între Dumnezeu și om, începând în planul extern al vieții penitentului, trecând apoi la cel intern al acestuia, pentru ca în final să se întoarcă din nou la cel extern, al comuniunii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dar și în această situație, trebuie spus că recurgerea ulterioară la mărturisirea păcatelor în mod individual este dovada unei autentice convertiri a creștinului, care în acel moment al mărturisirii va avea și avantajul de a primi ajutor spiritual concret din partea confesorului. În acest mod, Biserica demonstrează că are grijă ca penitentul să se bucure cu adevărat de roadele unei convertiri autentice și dorește să facă tot posibilul pentru ca să îl elibereze pe acesta de consecințele păcatelor sale. Atunci, apare o altă întrebare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acest itinerariu dialogic, în primul rând, are loc anunțul reconcilierii, care este făcut prin intermediul cuvântului lui Dumnezeu, cu care creștinul intră în contact în diferite moduri. Urmează apoi celebrarea liturgică propriu-zisă, în care Dumnezeu este prezent și acționează prin persoana confesorului, prin intermediul căruia comunică cu omul, folosindu-se de cuvinte, de gesturi, de rituri și de simboluri consecvente cu Ritualul. În al treilea rând, acțiunea continuă prin practica penitenței, care se concretizează în afara ambientului liturgic, adică în viața de zi cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
viața de zi cu zi. Structura acestor forme poate suferi și anumite adaptări, însă acestea trebuie făcute cu aprobarea celor competenți, în mod gradual, mai întâi a conferințelor episcopale, apoi a episcopului locului și, în ultimă instanță, a simplului preot confesor, cu limitele și obligațiile de rigoare. Aceasta înseamnă că există posibilitatea unei anumite creativități în derularea celebrării reconcilierii sacramentale, pentru că se dorește ca „celebrarea să fie bogată și frumoasă (...), păstrând structura esențială și în mod integral formula dezlegării (...) după normele
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
integral formula dezlegării (...) după normele stabilite de către conferințele episcopale”. Însă, indiferent de aceste schimbări sau adaptări, rămâne evident faptul că „sacramentul reconcilierii are semnificație într-un dialog în care cuvântul iertării răspunde celui de mărturisire”. La acest lucru contribuie mult confesorul, care este chemat să rămână un instrument al lui Dumnezeu, folosindu-se în acest sens, în relația și în dialogul său cu penitentul, de diferite modele. 4. Paradigme ale dialogului penitent-confesor Pentru că, în general, persoana umană, în relaționarea sa cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
său cu penitentul, de diferite modele. 4. Paradigme ale dialogului penitent-confesor Pentru că, în general, persoana umană, în relaționarea sa cu celălalt, se folosește, conștient sau mai puțin conștient, de anumite modele, acest lucru se întâmplă și în sacramentul reconcilierii. Între confesor și penitent se conturează un anumit raport, iar în funcție de acest raport, se naște dialogul. Această raportare reciprocă nu schimbă rolul confesorului și nici pe cel al penitentului, ci doar accentuează anumite aspecte ale relației și implicit ale dialogului. De exemplu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se folosește, conștient sau mai puțin conștient, de anumite modele, acest lucru se întâmplă și în sacramentul reconcilierii. Între confesor și penitent se conturează un anumit raport, iar în funcție de acest raport, se naște dialogul. Această raportare reciprocă nu schimbă rolul confesorului și nici pe cel al penitentului, ci doar accentuează anumite aspecte ale relației și implicit ale dialogului. De exemplu, dacă preotul confesor afișează mai mult o atitudine paternă față de penitent, dorind să îi transmită acestuia mesajul că Dumnezeu este un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se conturează un anumit raport, iar în funcție de acest raport, se naște dialogul. Această raportare reciprocă nu schimbă rolul confesorului și nici pe cel al penitentului, ci doar accentuează anumite aspecte ale relației și implicit ale dialogului. De exemplu, dacă preotul confesor afișează mai mult o atitudine paternă față de penitent, dorind să îi transmită acestuia mesajul că Dumnezeu este un Tată care își primește fiul rătăcit, atunci întreg procesul dialogic se poate dezvolta influențat de acest model explicativ. Sau, dacă același confesor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
confesor afișează mai mult o atitudine paternă față de penitent, dorind să îi transmită acestuia mesajul că Dumnezeu este un Tată care își primește fiul rătăcit, atunci întreg procesul dialogic se poate dezvolta influențat de acest model explicativ. Sau, dacă același confesor vrea să îi transmită altui penitent mesajul că Isus este Păstorul cel Bun care merge după oaia rătăcită, sau medic care vindecă pe cei bolnavi, atunci înseamnă că dialogul sacramental va avea alte caracteristici, corespunzătoare modelului ales, fără a eluda
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitent mesajul că Isus este Păstorul cel Bun care merge după oaia rătăcită, sau medic care vindecă pe cei bolnavi, atunci înseamnă că dialogul sacramental va avea alte caracteristici, corespunzătoare modelului ales, fără a eluda însă rolul esențial nici al confesorului și nici al penitentului. Alți autori spirituali scot în evidență și alte modele de relaționare a confesorului cu penitentul la fel de semnificative. Catehismul Bisericii Catolice spune că, în sacramentul reconcilierii, „preotul împlinește slujirea Bunului Păstor care caută oaia pierdută, a Bunului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pe cei bolnavi, atunci înseamnă că dialogul sacramental va avea alte caracteristici, corespunzătoare modelului ales, fără a eluda însă rolul esențial nici al confesorului și nici al penitentului. Alți autori spirituali scot în evidență și alte modele de relaționare a confesorului cu penitentul la fel de semnificative. Catehismul Bisericii Catolice spune că, în sacramentul reconcilierii, „preotul împlinește slujirea Bunului Păstor care caută oaia pierdută, a Bunului Samaritean care oblojește rănile, a Tatălui care îl așteaptă pe Fiul risipitor și îl primește când se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și milostivă”. Pe de altă parte, Codul de Drept Canonic focalizează întreaga atenție doar spre două dimensiuni esențiale: aceea de judecător și de medic. Toate aceste modele, folosite în anumite împrejurări în mod frecvent, dau naștere unor paradigme, la care confesorul poate apela în mod intenționat în dialogul său cu penitentul. Folosindu-se de acestea, el vrea să îi faciliteze penitentului înțelegerea mesajului evanghelic, să îl ajute în primirea reconcilierii sacramentale și să îi indice mai ușor o cale de sfințire
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Folosindu-se de acestea, el vrea să îi faciliteze penitentului înțelegerea mesajului evanghelic, să îl ajute în primirea reconcilierii sacramentale și să îi indice mai ușor o cale de sfințire. De multe ori, aceste paradigme se impregnează adânc în viața confesorului, modelându-i personalitatea, fapt ce poate fi în favoarea celebrării sacramentului reconcilierii, cu condiția de a nu schimba esența acestuia. Însă, pentru că este greu ca toate aceste aspecte să iasă în evidență într-un mod echilibrat și într-un singur moment
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și pe celelalte, dar eventual într-un plan secundar. Din acest motiv, întreaga celebrare sacramentală îmbrățișează în mod mai accentuat o imagine paradigmatică, favorizând, în același timp, aprofundarea dimensiunii corespunzătoare acesteia. Înainte de a aplica mai mult un model sau altul, confesorii și penitenții trebuie să fie pe deplin conștienți că sacramentul reconcilierii este o liturgie, care conține o proclamare eficace a cuvântului lui Dumnezeu. Indiferent de paradigma accentuată, „acest sacrament trebuie să fie celebrat în așa fel încât să focalizeze atenția
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care conține o proclamare eficace a cuvântului lui Dumnezeu. Indiferent de paradigma accentuată, „acest sacrament trebuie să fie celebrat în așa fel încât să focalizeze atenția în mod exclusiv asupra lui Dumnezeu, care proclamă o veste bună”. Fidel acestei intenții, confesorul va căuta să rămână „semnul și instrumentul iubirii îndurătoare a lui Dumnezeu față de cel păcătos”. Acest raport paradigmatic este vizibil, în special, în modul de derulare a procesului dialogic din cadrul mărturisirii individuale, așa cum este prezentat atât în Forma A, cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
așa cum este prezentat atât în Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, cât și în partea a treia a Formei B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, propuse de Ritualul Penitenței. 4.1 Confesorul, chipul lui Cristos („alter Christus”) Pentru că preotul confesor acționează, în primul rând, „in persona Christi”, el îl reprezentă în fața penitentului, înainte de toate, pe Cristos, care este „fratele omului, marele preot milostiv (...), păstorul hotărât să caute oaia rătăcită, medicul care vindecă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, cât și în partea a treia a Formei B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, propuse de Ritualul Penitenței. 4.1 Confesorul, chipul lui Cristos („alter Christus”) Pentru că preotul confesor acționează, în primul rând, „in persona Christi”, el îl reprezentă în fața penitentului, înainte de toate, pe Cristos, care este „fratele omului, marele preot milostiv (...), păstorul hotărât să caute oaia rătăcită, medicul care vindecă și întărește, unicul învățător care învață adevărul și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care vindecă și întărește, unicul învățător care învață adevărul și arată căile Domnului, judecătorul celor vii și al celor morți, care judecă după adevăr și nu după aparențe”. Păstrând în centru imaginea vie a lui Cristos și imitând bunătatea Mântuitorului, confesorul îi transmite penitentului, prin atitudine și prin cuvinte, conștiința că se află în fața unui „alter Christus” care îl tratează cu milostivire infinită. Conștient de acest lucru, penitentul simte dorința de a se lăsa transformat de iubirea profundă a lui Dumnezeu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]