11,279 matches
-
iar posibilul impact negativ asupra funcționării pieței să fie minim. (3) Dacă în cursul unei perioade de licitație valoarea NTC pentru un anumit grup de linii de interconexiune, la import sau la export, variază ca urmare a unor modificări de configurație a sistemului, OTS stabilește subperioade distincte de licitație în care valoarea NTC/ATC rămâne constantă, valabilă numai pentru grupul de linii de interconexiune și direcția respectivă. (4) După definirea grupurilor de linii de interconexiune, OTS calculează și publică, în concordanță cu
REGULI din 2 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252350]
-
referitoare la contestația privind tergiversarea procesului și lasă, în mod nejustificat, în afara sferei sale de reglementare, contestațiile formulate după data intrării în vigoare a legii noi în procesele pornite anterior acestei date, care vor rămâne supuse legii vechi în configurația rezultată ca urmare a pronunțării și publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 604 din 16 iulie 2020. În privința acestei situații juridice va subzista vidul legislativ creat ca urmare a deciziei antereferite. Se arată că art. II este o normă de
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
nu se poate reține, având în vedere că organismele împuternicite prin art. 246 alin. (2)-(5) din Regulamentul Camerei Deputaților să constate și să aplice sancțiunile sunt structuri ale acestei Camere, alcătuite în acord cu exigențele constituționale referitoare la respectarea configurației politice, esență a respectării principiului pluralismului în cadrul puterii legislative. În cadrul Biroului permanent al Camerei Deputaților și în Comisia juridică, de disciplină și imunități sunt reprezentate atât majoritatea, cât și opoziția parlamentară, ambele având posibilitatea să se exprime, iar
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
la care România este parte; ... f) face propuneri și prezintă candidații grupului său parlamentar pentru funcțiile de conducere și pentru reprezentanții acestuia în diverse structuri ale Camerei Deputaților, funcții care îi revin de drept, conform ponderii grupului său parlamentar în configurația politică a Camerei Deputaților și negocierilor între liderii de grup; ... g) solicită revocarea din funcție sau înlocuirea reprezentanților grupului său parlamentar din structurile Camerei Deputaților; ... h) participă la ședințele Biroului permanent al Camerei Deputaților și la dezbaterile acestuia fără a
DECIZIA nr. 137 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253596]
-
politice, economice și sociale, aplicarea sa implicând, în mod intrinsec, un caracter excepțional al împrejurărilor în care este adoptată norma juridică analizată. Or, prevederile art. 53 din Constituție nu sunt aplicabile rationae materiae, textul criticat reprezentând o normă-cadru cu o configurație general valabilă, iar nu una aplicabilă unei situații excepționale. ... 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și
DECIZIA nr. 851 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254929]
-
art. 53 din Constituție. De asemenea, modificările și completările aduse de Camera Deputaților nu păstrează concepția de ansamblu a proiectului legislativ, iar Camera Deputaților s-a constituit ca unic legiuitor, cu încălcarea prevederilor constituționale care consacră principiul bicameralismului. Mai mult, configurația actului normativ adoptat de Senat este semnificativ diferită de cea supusă dezbaterii Camerei Deputaților, iar acest fapt nu rezultă dintr-o simplă restructurare a materiei, ci din adoptarea unor reglementări noi, care nu au legătură și nu derivă din reglementarea
DECIZIA nr. 36 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253878]
-
Deputaților asupra formei Legii nr. 55/2020 adoptate de Senat, că sunt întrunite cele două condiții ale respectării principiului bicameralismului referitoare la lipsa unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere și, respectiv, la lipsa unei configurații deosebite semnificativ diferite între cele două Camere ale Parlamentului, nefiind, prin urmare, contrare dispozițiilor art. 61 alin. (2) și ale art. 75 din Constituție. ... 25. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost
DECIZIA nr. 36 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253878]
-
asupra formei Legii nr. 55/2020 adoptate de Senat sunt întrunite cele două condiții ale respectării principiului bicameralismului, referitoare la lipsa unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, respectiv, la lipsa unei configurații deosebite, semnificativ diferită, între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Prin urmare, nu a fost constatată încălcarea dispozițiilor art. 61 alin. (2) și ale art. 75 din Constituție. ... 32. Cu privire la critica de neconstituționalitate referitoare la lipsa
DECIZIA nr. 36 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253878]
-
realizeze testul TIBER-RO în mod voluntar. Articolul 2 În înțelesul prezentului regulament, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: a) active informaționale - date sau alte cunoștințe care au valoare pentru instituție, inclusiv sisteme ale tehnologiei informației și comunicațiilor, configurațiile acestora, alte infrastructuri, precum și conexiunile cu alte sisteme externe și interne; ... b) actor statal - unitate de luptă cibernetică sau grup susținut de către un stat care amenință cibernetic o entitate testată; ... c) amenințare cibernetică - potențial atac, desfășurat cu precădere
REGULAMENT nr. 6 din 12 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254625]
-
obligația furnizorilor TI și RT de păstrare a confidențialității cu privire la toate datele dobândite de aceștia în procesul de efectuare a testelor; ... b) Interdicția de: (i) a distruge echipamentele entității testate; ... (ii) a modifica necontrolat datele, programele informatice sau configurațiile sistemelor informatice ale entității testate; ... (iii) a periclita continuitatea funcțiilor critice ale entității testate; ... (iv) a dezvălui, în afara cadrului stabilit prin acest regulament, informațiile privind amenințările și vulnerabilitățile specifice entității testate și/sau rezultatele testului. ... ... Articolul 10 (1) Până la
REGULAMENT nr. 6 din 12 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254625]
-
3.2. Cerințe tehnice 3.2.1. Gazcromatografele trebuie concepute astfel încât să permită controlul funcțiilor de măsurare. ... 3.2.2. Manualul de utilizare În manualul de utilizare trebuie să se specifice cel puțin: • intervalul de măsurare a compușilor chimici din compoziția gazului natural analizat; • configurația gazcromatografului: – tipul gazelor purtătoare; ... – tipul dispozitivului de injecție (doar pentru gazcromatografele de laborator); ... – tipul detectorilor; ... – tipul coloanei/coloanelor. ... Manualul de utilizare trebuie să fie însoțit și de procedura de ajustare a gazcromatografului. ... 3.2.3. Puritatea gazelor purtătoare și auxiliare Tipul și puritatea
NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ din 18 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253684]
-
excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 lit. a), c) și d) din Codul de procedură penală. În acest sens, reține că, în ceea ce privește dispozițiile art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală, autorul este nemulțumit de configurația sălii de judecată și poziția în care se află procurorul de ședință în sala de judecată, iar, în ceea ce privește dispozițiile art. 426 lit.a) din Codul de procedură penală, autorul nu avea nicio calitate în cauza supusă soluționării judecătorului
DECIZIA nr. 706 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251135]
-
cameră preliminară, care sunt definitive. De asemenea, susține că prin sintagma „când instanța nu a fost compusă potrivit legii“, prevăzută la lit. d) a art. 426 din Codul de procedură penală, trebuie să se înțeleagă și nerespectarea dispozițiilor legale privind configurația sălii de judecată și locul ocupat în sală de procuror, respectiv cele prevăzute de art. 7 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Din această perspectivă, apreciază că normele menționate sunt neclare. ... 11. În motivarea excepției de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 706 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251135]
-
au apărut elemente noi, care să impună reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 29. Cât privește critica autorului excepției din Dosarul Curții nr. 2.926D/2019 referitoare la configurația sălii de judecată și la locul ocupat în sala de judecată de procurorul de ședință, Curtea constată că formularea unor astfel de motive nu echivalează cu o veritabilă critică de neconstituționalitate, iar susținerile acestuia nu pot fi examinate în cadrul
DECIZIA nr. 706 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251135]
-
dimpotrivă, presupune ca propunerea legislativă adoptată sau respinsă de prima Cameră sesizată să fie dezbătută în Camera decizională, unde i se pot aduce modificări și completări. Însă, în acest caz, Camera decizională nu poate modifica substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, precitată). ... 43. Pe cale jurisprudențială, Curtea a stabilit două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea celor două criterii este de natură să afecteze principiul constituțional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
care relevă o viziune legislativă esențial diferită. Prin completările aduse, Camera Deputaților reglementează cu privire la dispoziții care nu au fost niciodată și în nicio formă puse în dezbaterea Senatului, ca primă Cameră sesizată. Legea adoptată de Camera Deputaților schimbă configurația actului normativ și se îndepărtează de la scopul avut în vedere de inițiatorii săi. Pornind de la premisa că legea este, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament, rezultă că autoritatea legiuitoare trebuie să respecte dispozițiile constituționale în
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
Camera Deputaților cu încălcarea principiului bicameralismului, consacrat de art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție, întrucât, pe de o parte, există deosebiri majore de conținut juridic între formele supuse dezbaterii celor două Camere ale Parlamentului și implicit o configurație semnificativ diferită a legii față de forma avută în vedere de Camera de reflecție, iar, pe de altă parte, există o abatere de la obiectivul urmărit de inițiatorii propunerii legislative. ... 49. Față de temeinicia motivelor de neconstituționalitate extrinsecă, reținută prin
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
care, întrunite cumulativ, determină cazurile de încălcare a principiului bicameralismului în procedura legislativă: pe de o parte, existența unei deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două foruri legiuitoare. Nerespectarea acestui principiu plasează Camera decizională pe o poziție privilegiată, eliminând, în fapt, prima Cameră sesizată/de reflecție din procesul legislativ (deciziile Curții Constituționale nr. 472 din 22 aprilie 2008, nr.
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
arată că, în cazul legii ce constituie obiectul criticilor de neconstituționalitate, la Camera Deputaților au fost admise 701 amendamente, care nu doar că nu au fost puse în discuția primei Camere sesizate, dar au schimbat însăși esența actului normativ și configurația acestuia, astfel eliminându-se Senatul din procesul legislativ. Practic, fiecare dintre cele două Camere ale Parlamentului a dezbătut și a adoptat două proiecte de legi total diferite din perspectiva conținutului normativ. Or, soluția constituțională pentru o astfel de situație este
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
la materia avută în vedere de inițiatorul proiectului. Nici sub aspectul structurii legii adoptate de cele două Camere - cel de-al doilea criteriu necesar a fi îndeplinit pentru încălcarea principiului fundamental menționat - nu se poate observa o diferență semnificativă de configurație, Camera decizională adăugând doar un nou articol, final, care dispune republicarea actului normativ, în conformitate cu prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Prin urmare, intervențiile legislative operate în procesul legislativ derulat în fața
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
paragraful 55, Decizia nr. 765 din 14 decembrie 2016, paragrafele 37 și 38). ... 18. În concluzie, având în vedere că nu se indică în mod concret în cuprinsul sesizării deosebirile majore de conținut juridic și nu se constată existența unor configurații deosebite, semnificativ diferite, între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, nu se poate pune nici problema nerespectării dispozițiilor constituționale și regulamentare privind întoarcerea legii, critica de neconstituționalitate fiind, așadar, neîntemeiată. ... 19. Referitor la criticile ce vizează încălcarea art.
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
a se determina cazurile în care, prin procedura parlamentară, se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea cumulativă a celor două criterii este de natură să afecteze principiul care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
Camere ale Parlamentului asupra aceluiași proiect de lege. ... 42. Forma adoptată de Camera Deputaților nu doar că nu a adus deosebiri majore de conținut juridic față de forma adoptată de Senat, dar nu influențează în mod semnificativ nici existența unei configurații semnificativ diferite între aceste două forme. Din punct de vedere structural, singurul text suplimentar ce figurează în forma finală a legii este ultimul articol - art. X -, prin care se dispune republicarea actului normativ de bază, cu renumerotarea corespunzătoare a textelor
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
arătat mai sus că modificările concrete aduse de Camera decizională formei aduse de prima Cameră sesizată nu imprimă legii deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și nici nu modifică în mod semnificativ configurația acestora. ... (3.2) Criticile privind principiul calității legii și al securității juridice 44. O altă critică de neconstituționalitate formulată în cuprinsul sesizării de neconstituționalitate este de natură intrinsecă și se raportează la normele art. 1 alin. (3) și (5) din Legea
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]