416 matches
-
Lampă, a bea avid107, ulei, Fratele meu și Sora mea"... Încetul cu încetul însă, răspândirea confreriilor bahice în general și mai ales a ordinului Meduzei a început să facă umbră Bisericii. Justiția episcopală a condamnat aceste festinuri însoțite de băutură. Confreriile bahice au fost în cele din urmă măturate de furtuna revoluționară. De la Revoluția franceză, banchetul face parte din tradiția republicană. Istoria contemporană păstrează amintirea banchetului care, în cadrul Expoziției universale din 1900, a marcat a 108-a aniversare a proclamării Republicii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Umanismul medical medieval cunoaște în Renaștere o resuscitare. Se promovează politica de sănătate. William Perry pune accent pe igienizare; Sf. Francisc din Sales (n.1567) animă ajutorul sanitar; Sf. Vicențiu de Paul (n.1581) inițiază și organizează ajutorul social prin Confreria Sănătății, în care sunt pregătite fete care îngrijesc bolnavi la domiciliu, asigurându-le și igiena. În Italia, Camilio de Leles (n.1550) pregătește infirmiere care să îngrijească persoanele afectate de pestă. Europa fusese bântuită de ciumă la jumătatea sec. XIV
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cu caracter religios, centrate pe culte divine și denumite Arzi¿u (termen atestat deja la Ebla și Emar și, În forma marzea¡, În lumea feniciană și aramaică ulterioară). Beneficiind de o structură economică și de locații specifice celebrărilor rituale, aceste „confrerii” mesele sacre publice care se distingeau prin consumarea rituală a vinului și prin stările de transă alcoolică ce decurgeau de aici. Este foarte interesant felul În care un text mitico-ritual ajuns până la noi ne descrie un marzi¿u divin, sărbătorit
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sfârșit, multe informații pot fi obținute de pe monumentele cu reprezentări și de pe tăblițe, un fel de jetoane sau bilete de intrare la banchetele cu caracter sacru sau nu, organizate În temple de către preoți sau persoane private, reunite În asociații sau confrerii. Oricât de numeroase și detaliate ar fi, iconografiile și simbolurile cu caracter divin nu se pretează Întotdeauna la o interpretare imediată. Fiecare divinitate este caracterizată totuși sub forme destul de tipice care ne servesc În general la individualizarea personalității lor și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
identificată cu Tashmetuxe "Tashmetu", soția lui Nebo. Despre cultul de la Palmira, În privința căruia dau mărturie multe documente, scrise sau nu, se cunosc puține detalii. Iese În evidență (și din cauza a ceea ce a ajuns până la noi) rolul unor asociații religioase sau confrerii, continuatoare ale tradiției semitice a marzi¿u/marz¶a¡. Se organizau ceremonii, procesiuni, dar mai ales banchete comunitare cu caracter mai mult sau mai puțin sacru, pentru felurite ocazii ritualice pentru care stau mărturie deja amintitele tăblițe de intrare. În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cultual al cetății și, În orice caz, tolerat. La Delfi, ca și la Lesbos, sărbătorile trieteriche celebrate de femei În cinstea zeului erau Într-adevăr așezate sub controlul statului. La Milet, o serie de norme publice precise reglementau viața unui confrerii religioase statale care celebra „orgii publice” pentru cetate. Recuperarea dionisismului În orientarea mistică va fi, țn schimb, rodul medierii orfice care Îl Înălțase pe Dionysos ca figură centrală a propriei mitologii grecești și ca principiu al naturii divine a omului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Este vorba despre teza existenței unor comunități cultuale indo-iraniene organizate ca niște comunități de bărbați, „Männerbünde”, și caracterizate de venerarea, aproape exclusivă, a uneia sau alteia dintre divinități, cu sacrificii și rituri specifice: așadar, un fel de grupuri sociale sau confrerii susținute de etica aristocratico-războinică, tipică pentru pătura socială căreia, În Împărțirea tripartită a lui G. Dumézil (1969), i-ar corespunde cea de-a doua funcție. Despre acestea și despre membrii lor, denumiți În Avesta mairya, „oameni tineri”, și depreciativ „lupi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
XVIII-lea Sfântul Vincențiu a fost, în același timp, atât patronul viticultorilor cât și al oțetarilor, ceea ce garanta uneia din cele două bresle împlinirea dorințelor. Atunci când "ceremonialul"40 Sfântului Vincențiu nu era decât o sărbătoare celebrată în intimitatea fiecărui sat, confreria "Cavalerilor Tastevin"41 a reînnoit obiceiul, organizând, în anul 1938 în prima sâmbătă după 22 ianuarie, o manifestare tradițională de amploare, inspirându-se din tradițiile ordinului Băuturii (ordre de la Boisson), înființat în anul 1703 la Villeneuve-lès-Avignon (Franța). În fiecare an
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
din cele treizeci și două de localități de pe coastele înalte ale Burgundiei, unde au loc o slujbă religioasă și o procesiune în timpul căreia statuia Sfântului este purtată solemn de-a lungul străzilor satului de către "Cavalerii Tastevin", îmbrăcați în costume specifice confreriei. De vreo cincizeci de ani încoace, în jur de 100000 de persoane vin în satul burgund, ales pentru desfășurarea ceremonialului destinat acestei sărbători, profane și religioase, pentru a se bucura împreună sub ocrotirea Sfântului Vincențiu. Pe vremuri, sărbătoarea Sfântului Vincențiu
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
viilor sunt adesea în zilele noastre produsul comercianților locali sau al sindicatului de inițiativă a podgoriei, iar carnavalurile rămân circumscrise regiunilor periferice, precum Flandra, Roussillon, Languedoc și Provența, care se consideră a fi păstrătoare ale obiceiurilor și tradițiilor populare. IV. Confreriile vinului și sărbătorile bahice În ziua de 24 februarie 1529, a fost creată la Gaillac prima confrerie cunoscută sub numele de Companha de la Poda (Compania cosorului de viticultor), referință făcută la legendarul Sabinus, primul strămoș al sabinilor, pe care Virgiliu
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
carnavalurile rămân circumscrise regiunilor periferice, precum Flandra, Roussillon, Languedoc și Provența, care se consideră a fi păstrătoare ale obiceiurilor și tradițiilor populare. IV. Confreriile vinului și sărbătorile bahice În ziua de 24 februarie 1529, a fost creată la Gaillac prima confrerie cunoscută sub numele de Companha de la Poda (Compania cosorului de viticultor), referință făcută la legendarul Sabinus, primul strămoș al sabinilor, pe care Virgiliu în Eneida îl reprezintă cu cosorul de viticultor ca atribut. Viticultorii din Gaillac organizau în cadrul acestei confrerii
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
confrerie cunoscută sub numele de Companha de la Poda (Compania cosorului de viticultor), referință făcută la legendarul Sabinus, primul strămoș al sabinilor, pe care Virgiliu în Eneida îl reprezintă cu cosorul de viticultor ca atribut. Viticultorii din Gaillac organizau în cadrul acestei confrerii jocuri, în timpul celor trei zile de Carnaval. Foarte curând, aceste confrerii au devenit patronale și s-au pus sub egida unui sfânt ocrotitor al vinului și al pâinii, apoi aceste asociații cripto-religioase s-au transformat în societăți de ajutor reciproc
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
viticultor), referință făcută la legendarul Sabinus, primul strămoș al sabinilor, pe care Virgiliu în Eneida îl reprezintă cu cosorul de viticultor ca atribut. Viticultorii din Gaillac organizau în cadrul acestei confrerii jocuri, în timpul celor trei zile de Carnaval. Foarte curând, aceste confrerii au devenit patronale și s-au pus sub egida unui sfânt ocrotitor al vinului și al pâinii, apoi aceste asociații cripto-religioase s-au transformat în societăți de ajutor reciproc în cadrul breslelor și în societăți de apărare a profesiei. Dispărute în
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ajutor reciproc în cadrul breslelor și în societăți de apărare a profesiei. Dispărute în agitația revoluționară, ele vor renaște din propria cenușă în anii treizeci ai secolului trecut și se vor înmulți după 1945. În prezent, toate marile podgorii franceze au confreriile lor de vin, fiecare marcată de tradițiile ei locale, ritualul său, ceremoniile sale, costumele sau chiar visele sau fantasmele sale istorice: ...prezența câtorva ruine ale unui domeniu aparținând unui ordin militar sau religios de demult al Templului sau al Maltei
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
și a primarului arondismentului XVIII, precum și a tuturor personalităților din arondisment, se celebrează în sâmbăta următoare "Serbarea culesului viilor". Deschiderea cu surle și trâmbițe a serbării este o ocazie pentru ceremonii bahice foarte pitorești, ce cuprind în special defilări ale confreriilor și ale asociațiilor de profil. După vânzarea celor mai buni ciorchini de struguri în coșulețe mici, recolta rămasă este trasă la teasc și apoi vândută prin intermediul unor licitații publice la primăria arondismentului XVIII, profitul intrînd în conturile comitetului de binefacere
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Sfântul Bachus, 59 IV. Sfântul Vincențiu, 61 Capitolul 4 Vinul și sărbătorile sale / 68 I. O băutură "festivă", 69 II. De la Dionisiile à la française la Serbările vinului "Beaujolais Nouveau", 71 III. Sărbătorile culesului viilor și carnavalurile viticole, 77 IV. Confreriile vinului și sărbătorile bahice, 81 Capitolul 5 Vinul și consumul său / 83 I. O băutură istorică, 84 II. De la amforă la sticlă, 94 III. Ambalajul și conținutul, 101 IV. De la vinul "aliment" la vinul "de agrement", 109 Capitolul 6 Vinul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]