449 matches
-
prea mare pentru a putea apropia buzele fistulei după tehnica nr. 1 sau 2. După avivarea orificiului fistulei pe o adâncime de aproximativ 1 cm, se introduce în acesta extremitatea lamboului de pahipleură parietală astfel fasonat încât să existe o congruență cât mai bună. Se trece un singur fir tardiv resorbabil ce încarcă în ordine: pahipleura viscerală subțiată prin chiuretaj, parenchimul pulmonar subiacent, fistula și extremitatea lamboului de pahipleură parietală introdus în fistulă, parenchimul pulmonar și pahipleura viscerală de cealaltă parte
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
și o multitudine de semne de întrebare în legătură cu posibilitatea de „reprogramare” a umanului (vezi mai jos discuția despre transumanismă. O altă concretizare, inițiativa Visible Human Project, aparținând US National Library of Medicine și începută în 1989, este un exemplu al congruenței dintre biomedicină și cyberspațiu: o arhivare digitală a trupului uman având drept țel cercetarea biomedicală, mintalul, stabilirea de diagnostice, practicarea telemedicinii (de pildă, efectuarea unei operații de la distanțăă, dar și „însuflețirea” informației. Cartografierea corpului uman se întâlnește cu proiecte similare
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și scepticism sau, în termenii deleuzo-guattarieni (vezi primul capitolă ai „mașinii paranoice” și ai „mașinii miraculante”, atracție și repulsie. Criticând scenariile utopice sau distopice, paradisiace sau apocaliptice, propunem o viziune a postumanismulului care să surprindă aspectele multivalente și multipolarizate ale congruenței om-mașină în situații concrete și să chestioneze visul sau, de cealaltă parte, coșmarul destrupării. Direcționându-se pe traseul destabilizării unor principii ale umanismului (esențializarea omului în calitate de centru al lumii și fundamentalizarea anumitor categorii de gender, rasă, specieă, postumanismul poate fi contrapus
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
-și poartă propriul referent procesual ca pe o marcă a emancipării. În terminologia lui Deleuze și Guattari, pretențiile inteligenței artificiale presupun „dorința” mașinilor de a se insera în uman, „inconștientul” lor fiind cuplat binar, însă „tânjind” după deteritorializare mașinistă. În congruență cu această a treia perioadă istorică, „era computerizării planetare” (Guattari, 1989Ă, se află cea de-a treia revoluție, cea a transplantului și a endo-colonializării, a fundamentalismului tehnoștiințific (Virilio, 1993Ă. Această din urmă revoluție (a nanotehnologiei, a reproducerii in vitro, a
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
propune o explicație pentru experiențele emoționale și de a stabili o legătură cu procesele mnezice. Insistând asupra legăturilor dintre memorie și emoție, nu trebuie să uităm lucrările lui Bower, din cadrul Universității Stanford. El a descoperit că există un efect de congruență emoțională, adică indivizii au tendința de a recupera mai ușor informațiile cu valență similară celei a stării emoționale în care se găsesc. De exemplu, este logic să simți o mare tristețe la moartea unei persoane apropiate. Să ne imaginăm că
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
credințe diferite față de aceeași situație, constatând, de fapt, că nu sunt singurii care au această problemă și reducând În acest fel izolarea. Abordarea a Împrumutat Încă de la primele ședințe elemente de consiliere nondirectivă, fiind centrată pe empatie, acceptare necondiționată și congruență. Rezultatul a fost că după prima ședință copiii așteptau cu nerăbdare Întâlnirea săptămânală. Alături de terapia medicamentoasă specifică tulburărilor hiperchinetice, demersul centrat pe copil a inclus: metode de autoeducație - pe baza unor cartonașe de semnalizare, copiii au fost Învățați cum să
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
astfel greutatea unui consens definițional cvasiunanim împărtășit. Raportându-ne la această definiție, este clar că platforma ideatică și politică a Școlii Ardelene nu poate fi considerată ca exprimând o ideologie naționalistă. Aceasta întrucât solicitările revendicative ale Școlii Ardelene nu urmăreau congruența dintre entitatea politică și cea națională, ci doar reprezentarea "națiunii" române - căreia i se refuza statutul de națiune politică, recunoscută fiind doar în calitatea oficială de "națiune tolerată", sau, periorativ, numai în cea de "plebe valahă" - în structurile politice ale
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o ascundă, precum și neputința controlului asupra limbajului corpului 28. Cert este că, în descifrarea și interpretarea sensului unui gest, ,,ochii antrenați" ai persoanelor care dețin abilități de comunicare caută la interlocutor grupuri de gesturi, sesizează micro-expresiile faciale și gestuale, stabilește congruența sau incongruența dintre acestea și cuvintele rostite, analizează indicatorii comportamentali în funcție de context (regulile sociale, implicațiile culturale, așteptările grupului etc.). Din analiza unor definiții ale gestului, surprindem faptul că sensul acestuia poate să fie dat de propria structură (microgestul) și/sau
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
urmare, corpul nu este numai partea anatomo-fiziologică vizibilă, ci este și o reprezentare în sfera conștiinței de sine, care furnizează nu numai date despre exterior / fizic, ci și despre interior / psihic. Din această perspectivă, putem spune că personalizarea gestualității exprimă congruența limbajului corpului în raport cu propria persoană, astfel încât, cu cât cineva este ,,ea însăși" cu atât este mai mică probabilitatea ca mișcările sale să fie incongruente cu structura sa psihică. Fiecare are modul său propriu de a gesticula, de a articula și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
aproprie, emițătorul poate realiza gestul evantai cu întregul braț. Mărcile kinezice (mișcarea și accentuarea dinamică a brațului) sunt astfel amplificate și mult mai sugestive. Analiza sintactică a gestului chemării receptorului cu ajutorul brațului urmărește relația dintre braț-mână-degete, care trebuie să exprime congruență, pentru a sugera intenția de apropiere (imagine preluată din Desmond Morris, 1997). 2. Analiza semantică a gestului: se referă la studierea relației cu referentul (obiect/cuvânt) în vederea atribuirii unei semnificații corespunzătoare. De exemplu, gestul mâinii care apucă un obiect (o
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
referentul cuvânt, ne referim la exemplul din analiza sintactică. Gestul chemării cuiva cu degetul arătător este un gest ,,de cadență" care poate ritma sau accentua cuvâtul ,,Vino!", îmbrăcându-l cu tonuri și nuanțe afective în funcție de parametrii gestului și ai cuvântului. Congruența dintre limbajul verbal, paraverbal (de exemplu, tonul vocii cu care rostește) și gestual îi conferă emițătorului forță de pătrundere și de convingere a receptorului. În atribuirea semnificației unui gest, mărcile semantice sunt strâns legate de cele sintactice. De exemplu, în funcție de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a gestului: vizează eficiența, rezonanța, utilitatea gestului și analizează impactul acestuia asupra receptorului. De regulă, gestul este cel dintâi care trădează starea afectivă a emițătorului, sentimentele și emoțiile trăite, iar această stare pozitivă sau negativă se transmite receptorului. Armonizarea gesturilor, congruența acestora cu limbajul verbal, își pun amprenta asupra reacției receptorului în sens stimulator sau inhibitor. De exemplu, efectul gestului chemării interlocutorului cu degetul arătător este evaluat de către receptor în funcție de înțelegerea gestului, convingerea de a se apropia de emițător, recunoașterea și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de un mesaj verbal care exprimă autoritatea sau dominarea, atunci această concordanță gest-cuvânt are o putere de convingere și de pătrundere semnificativă asupra elevului. c) Analiza pragmatică are în vedere eficiența, rezonanța, utilitatea gestului și analizează impactul acestuia asupra receptorului. Congruența dintre gestul indicării cu degetul arătător și avertismentul verbal al profesorului își pune amprenta asupra reacției elevului în sens inhibitor, producându-i sentimente negative de genul anxietății, frustrării, inferiorității etc. De aceea, recomandăm ca modalități eficiente de exprimare a interesului
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și decodifica cât mai corect gesturile elevilor; • evitarea efectelor produse de incongruența dintre gesturi și cuvinte; • înțelegerea rolului funcțiilor și disfuncțiilor gesturilor în actul educațional; • captarea atenției elevilor cu ajutorul registrului gestual; • stoparea comportamentelor indezirabile ale elevilor cu ajutorul gesturilor; asigurarea unei congruențe între cuvinte, gesturi și context. Ne propunem ca acest program să reprezinte o premisă importantă în vederea elaborării și realizării unor proiecte de lecție valoroase. Redactarea ,,scenariului educativ" proiectarea lecției implică și reflectarea asupra comportamentului gestual. Provocându-l pe viitorul educator
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
atitudinii de deschidere către interlocutor, de sociabilitate, prin exprimarea explicită a interesului și a empatiei față de acesta Îți stă foarte bine așa! Cum ți-a venit ideea să combini astfel culorile? Ești foarte entuziasmat! mimică deschisă mimică-oglindă pentru starea interlocutorului (congruență la nivelul mimicii și al gesturilor, în general) atingerea mâinii interlocutorului intonație exclamativă hiperbolizarea feedback-ului pozitiv dat interlocutorului Ai lucrat realmente foarte bine! Extraordinară reacție! aplauze mimică aprobatoare intonație exclamativă ton încurajator simetrizarea/echilibrarea (pe orizontală) a comunicării prin
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cot cu ei/tine. Hai să facem o pizza! [locutorul neimplicându-se direct în proces] (d) Eu realizez schema, iar tu o prezinți. Fiecare cu responsabilitatea lui. zâmbet plasare fizică la același nivel cu interlocutorul (pe scaun, în picioare etc.) congruență la nivelul gesturilor privire directă gest către propria persoană, alternativ cu gestul către interlocutor ton cald ton calm intensitate medie a vocii accent în context motivarea implicării interlocutorului prin centrarea pe: (a) rațiunea îndeplinirii sau nu a unei sarcini (explicitată
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
2005, p. 119), idee demonstrată de diferențele, în planul comunicării, între o clasă obișnuită cu un stil interactiv de abordare a noilor conținuturi și una care se constituie doar în ipostaza receptor pasiv; pe aceeași linie se înscrie și teoria "congruenței profesor elev" (Millrood, 2004) promovată de perspectiva mai nouă a NLP [Neurolinguistic Programming] în comunicarea didactică; * coordonate politice diferențiind tipurile de demersuri instructiv-educative și de situații de comunicare didactică din sisteme diferite de învățământ, subsumate politicii educaționale a fiecărei țări
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
anumită situație de comunicare interpersonală, implică, pe de o parte, actualizarea anumitor trăsături ale persoanei, a anumitor particularități ale personalității acesteia (în asociere cu ceea ce înțelege locutorul prin "rolul" respectiv) și, pe de altă parte, adaptarea acestora, punerea lor în "congruență"35 cu diferitele valențe ale contextului comunicativ (dintre care cea mai importantă este, aici, instanța interlocutorială). De exemplu, o persoană feminină își asumă rolul de mamă în discuția cu fiul său, actualizând în discuțiile cu acesta toate caracteristicile aferente acestui
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ca cineva să spună ceva bun și să lucreze înțelepțește, ci depinde încă mult de modul cum vorbește și lucrează cineva" (Salzmann, 1928, p. 33). 35 "Prin felul cum ne exteriorizăm sau prin comportamentul nostru stabilim, pe cât se poate, o congruență între rolul pe care îl jucăm și contextul respectiv" (Iordănescu, 2006, p. 209). 36 Se consideră că îndeplinim, în anumite contexte, anumite roluri, "construind în același timp o "ramă" pe care o purtăm în permanență" (Iordănescu, 2006, p. 209). 37
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
limbă este conferită acestei intermedieri a gîndiri. De aceea, nu cuvintele sînt acelea care delimitează obiectele lumii, ci conștiința omului implicată în realizarea actelor de gîndire în procesul cunoașterii. Ca atare, gîndirea dă conținut limbii, fără ca aceasta să presupună o congruență între modurile de structurare și de delimitare a conținuturilor celor două manifestări umane, limba și gîndirea. Pe de altă parte, gîndi-rea se poate realiza numai în corespondență cu formele lingvistice, iar dacă dezvoltarea limbii și cea a gîndirii nu sînt
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
apelează la mersul contemporan al științei, la Einstein, care prin structura descoperirilor sale concurează cu Euclid în imaginarea de universuri abstracte. În consecință, crede, ușor pleonastic, că visul oniric este o nouă sursă de inspirație. Prilej de a defini în congruență poezia și geometria: "Ca și în geometrie, înțeleg prin poezie o anumită simbolică pentru reprezentarea formelor posibile de existență. Domeniul visului este larg și întotdeauna interesant de exploatat. În felul acesta înțeleg suprarealismul, care în cazul nostru devine un infrarealism
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
se disipeze ori sînt supuse unor atacuri nemiloase" (V.N.). Naturii umane i se refuză dreptul de cetate. Nouă: relativizarea și punerea la îndoială a trecutului și memoriei în principal cu ajutorul ironiei și parodiei. Continuitatea este anulată. Istoria nu mai are congruență. Pus sub umbrela parodiei totul este fluid. Zece: Religia sau, mai bine zis, religiozitatea nu dispare; stilistica ei devine acum diferită. Prevalează aspectul spiritual-mistic în paguba celui dogmatic-teologic. Ne aflăm sub spectrul unor dezechilibre profunde între viteza mereu accelerată a
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
considerare politica birocratică și actorii transnaționali (vezi capitolul 8). Într-o versiune mai strict realistă a teoriei regimurilor, acestea sînt considerate ca o funcție de distribuție a puterii între state. Chiar și așa, Krasner observă că nu este neapărat necesară o congruență între distribuția puterii, regimuri și comportamentele sau consecințele aferente, în special pentru că distribuția puterii se schimbă mult mai repede decît regimurile, o dată ce acestea din urmă au fost instituite. Cu toate acestea, decalajele și conexiunile inverse dintre baza de putere și
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pildă, Leo Spitzer 364 a făcut o analiză a discursului publicitar în termenii asemănării cu discursul poetic, și deși se situează pe cu totul alte aliniamente teoretice decât Jean Baudrillard, concluziile studiilor lor despre publicitate au fost receptate sub semnul congruenței, ambii gânditori subliniind rolul discursului publicitar în ceea ce privește adeziunea la "valorile subiacente, idealizate. Chiar dacă nu determină cumpărarea pe loc a produsului, strategia influenței publicitare creează și întărește cel puțin o dispoziție permanentă spre participarea la visul unei lumi mai bune"365
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cele care au ca temă postcolonialismul (vezi, de exemplu, studiul lui Homi K. Bhabha, "The Postcolonial and the Postmodern", în Simon During [ed.], The Cultural Studies Reader, ediția a II-a, Routledge, Londra, 1993, pp. 189-208, în care autorul studiază congruențele dintre postmodernism și postcolonialism prin intermediul teoriei poststructuraliste a limbajului). 66 Charles C. Lemert, "Post-Structuralism and Sociology", în Steven Seidman (ed.), The New Postmodern Turn. New Perspectives on Social Theory, p. 268. 67 Cf. Kirsten Simonsen, "Planning on "Postmodern" Conditions", p.
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]