2,206 matches
-
adesea din imperfectul verbului "voi" la forma unică "vrea" + condiționalul prezent: "vrea s-căntarim" „aș fi cântat”. La imperativ, în afară de formele de persoana a II-a asemănătoare cu cele din română (imperativul propriu-zis), mai sunt forme și pentru persoana I, cu conjuncția "as", din greacă, iar la persoana a III-a, pe lângă conjuncția s(ă) se mai folosește și las + conjunctiv prezent. Infinitivul scurt nefiind folosit, imperativul negativ la persoana a II-a singular are aceeași formă ca imperativul pozitiv: "nu căntă
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
vrea s-căntarim" „aș fi cântat”. La imperativ, în afară de formele de persoana a II-a asemănătoare cu cele din română (imperativul propriu-zis), mai sunt forme și pentru persoana I, cu conjuncția "as", din greacă, iar la persoana a III-a, pe lângă conjuncția s(ă) se mai folosește și las + conjunctiv prezent. Infinitivul scurt nefiind folosit, imperativul negativ la persoana a II-a singular are aceeași formă ca imperativul pozitiv: "nu căntă!" „nu cânta!” La infinitiv se păstrează numai forma lungă: La gerunziu
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
feata" „Fu dus în odaia în care era și fata”. Acest cuvânt mai poate îndeplini în frază și funcția de legătură a adverbului relativ ("avea trei anj [...] tsi ira dus" „erau trei ani [...] de când era dus”), și pe cea de conjuncție ce introduce o propoziție circumstanțială de scop: " El o catsă oaia di gurmadzu tsi s-nu zghiară" „Prinde oaia de grumaz, ca să nu behăie”. Infinitivul se folosește mai ales cu valoare substantivală. Cu valoare verbală se folosește mai puțin, în
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
Abia în anii 1960 au apărut preocupări în lingvistica rusă și în cea germană legate de acele cuvinte invariabile care nu sunt adverbe ce exprimă părți de propoziție, și nici nu îndeplinesc alte roluri sintactice, adică nu sunt prepoziții sau conjuncții. Înainte de aceste preocupări, astfel de cuvinte, nepotrivindu-se în sistemul tradițional al părților de vorbire, erau socotite dubioase din punct de vedere stilistic și nerecomandate. Cu toate acestea, odată cu o abordare tot mai pragmatică în lingvistică, aceste cuvinte au fost
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
numite particule elementele "-ci" și "-là" adăugate la pronumele demonstrative și la substantivele determinate de adjectivele demonstrative, care marchează în principiu apropierea, respectiv depărtarea: "celui-ci „acesta”, "ce garçon-là „băiatul acela”. Concepția că particule sunt toate cuvintele invariabile, adică adverbele, prepozițiile, conjuncțiile și interjecțiile, este veche și cea mai largă despre aceste cuvinte. În sensul cel mai restrâns, particule sunt numai cuvintele cu funcție modală care, considerate singure, nu răspund la nicio întrebare. Între aceste două concepții există diverse viziuni intermediare. Bussmann
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
armonia tonala. Există două puncte de vedere: François-Joseph Fétis (1784-1871) definește tonalitatea astfel (1844): “a este formată din seria de relații necesare, simultane sau successive între notele unei game” În această interpretare tonalitatea este stabilită prin notele unei game în conjuncție cu tehnică utilizată (de exemplu, variații de P5 în basul fundamental în baroc) Hugo Riemann (1849-1919) definește tonalitatea astfel (1909): “Tonalitatea este înțelesul special pe care acordurile îl capătă prin relația acestora cu o sonoritate fundamentală, triada tonica” În acest
Tonalitate () [Corola-website/Science/315452_a_316781]
-
coordonate pentru reperarea stelelor. Pentru că orbita Lunii este înclinată doar cu circa 5° față de ecliptică, iar Soarele este mereu foarte aproape de ecliptică, eclipsele au întotdeauna loc pe sau lângă ea. Datorită înclinației orbitei Lunii, eclipsele nu se petrec la orice conjuncție și opoziție între Soare și Lună, ci numai când Luna este aproape de nodul ascendent sau descendent în același timp cu opoziția sau conjuncția. Ecliptica este numită astfel, deoarece astronomii din Antichitate au notat că eclipsele au loc numai atunci când Luna
Ecliptică () [Corola-website/Science/296795_a_298124]
-
au întotdeauna loc pe sau lângă ea. Datorită înclinației orbitei Lunii, eclipsele nu se petrec la orice conjuncție și opoziție între Soare și Lună, ci numai când Luna este aproape de nodul ascendent sau descendent în același timp cu opoziția sau conjuncția. Ecliptica este numită astfel, deoarece astronomii din Antichitate au notat că eclipsele au loc numai atunci când Luna o traversează.
Ecliptică () [Corola-website/Science/296795_a_298124]
-
Invader" (1996) și peliculă lui Ridley Scott "White Squall" (1996). Anul 1997 îi aduce probabil cele mai dificile și mai interesante roluri din cariera: cel din Nowhere, al americanului de origine japoneză Gregg Araki, în care, împreună cu Heather Graham, întruchipează conjuncția veșnicelor obsesii - eros și thanatos, precum și rolul din Little Boy Blue, unul din puținele filme hollywoodiene care se încumeta să trateze probleme delicate cum ar fi incestul și violență în sânul familiei. Cu toate acestea, consacrarea lui Ryan Phillippe nu
Ryan Phillippe () [Corola-website/Science/313317_a_314646]
-
circa 224,65 zile. Deși toate orbitele planetare sunt eliptice, a lui Venus este cea mai apropiată de forma circulară, cu o excentricitate mai mică de 0,01. Când Venus este între Pământ și Soare, poziție cunoscută sub numele de conjuncție inferioară, are apropierea maximă de Pământ pe care o poate avea orice planetă, distanța medie fiind de 41 de milioane km. Planeta ajunge la conjuncția inferioară o dată în medie la fiecare 584 de zile. Datorită scăderii excentricității orbitei Pământului, distanța
Venus () [Corola-website/Science/297166_a_298495]
-
de 0,01. Când Venus este între Pământ și Soare, poziție cunoscută sub numele de conjuncție inferioară, are apropierea maximă de Pământ pe care o poate avea orice planetă, distanța medie fiind de 41 de milioane km. Planeta ajunge la conjuncția inferioară o dată în medie la fiecare 584 de zile. Datorită scăderii excentricității orbitei Pământului, distanța minimă va deveni mai mare în următoarele mii de ani. De la anul 1 până în 5383, sunt 526 de apropieri la mai puțin de 40 de
Venus () [Corola-website/Science/297166_a_298495]
-
-ke" chiar a devenit marca femininului la numele de etnii: Particularități sintactice: Lexicul ceangău arhaic este cel mai puternic influențat de limba română, prin termeni de specialitate din agricultură, creșterea vitelor, administrație, justiție, industrie, comerț, tehnici, dar și prin adverbe, conjuncții și interjecții. Multe împrumuturi au intrat în lexicul de bază și îmbogățesc mai departe vocabularul prin compunere și derivare. i de nord alcătuiesc o comunitate relativ mică în apropierea municipiului Roman (în maghiară "Románvásár", "Târgul Românilor"), în satele Săbăoani ("Szabófalva
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
subordonate, în viziunea gramaticii tradiționale. Între propozițiile coordonate nu există niciun raport ierarhic, ci numai de conținut și logic. Acest raport poate fi copulativ, adversativ, disjunctiv, consecutiv sau explicativ. Propozițiile coordonate pot fi juxtapuse sau legate între ele printr-o conjuncție. Coordonarea copulativă leagă între ele propoziții ale căror acțiuni sunt asociate între ele, simultane sau care se succed. Deseori, propozițiile copulative sunt juxtapuse, mai ales când sunt mai multe decât două. În acest caz sunt juxtapuse cele în afara ultimelor două
Fraza în limba maghiară () [Corola-website/Science/316287_a_317616]
-
propozițiile copulative sunt juxtapuse, mai ales când sunt mai multe decât două. În acest caz sunt juxtapuse cele în afara ultimelor două: "A lány szép, van munkája és főzni is tud" „Fata e frumoasă, are de lucru și știe să gătească”. Conjuncțiile copulative care leagă între ele propoziții sunt următoarele: Propozițiile coordonate astfel se opun logic una alteia. Conjuncții: Propoziția adversativă poate fi și juxtapusă: "Ígérni könnyű, megtenni nehéz" „E ușor de promis, e greu de făcut”. Raportul disjunctiv leagă propoziții care
Fraza în limba maghiară () [Corola-website/Science/316287_a_317616]
-
cele în afara ultimelor două: "A lány szép, van munkája és főzni is tud" „Fata e frumoasă, are de lucru și știe să gătească”. Conjuncțiile copulative care leagă între ele propoziții sunt următoarele: Propozițiile coordonate astfel se opun logic una alteia. Conjuncții: Propoziția adversativă poate fi și juxtapusă: "Ígérni könnyű, megtenni nehéz" „E ușor de promis, e greu de făcut”. Raportul disjunctiv leagă propoziții care se exclud reciproc, fiind conectate cu următoarele conjuncții: Propoziția coordonată consecutiv prezintă o acțiune ca fiind urmarea
Fraza în limba maghiară () [Corola-website/Science/316287_a_317616]
-
următoarele: Propozițiile coordonate astfel se opun logic una alteia. Conjuncții: Propoziția adversativă poate fi și juxtapusă: "Ígérni könnyű, megtenni nehéz" „E ușor de promis, e greu de făcut”. Raportul disjunctiv leagă propoziții care se exclud reciproc, fiind conectate cu următoarele conjuncții: Propoziția coordonată consecutiv prezintă o acțiune ca fiind urmarea acțiunii din propoziția precedentă. Conjuncțiile sale sunt: Propoziția coordonată astfel poate fi de două feluri: Ca în limba română, fiecărei părți de propoziție îi corespunde o propoziție subordonată. Astfel, există propoziție
Fraza în limba maghiară () [Corola-website/Science/316287_a_317616]
-
și juxtapusă: "Ígérni könnyű, megtenni nehéz" „E ușor de promis, e greu de făcut”. Raportul disjunctiv leagă propoziții care se exclud reciproc, fiind conectate cu următoarele conjuncții: Propoziția coordonată consecutiv prezintă o acțiune ca fiind urmarea acțiunii din propoziția precedentă. Conjuncțiile sale sunt: Propoziția coordonată astfel poate fi de două feluri: Ca în limba română, fiecărei părți de propoziție îi corespunde o propoziție subordonată. Astfel, există propoziție subiectivă, predicativă, obiectivă, completivă de diferite tipuri și atributivă. În plus mai sunt luate
Fraza în limba maghiară () [Corola-website/Science/316287_a_317616]
-
ház" „A scos un strigăt de s-a zguduit casa”, subordonata este considerată obiectivă cu valoare circumstanțială de măsură, pentru că întregește antecedentul "akkorát", care este la cazul acuzativ, singurul la care poate fi obiectul. Cuvântul introductiv al subordonatei poate fi: Conjuncția "hogy" poate fi folosită facultativ împreună cu alt cuvânt introductiv: "Nem tudom, (hogy) mit csináljak" „Nu știu ce să fac”, "Szeretném, (hogy) ha elvinnétek a hídig" „Aș vrea să mă duceți până la pod”. Ea poate fi omisă uneori și atunci când introduce singură subordonata
Fraza în limba maghiară () [Corola-website/Science/316287_a_317616]
-
la el/ea, l-am sunat/am sunat-o la telefon”. Această subordonată, netratată aparte în gramaticile românești, completează complementul numeric al unui verb din principală, exprimând dependența frecvenței repetării acțiunii din principală de frecvența repetării acțiunii din subordonată. Cu conjuncția "hogy", subordonata are nuanță consecutivă. Acest tip de subordonată conține o acțiune care exprimă sau influențează starea lucrului sau persoanei denumite de subiectul sau obiectul principalei. Corespunde complementului de stare. Această subordonată întregește complementul de origine din pricipală, antecedent al
Fraza în limba maghiară () [Corola-website/Science/316287_a_317616]
-
decât au fost părinții lui”. Acest tip de subordonată întregește un antecedent care îndeplinește funcția de complement permanent (numit și asemantic) al unui adjectiv, verb sau formă nominală a verbului. Antecedentul este un pronume demonstrativ de depărtare, iar cuvântul introductiv - conjuncția "hogy" sau un pronume relativ. De cele mai multe ori, această subordonată corespunde unei completive indirecte din gramaticile românești. Exemple: Aceste subordonate, pe lângă faptul că întregesc o parte de propoziție din principală, au și un conținut semantic special (consecință, condiție, concesie sau
Fraza în limba maghiară () [Corola-website/Science/316287_a_317616]
-
feluri, ceea ce determină forma verbală a predicatului din subordonată și din principală: Aceast tip de subordonată exprimă o împrejurare în opoziție cu acțiunea presupusă din conținutul principalei, dar care nu împiedică acea acțiune. Nu are antecedent și se introduce prin conjuncțiile "bár, ámbár, habár, jóllehet, noha, ugyan", toate cu sensul „deși, cu toate că”: Bár volt jegyem, nem jutottam be a stadionba" „Deși aveam bilet, n-am putut intra pe stadion”. Se mai întâlnește și cu construcția "ha" + predicat + "is": "Nem bánom, ha
Fraza în limba maghiară () [Corola-website/Science/316287_a_317616]
-
tip de atributivă întregește apoziția unei părți de vorbire nominale din principală. Antecedentul ei este un pronume plasat după cuvântul determinat și acordat cu acesta în număr și caz. Cuvântul său introductiv este de regulă un pronume relativ, mai rar conjuncția "hogy". Exemple:
Fraza în limba maghiară () [Corola-website/Science/316287_a_317616]
-
ligaturilor în tipărituri. Există ligaturi vechi folosite și astăzi. În cazul caracterelor, unele sunt numai estetice, adică literele care stau la originea lor corespund fiecare unui fonem. O asemenea ligatură este &, care provine din legarea literelor e și t ale conjuncției latinești "et" „și”. Ligaturile au fost și o cale de a crea litere pentru transcrierea unor foneme specifice unor limbi, de pildă, în limba franceză œ, ce redă vocala /œ/, în limba germană w (din v v) pentru /v/, în
Ligatură (tipografie) () [Corola-website/Science/330723_a_332052]
-
Din punct de vedere gramatical, există multe asemănări între limbile română și valonă, există caracteristici comune, ce lipsesc în alte limbi romanice. Printre altele, timpurile supracompuse, atât de mult folosite în Ardeal. Formele verbale folosite în subordonata condițională introdusă prin conjuncția "si" sunt întocmai ca în limba română. De exemplu: Din punct de vedere fonetic, există câteva caracteristici. Cei doi diftongi ori diasisteme din limba română se găsesc și în valonă. De exemplu, 'moarte, poartă, coardă' se fac în valonă: 'moirt
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
origine răsăriteană provenind din limbile rusă sau ucraineană. Cea mai proeminentă diferență între graiul moldovenesc și limba literară constă în palatalizarea consoanelor "ș", "ț" sau "j" în limba literară „ausbau”, spre deosebire de pronunțarea tare a consoanei în graiul moldovenesc „abstand”. Astfel conjuncția "„și”" sau pluralul substantivelor terminate în "ș", "ț" sau "j" iau în limba „ausbau” forme precum "„mătase”", "„ostași”", "„praji”", "„seară”", "„soldați”", "„și”", "„zeamă”" iar în graiul „abstand” formele "„mătasî”", "„ostaș'”", "„praj'”", "„sarî”", "„soldaț'”", "„șî”", "„zamî”". Acest fenomen fonetic specific este
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]