419 matches
-
cazul sinonimelor, se remarcă prezența perechilor antinomice în cadrul majorității claselor semantico-gramaticale; se disting, astfel: substantive antonime (bunătate răutate), adjective antonime (bun rău), verbe antonime (a veni a pleca), pronume antonime (toți nici unul), adverbe antonime (bine rău), interjecții antonime (ura! vai!), conjuncții antonime (și nici), prepoziții antonime (cu fără). (c) Omonimia este relația dintre unități lexicale caracterizate prin identitate la nivelul formei și diferență în plan etimologic și la nivel semantic (cf. Zugun, 2000, p. 248; Șerban & Evseev, 1978, pp. 172, 175
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
facă coadă de zmeu, câte și câte nu mai făceau, încât băgaseră spaima-n sat, să le vie bieților de oameni să-și ia lumea-n cap, și nu alta!" (Ioan Slavici, Spaima zmeilor) Formulați enunțuri în care să valorificați conjuncții coordonatoare copulative, disjunctive, adversative, respectiv conclusive. Exemplificați, în enunțuri, diferitele tipuri de propoziții subordonate pe care le pot introduce locuțiunile conjuncționale: cu toate că, din cauză că, măcar că. Precizați, prin raportare la enunțul: E atât de înalt de se lovește mereu de tocul ușii
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
însă de locutor într-o ordine care arată că un element se constituie în concluzie pentru cel anterior lui: Este o idee interesantă, deci de dezvoltat.; E atent,/ prin urmare notează totul. Formal, acest raport sintactic este marcat prin: * joncțiune conjuncții coordonatoare: și, nici, precum și, iar, dar, însă, ci, sau, ori, fie... fie, sau... sau, deci, în concluzie, așadar, prin urmare etc.; * juxtapunere reprezentată, în planul comunicării scrise, prin diferite semne de punctuație; vezi (în I.6.) rolul virgulei, al punctului
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
În principal ca membru al Alianței Nord-Atlantice. Reforma establishment-ului militar În ansamblul său, sub presiuni externe, este de asemenea o măsură menită mai degrabă să convingă factorii externi - deși dimensiunea internă nu este nici ea neglijată. În mod absolut conjunct, revine În prim-plan poziția la care România aspiră, respectiv aceea de factor de stabilitate (dar și stabilizator, cu implicațiile pe care le presupune În termeni de putere și influență) În subsistemul său de relații internaționale, dezvoltat și implementat prin
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
impune, pornim, silesc, vedem, simțim, se rupe, se supără, bănuiește, ne abatem, nu voiește, e sinceră, e viu, sunt trebuitoare, atrage, stinge ș.a., sugerându-se astfel, și la nivel morfosintactic, abordarea contrastivă prezent-trecut). Relaționarea enunțurilor se realizează în principal prin conjuncții coordonatoare copulative, care conferă textului impresia de acumulare progresivă a informațiilor; conectorii preponderenți sunt de natură cauzală și temporală: "Cunoscând odată stipulațiunile respective ale Tratatului de Berlin, vom cerceta deci întru cât avem datoria și întru cât dreptul de a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
speak the truth, Do you not love my sister? EDMUND: În honored love REGAN: But have you never found my brother's way To the forfended place? EDMUND: That thought abuses you. REGAN: I am doubtful that you have been conjunct And bosomed with her, aș far aș we call hers. EDMUND: No, by mine honor, madam. REGAN: I never shall endure her: dear my lord, Be not familiar with her. ACTUL V SCENĂ 1 (Tabăra britanică lîngă Dover. Intra, cu
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
secțiunea 6.1.4*). De menționat că al doilea tip de preferințe minmax îl implică pe cel dintâi. 6.1.4. Reformularea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale În primul rând, voi face o distincție între alternative simple și alternative conjuncte. O alternativă simplă (sau o subalternativă<footnote Această a doua denumire indică mai clar faptul că, în cazul paradoxului Sen, avem de-a face cu alternative care conțin, de fapt, două alternative unite printr-o conjuncție. footnote>) se referă la
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în cazul paradoxului Sen, avem de-a face cu alternative care conțin, de fapt, două alternative unite printr-o conjuncție. footnote>) se referă la acțiunea unui singur individ, e.g. x: „citesc cartea” (1); y: „nu citesc cartea” (0). O alternativă conjunctă se referă la acțiunea unui individ în raport cu acțiunea altui individ. e.g. x: „citesc cartea și tu nu citești cartea” (1,0), y: „nu citesc cartea și tu nu citești cartea” (0,0), z: „citesc cartea și tu citești cartea” (1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
individ, e.g. x: „citesc cartea și tu nu citești cartea” (1,0), y: „nu citesc cartea și tu nu citești cartea” (0,0). Perechea (x,y) îmi este personală deoarece singurul comportament care variază este al meu. Alternativele simple, alternativele conjuncte și alternativele personale unui individ pot primi următoarele denumiri tehnice: alternativele simple care compun alternativele conjuncte vor apărea sub denumirea de x aspecte , alternativele conjuncte sub denumirea de stări sociale, iar alternativele personale unui individ, sub denumirea de x variante
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și tu nu citești cartea” (0,0). Perechea (x,y) îmi este personală deoarece singurul comportament care variază este al meu. Alternativele simple, alternativele conjuncte și alternativele personale unui individ pot primi următoarele denumiri tehnice: alternativele simple care compun alternativele conjuncte vor apărea sub denumirea de x aspecte , alternativele conjuncte sub denumirea de stări sociale, iar alternativele personale unui individ, sub denumirea de x variante . În al treilea rând, preferințele unui individ i sunt libertariene minimal-raționale, dacă și numai dacă preferințele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
y) îmi este personală deoarece singurul comportament care variază este al meu. Alternativele simple, alternativele conjuncte și alternativele personale unui individ pot primi următoarele denumiri tehnice: alternativele simple care compun alternativele conjuncte vor apărea sub denumirea de x aspecte , alternativele conjuncte sub denumirea de stări sociale, iar alternativele personale unui individ, sub denumirea de x variante . În al treilea rând, preferințele unui individ i sunt libertariene minimal-raționale, dacă și numai dacă preferințele individuale pe propriile aspecte din alternativele conjuncte sunt aciclice
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
aspecte , alternativele conjuncte sub denumirea de stări sociale, iar alternativele personale unui individ, sub denumirea de x variante . În al treilea rând, preferințele unui individ i sunt libertariene minimal-raționale, dacă și numai dacă preferințele individuale pe propriile aspecte din alternativele conjuncte sunt aciclice și complete. Mai simplu, fiecare individ trebuie să aibă o preferință aciclică și completă pe x aspectele care îl privesc, e.g. reluând cazul alegerii cantității de muncă, dacă avem patru alternative: : , adică 1m este angajat part-time și 2m
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
esr) Pe scurt, aceasta pretinde unei soluții să: a) elimine inconsistența pentru cazul în care numărul decisivităților este egal cu cel al x variantelor ; b) elimine inconsistența pentru societăți cu orice număr finit de indivizi, orice număr finit de alternative conjuncte și orice număr finit de strategii; c) să folosească o condiție libertariană coerentă. a) Eliminarea inconsistenței pentru cazul în care numărul decisivităților este egal cu cel al x variantelor . Condiția libertariană introdusă de Sen în (1970a), (1970b) acordă decisivitatea individuală
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1m este angajat full-time; zm1: 1m nu este angajat și wm1: 1m este angajat part-time. Se poate observa că o strategie se referă doar la opțiunile individuale posibile într-o anumită situație, în vreme ce alternativele simple sunt acele părți din alternativele conjuncte care privesc comportamentul unui singur individ. În acest fel, deși este aceeași strategie, „ 1m este angajat part-time” apare atât în xm1, cât și în wm1. Să presupunem acum că avem doi indivizi, și că fiecare are la dispoziție următoarele strategii
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că avem doi indivizi, și că fiecare are la dispoziție următoarele strategii (specificarea lor nu este necesară argumentului) (0), (0.1), (0.2), (0.3), (0.4), (0.5), (0.6), (0.7), (0.8), (0.9), (1). Numărul alternativelor conjuncte ce rezultă este de 121. De aici, există pentru fiecare 121 de x aspecte sau alternative simple. Miza acestor definiții este aceea de a înțelege că orice soluție va trebui să elimine paradoxul lui Sen în situații în care fiecare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Amendarea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale [d.6.1.4.1*]: (Alternative simple): O alternativă simplă se referă la acțiunea unui singur individ. e.g. x: „citesc cartea” (1); y: „nu citesc cartea” (0). [d.6.1.4.2*]: (Alternative conjuncte): O alternativă conjunctă se referă la acțiunea unui individ, în raport cu acțiunea altui individ, e.g. x: „citesc cartea și tu nu citești cartea” (1,0), y: „nu citesc cartea și tu nu citești cartea” (0,0), z: „citesc cartea și tu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prin preferințe libertariene minimal-raționale [d.6.1.4.1*]: (Alternative simple): O alternativă simplă se referă la acțiunea unui singur individ. e.g. x: „citesc cartea” (1); y: „nu citesc cartea” (0). [d.6.1.4.2*]: (Alternative conjuncte): O alternativă conjunctă se referă la acțiunea unui individ, în raport cu acțiunea altui individ, e.g. x: „citesc cartea și tu nu citești cartea” (1,0), y: „nu citesc cartea și tu nu citești cartea” (0,0), z: „citesc cartea și tu citești cartea” (1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cartea” (1,0), y: „nu citesc cartea și tu nu citești cartea” (0,0), z: „citesc cartea și tu citești cartea” (1,1), w: „nu citesc cartea și tu citești cartea” (0,1). [d.6.1.4.3*]: (Mulțimea alternativelor conjuncte<footnote [d.6.1.4.3*] este generală și funcționează pentru orice număr de alternative simple și indivizi. Pentru a arăta că nu este vorba exclusiv despre un număr foarte mare de alternative, voi lua două exemple cu care am
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
orice număr de alternative simple și indivizi. Pentru a arăta că nu este vorba exclusiv despre un număr foarte mare de alternative, voi lua două exemple cu care am lucrat până acum. footnote>): # kcA n= , unde Ac este mulțimea alternativelor conjuncte, n este numărul alternativelor simple și k este numărul indivizilor. [d.6.1.4.4*]: Preferințele unui individ i sunt libertariene minimal-raționale dacă, și numai dacă, oricare ar fi j i≠ , și oricare ar fi 2n ≥ x aspectele. [d.6
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]