1,400 matches
-
adulții apar eșalonat și apoi se retrag pentru iernat. Gărgărița albastră a verzei prezintă puțini paraziți, printre care și Bracon variator Nees. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă diferite specii de crucifere spontane și cultivate. Produce pagube la varză, conopidă, gulie, ridichi etc. Adulții rod frunzele de la margini către interior, distrugând aparatul foliar. Larvele pătrund în tulpini unde rod galerii. S-a stabilit că o densitate de 1 - 3 larve pe plantă determină oprirea creșterii plantelor, iar 4- 5 larve
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
apar la sfârșitul lunii aprilie sau începutul lunii mai și se hrănesc cu nectarul diferitelor flori și sunt activi pe vreme caldă și însorită. Depunerea ouălor are loc în grupe de 15 - 20 pe partea inferioară a frunzelor de varză, conopidă sau alte crucifere. Ponta este mult eșalonată, mai ales în regiunile submontane. Prolificitatea unei femele este de 200 - 300 ouă. Incubația durează 6 - 14 zile, în funcție de temperatură. Larvele care apar stau câteva ore nemișcate, apoi încep să se hrănească cu
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
reducerea populațiilor de larve cu 25 - 80 %. Speciile Pteromalus puparum L., Hemiteles melanarius Grav. și Coccygomimus instigator F. parazitează pupele în procent de 10 - 35 %. Plante atacate și mod de dăunare. Larvele produc pagube mari în culturile de varză și conopidă. La început, larvele rod epiderma inferioară și parenchimul frunzelor. Mai târziu, larvele rod toate frunzele, din care rămân numai nervurile principale, atac cunoscut sub numele de “scheletuirea frunzelor” (fig. 14). Măsuri de prevenire și combatere. Diminuarea pierderilor de recoltă produse
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pe an și iernează în stadiul de crisalidă. Primăvara, la sfârșitul lunii aprilie sau începutul lunii mai apar adulții. După împerechere ouăle sunt depuse pe frunzele diferitelor crucifere cultivate și spontane, izolat. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă varza, conopida, rapița și unele crucifere sălbatice. Populația de Pieris rapae L. este atacată de un număr mare de specii parazitoide fiind comune pentru Pieris brassicae și Pieris napi L. Speciile parazitoide reduc populațiile de Pieris rapae L. în proporție de 70
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
În timpul zilei, adulții stau ascunși pe sub frunze, sub bulgării de pământ etc. După câteva zile de hrănire, au loc împerecherea și ponta. Ouăle sunt depuse în grupe de 10 - 40 (uneori până la 150) pe partea inferioară a frunzelor de varză, conopidă, ridichi și alte crucifere. Prolificitatea unei femele poate să ajungă până la 2700 ouă, în medie sunt depuse 600 - 800 ouă. Incubația durează 12 - 14 zile. Larvele care apar, stau grupate și se hrănesc cu frunze, determinând perforații punctiforme. Apoi larvele
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Hal., procentul de parazitare fiind de 10 - 40 %. Pupele sunt parazitate de Coccygomimus instigator F. și Ephialtes compunctor L., în procent de 8 - 10 %. Plante atacate și mod de dăunare. Buha verzei este un dăunător polifag; pe lângă speciile crucifere: varză, conopidă, muștar, rapiță etc., se întâlnește frecvent pe sfeclă, tutun, mazăre, unele plante medicinale (mătrăguna), plante ornamentale (dalii, crizanteme). Larvele care apar rod la început epiderma inferioară și parenchimul frunzelor, apoi perforează limbul foliar sub formă de orificii neregulate. Pagube mai
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
dalii, crizanteme). Larvele care apar rod la început epiderma inferioară și parenchimul frunzelor, apoi perforează limbul foliar sub formă de orificii neregulate. Pagube mai mari le produc omizile din ultimele vârste, care pătrund în căpățâna de varză sau inflorescențele de conopidă, în care rod galerii mari (fig. 15 d). În aceste galerii se adună resturi de hrană și excrementele larvelor, pe care se localizează diferite bacterii și ciuperci saprofite, ce accelerează procesele de degradare. La atacuri puternice, pagubele pot ajunge până la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
adulții, care au un zbor crepuscular, rapid și de scurtă durată. Împerecherea are loc la câteva zile de la apariția adulților. Depunerea ouălelor are loc izolat sau în grupe mici (2 - 4), pe partea inferioară a frunzelor diferitelor plante crucifere (varză, conopidă, ridichi,gulii etc). O femelă poate depune 80 - 120 de ouă. Incubația durează 3 - 7 zile, iar larvele care apar pătrund în frunze, unde rod parenchimul, rozând mine caracteristice. După o perioadă de hrănire de 415 zile, larvele părăsesc minele
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Agnita fenestralis Hall. și Microplitis mediana Rath., iar pupele de paraziții: Diadegma fenestralis Hall., Diadegma armillatta Grav., Diadegma chrysostictos Grav., Diadegma gracilis Grav. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător specific culturilor de crucifere, cum ar fi: varza, conopida, gulia, muștarul hreanul etc. Cele mai mari pagube le produce la varză și conopidă. La apariție, larvele sunt miniere distrugând parenchimul frunzelor. Apoi larvele trec pe partea inferioară a frunzelor, unde rămân până la dezvoltarea completă. Frunzele atacate capătă un aspect
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Diadegma armillatta Grav., Diadegma chrysostictos Grav., Diadegma gracilis Grav. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător specific culturilor de crucifere, cum ar fi: varza, conopida, gulia, muștarul hreanul etc. Cele mai mari pagube le produce la varză și conopidă. La apariție, larvele sunt miniere distrugând parenchimul frunzelor. Apoi larvele trec pe partea inferioară a frunzelor, unde rămân până la dezvoltarea completă. Frunzele atacate capătă un aspect plumburiu și se usucă (fig. 104 g). În anii de invazii, larvele pot ataca
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
sub plante sau bulgării de pământ. Depunerea ouălor începe la 8 - 15 zile de la apariția adulților. Ouăle sunt depuse izolat sau în grupe de 2 - 3 la baza plantelor sau în crăpăturile solului, în apropierea rădăcilor plantelor de crucifere (varză, conopidă, ridichi, muștar etc.). O femelă poate depune 30 --120 ouă, uneori până la 300. Pe o plantă pot fi depuse un număr mare de ouă de mai multe femele. Incubația durează 5 - 12 zile, frecvent 7 - 10 zile. Larvele care apar
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
galerii. Dezvoltarea larvară durează 15 - 34 zile, în funcție de temperatură. Larvele mature se transformă în pupe în sol. Adulții apar în a doua jumătate a lunii iunie. După împerechere, femelele depun ouăle pe varza de toamnă sau pe semincerii de varză, conopidă etc. Larvele generației a doua ajung la completa dezvoltare în luna august și se retrag în sol, unde se transformă în pupe și intră în diapauză hiemală. În zonele sudice se semnalează și a treia generație, care se dezvoltă în
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
L., Paederus fuscipes Curt., Staphylinus caesareus Ced., Tachyporus nitidulatus F. etc. Dintre paraziți, importanță economică prezintă speciile: Phygadenon vagatus Grav., Stilpnus gagates Grav., Orthocentrus radialis Grav. etc. Plante atacate și mod de dăunare Larvele atacă cruciferele spontane și cultivate: varza, conopida, ridichile, rapița, muștarul etc. Larvele rod galerii în rădăcină și în zona coletului. Atacul începe uneori chiar din faza de răsad sau după plantare. Atacul devine evident după 25 - 30 de zile de la infestare. Frunzele au o culoare verde-închis lăsate
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
se retrag în straturile superficiale ale solului, preferând locurile umbrite și umede. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 140 specii de plante spontane și cultivate. Sunt preferate următoarele specii de legume: salata, varza, conopida, tomatele, castraveții, dovleceii, morcovul, ștevia etc. Atacul se manifestă în vetre, atât pe organele subterane, cât și pe frunze. Sunt preferate plantele tinere. Larvele și adulții rod frunzele din care nu rămân intacte decât nervurile. În culturile de morcov, pătrunjel
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
paraziții, prădătorii sau păsările insectivore, așa cum se poate observa în fig. 39. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase specii de plante. Atacul este produs de larve care consumă frunzele de la tomatele, castraveți, varză, conopidă, mazăre, distrugând frunzele. Cele mai mari pagube sunt produse de larvele din prima generație. În anii de invazie, numărul de larve pe plantă poate ajunge până la 15 exemplare. Măsuri de prevenire și combatere Efectuarea de tratamente chimice la avertizare sau
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
populațiilor de larve pe Phygadeuon norrelisomae Hers. și Phygadeuon tricops Thom. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase plante legumicole, floricole, precum și cerealele. La legume atacă fasolea, castraveții, pepenii, dovleceii, tomatele, ardeiul, ceapa, varza, conopida, spanacul, sparanghelul etc. Dintre plantele floricole: gladiolele etc. Larvele rod galerii în semințele în curs de germinație, în tulpinițe și cotiledoane. Din cauza atacului, plantele nu se mai dezvoltă și în cultură apar numeroase goluri. Cele mai mari pierderi se înregistrează
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
stimulatoare În insuficiența hepatică. Deosebit de eficient este consumul de dimineață, pe stomacul gol, a unei lingurițe cu ulei de măsline, cu o felie de lămâie. Sunt excluse grăsimile fierte și prăjite, sosurile cu rântași, prăjelile, unele legume dure (varză, napi, conopidă, castraveți), fructele de mare crude, zahărul și produsele fine de patiserie. Întrucât sunt suprimate alcoolurile tari și băuturile prea acidulate, se vor consuma cantități mai mari de ape plate și ceaiuri medicinale pentru eliminarea toxinelor acumulate În ficat. Vor fi
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
grăsimi (slănină, untură etc). Mesele vor fi luate la ore fixe iar bolnavii vor mesteca bine alimentele. În timpul mesei este interzis consumul de lichide. Regimul dietetic prevede un consum de crudități (salată verde, pătrunjel, mărar, leuștean, tomate, ceapă, usturoi, conopidă, hrean) și sucuri de legume, pe cât posibil neprelucrate prin fierbere (morcov, țelină, sfeclă roșie, păstârnac). La dizolvarea pietrelor are un bun efect decoctul din 1 kg rădăcini de pătrunjel, tăiate În bucăți de 2-3 cm și puse În 2 litri
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
În alimentație se mai recomandă lapte dulce, simplu sau amestecat cu ceai, lapte acru amestecat cu tărâțe de grâu, lapte degresat, iaurt, brânză de vaci, caș, urdă, telemea desărată, supe de zarzavat cu orez, griș sau tăiței, borșuri de legume, conopidă, morcov, pătrunjel, mărar, leuștean, dovlecei, piure de cartofi, carne rasol de vită și pui, pește slab, pâine albă, uscată sau prăjită, paste făinoase, compoturi. Alimentele interzise care favorizează formarea de calculi biliari sunt: carnea de porc, oaie, rață, gâscă, vânat
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de reglare a fluxului biliar și În relaxarea vezicii biliare, evitând colica biliară. Sunt excluse excesele de fripturi, grăsimi, afumături, tocături, sarmale, ardei umpluți, chiftele, prăjeli, sosuri cu rântași și maioneze, brânză grasă și fermentată, ouă prăjite, unele legume (varză, conopidă, napi, ceapă), unele fructe (prune, pepeni galbeni, banane), unt, smântână, frișcă, nuci, condimente iuți, murături, prăjituri cu creme, Înghețate, ciocolată, cafea, cacao, tutun și, mai ales, băuturi alcoolice tari. Regimul de viață În general se recomandă tratamentul afecțiunilor biliare care
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
produse lactate (iaurt, lapte bătut, lapte smântânit, brânzeturi nefermentate, brânză de vaci, caș, urdă, lapte cu cafea de cicoare). Sunt indicate legumele verzi consumate sub formă de salată sau gătite cu untdelemn (fasole verde, mazăre verde, cartofi noi, morcov, dovlecei, conopidă, spanac, salată verde, cimbru, frunze de cicoare, ceapă, usturoi -2-3 căței zdrobiți, tomate, țelină). Frunzele de pătrunjel au efecte colagoge, cu stimularea musculaturii netede. La amiază se mai pot servi carne de pasăre fiertă, carne slabă de vițel și pește
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
miere de albine, puțină pâine și biscuiți, Pancreasul va fi dezintoxicat printr-un consum sporit de legume proaspete sau bine fierte care au capacitatea de a stimula funcțiile pancreatice. Sunt recomandate spanac, urzici tinere, morcov, tomate, sfeclă roșie, varză roșie, conopidă, praz, fasole verde, castravete și castravetele amar- Momordica charantia. Sunt eficiente și fructele (cireșe, caise, piersice, mere, pere curățate, prune, gutui, pepeni, coacăze negre și roșii, lămâi, portocale, mandarine, cătină albă, nuci) consummate proaspete sau În sucuri și compoturi, băute
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
litri apă. Cele două lichide se amestecă, se adaugă suc de morcov (1/3 din cantitate) și se beau 2-3 căni pe zi prin Înghițituri rare Treptat se reia alimentația cu piureuri de legume și cereale, legume fierte (morcov, dovlecei, conopidă, spanac), supe de griș sau orez, paste făinoase cu apă și lapte, iaurt, brânză de vaci, caș proaspăt, telemea, biscuiți, pâine albă prăjită, griș cu lapte. În cazul când apar dureri după masă, bolnavul va sta culcat cu o compresă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
gastritele hiperacide, regimul alimentar este dificil și de lungă durată. Produsele nutritive permise pot fi: legumele fierte sub formă de piureuri, budinci și sufleuri, ciorbe și supe de legume (cu adaus de mărar, pătrunjel, leuștean, tarhon, spanac, tomate, cartofi, morcov, conopidă, sfeclă roșie, urzici, pentru excitarea secreției gastrice). Se mai recomandă supele degresate din carne de vită, pasăre și pește slab de apă dulce (șalău, știucă, lin, păstrăv, biban), brânză de vaci, iaurt, telemea desărată, unt proaspăt și untdelemn, orez, griș
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
și vițel, pește slab, bulion de carne degresată, supe și sosuri din carne de pasăre cu tomate, iaurt, brânză de vaci, unt proaspăt, untdelemn crud, pâine prăjită, paste făinoase, piure de cartofi, fulgi de ovăz, legume fierte (spanac, urzici, morcov, conopidă), fructe dulci (mere, pere, caise, prune, struguri), cură de lămâie și portocale (câte 100- 300 g pe zi), aromatizarea alimentelor (cu pătrunjel, mărar, leuștean, tarhon), ceai verde, cafea, cacao. Se evită carnea (de porc, oaie, rață), pește gras, slănină, conserve
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]