972 matches
-
doar praf în ochi. Au și un parlamentar ales în mod democratic, dar nici el nu a găsit ceva care să umplă măcar unul din locurile goale aflate în localitate. Noroc cu primarul, Dinoi Io Io Io, care le spune consătenilor...” Băi, asta este!...Poți face ceva?...Nu poți face nimic!”, consătenii, care au mai rămas prin sat, cred ce spune primarul și totul este conform planului, iar voturile de susținere sunt aruncate către primar că se miră și el de ce
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.6 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371434_a_372763]
-
democratic, dar nici el nu a găsit ceva care să umplă măcar unul din locurile goale aflate în localitate. Noroc cu primarul, Dinoi Io Io Io, care le spune consătenilor...” Băi, asta este!...Poți face ceva?...Nu poți face nimic!”, consătenii, care au mai rămas prin sat, cred ce spune primarul și totul este conform planului, iar voturile de susținere sunt aruncate către primar că se miră și el de ce. Toate străzile satului sunt din pământ și sunt așa de mii
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.6 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371434_a_372763]
-
ani de trudă, ani de documentare și zbatere spre încumințirea cuvintelor și îmbrăcarea lor în straiele graiului ardelenesc autentic, și-a lansat primul volum al romanului SURÂSUL UMBRELOR, pe 12 mai 2013, în satul natal, Bologa, jud. CLUJ. Unul dintre consătenii săi, domnul profesor Liviu Negru, făcând referire la cinstea de a fi contemporan cu autoarea, afirma, pe bună dreptate, că „la Bologa, Dumnezeu a semănat un sâmbure de geniu!” Romanul „SURÂSUL UMBRELOR” nu este altceva decât o minunată frescă a
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
Local i-a conferit titlul de „Cetățean de Onoare” al comunei, iar la evenimentul din noiembrie i-a fost înmânată Diploma aferentă titlului prin care sătenii îi aduc prețuirea lor expresă cărturarului și patriotului basarabean. La rândul său, distinsul lor "Consătean" cu radăcinile la Codrenii Cimișliei le-a dăruit mirosloveștenilor un braț de cărți născute din osârdia și harul domniei sale, cu autograf și emoționante dedicații poetice. Le-a vorbit totodată despre Basarabia ca parte a Vetrei Românești, cea mai crud supusă
SCRIITORULUI-ACADEMICIAN NICOLAE DABIJA I S-A CONFERIT TITLUL DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI MIROSLOVEŞTI, JUDEŢUL IAŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372022_a_373351]
-
din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați, cu boaba albă, foarte mare și cu un puf argintiu pe ea. Un consătean având pământul în răzor cu lotul nostru de viță de vie, cultivase în acel an porumb, iar printre rânduri a semănat în niște spații rotunde gaolean, o plantă ce se asemăna cu meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
trestia de zahăr. Cred că era o variantă autohtonă a trestiei de zahăr. Mama mare obținea din sucul de gaolean un magiun foarte gustos. Avea o presă specială, folosită la storsul sucului care prin fierbere se îngroșa ca magiunul. Acest consătean cu pământul megieș cu lotul nostru, în spațiile sub formă de cercuri în care se dezvolta printre plantele de porumb mărețul gaolean, a pus și sămânță de pepeni verzi și cum aceștia începeau să se coacă, ziua își mai aducea
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
arta și cultura, dorul și iubirea de locuri unde îți poartă gândul? Deși sunt stabilit pe tărâmuri bănățene, bucurat de prietenia unor oameni deosebiți, sufletul meu este în permanență în Țara Făgărașului, în Cârța mea dragă, alături de frații, rudele și consătenii mei dragi. Un cuvânt despre perspective? În fiecare an, în preajma Crăciunului realizez alături de colegi apropiați câte un colaj de colinde. Am înregistrat până acum, împreuna cu Mihaela Petrovici, Otilia Radu, Adrian Stanca, Daniel Rosalim, Marius Boeriu, Alin Turculescu și Sebastian
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
intenția asta. - Da!... Dacă nu erai tu, mureau de foame, îl zeflemisi femeia. Zii, mai bine, că iar dă târcoale pe lângă gard, „păluga” aia cu sticla de țuică-n buzunar. „Păluga”, este a doua poreclă a lui Stemate în preferințele consătenilor săi, după cea de „Păsărilă”, căruia - înalt și slab, fiind - ambele îi vin „ca turnate”. „Aș vrea eu să dea târcoale, da’ nu dă, nenorocitu’!...”, gândi Petre, urmărind tăcut și distrat dansul haotic și agitat al păsărilor printre firele de
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
exilat în vreun cătun lipsit de drumuri, unde medicul este nevoit să acționeze ca un biet felcer aproape analfabet sau este solicitat să intervină deopotrivă în cazurile de îmbolnăvire umană, ca și în cele în care viața animalelor din curtea consătenilor de circumstanță este în pericol. Mihai Ganea nici nu-și deplânge soarta, vorbind de greutățile cu care s-a confruntat până s-a văzut urcat pe cea mai înaltă scară profesională, aceea de profesor la Facultatea de Medicină. Nu, Batalionul
VIAŢA CA O CURSĂ PE UN CÂMP MINAT, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345819_a_347148]
-
de cel din Șeherezada, la frumoasa și dramatica poveste erotică a lui George Bărăgan care în tinerețe a fost asaltat deopotrivă de înstărita Filița Coșovei și de mult mai săraca Floarea, ambele așteptând nerăbdătoare să se întoarcă de la oaste acest consătean harnic amintind, până la un punct, de Ion al Glanetașului. Căile și resorturile dragostei rămân încurcate pentru flăcăul disputat aprig de cele două fete din sat: „Întrebarea asta m-a zgândărit dă la tinerețe până în ziua dă azi. Nu i-am
CRONICĂ ION ROŞIORU LA ROMANUL „ÎNTOARCEREA”, AUTOR DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345886_a_347215]
-
sfârșise pentru mine acolo la țară și că niciodată nu va mai fi ce a fost. Îmi aduc aminte că am plecat cu mama la înmormântarea bunicului, când am ajuns curtea era plină de oameni erau rude, prieteni, copii, nepoți, consăteni, ce veniseră să-l mai vadă odată pe acel bătrân simpatic. Înainte de a intra în casa am văzut o cruce mare de lemn sprijinită pe prispa casei, pe care scria Tudor Nicolae și atunci am înțeles că urma să văd
TIMPURI APUSE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347852_a_349181]
-
Două săsoaice din satele învecinate în frumoasa ținută de sărbătoare care atingea vârful pantofului însoțite de o țanțoșe bucureșteancă, evoluata verișoară, cu păr breton și rochiță trei sferturi. Parcaseră docarul care le-a adus în piața mare unde și alți consăteni își aveau atelajele și se plimbau acum prin cetate admirând cu exclamații volubile tot ce vedeau în jur. Și aveau ce să vadă. Din parc în parc, de pe înguste străzi prin mari piațete din fața impunătoarelor biserici monument. Obosiseră. Era momentul
TASATĂ SICILIANĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347936_a_349265]
-
dincolo de Carpați, în zona Catolicismului. Dar nu au găsit fețe îndurerate de „pierderea întregului avut” cântate la un pahar de amărăciune în crâșmă. Au găsit oameni harnici, tot satul muncind cot la cot pentru repararea stricăciunilor cauzate de nepriceperea unui consătean mai puțin prevăzător. Așa interpretează un om al Occidentului, un creștin Catolic o urgie a naturii. Reporterul a plecat cu coada-ntre picioare căci n-a găsit bocitoarele care să critice, sau să laude (după numărul antenei) Guvernul sau Președinția
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 4 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347947_a_349276]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > CONSĂTEAN CU O ZEIȚĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Coordonatele spațiale Pe "Calea Națională", strada ce străbate longitudinal satul natal al lui Dio, în spatele școlii noi din localitate și vis-a
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347265_a_348594]
-
sunt cinci fete : Ileana, Maria, Ștefania, Eugenia și Angelica. - Simona Amânar, nepoata matale, are mulți verișori ? - Cele cinci fete ale mele au douăzeci și patru de copii! Băieți și fete. - Locuiesc toți aici ? -Nu. Costel Zăgan, DEȘERTUL DE CATIFEA (117) Referință Bibliografică: CONSĂTEAN CU O ZEIȚĂ / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1058, Anul III, 23 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347265_a_348594]
-
mai mare, în poiana Lui Toader. În pădurea ce se întindea de la marginea satului spre munte, era la vreun kilometru o poiana întinsă plină cu flori și fâneață. I se spunea a Lui Toader, că aici s-a spânzurat un consătean, cu mulți ani în urmă, de l-au găsit oamenii atârnând de creanga unui fag rămuros. Aici au venit, vezi Doamne, să adune flori de iasomie și băiatul a cules așa de bine florile, până a cules-o și pe
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
funcționat 7 ani ca profesor de franceză în județul Caraș-Severin. Din anul școlar 1978-1979 s-a întors în Rucăr, devenind profesor titular la Grupul școlar forestier Rucar. Și-a dobândit prin perseverență si muncă asiduă respectul binemeritat al elevilor și consătenilor ei. Pe lângă munca la catedră a avut preocupări extrașcolare lăudabile care i-au adus aprecieri la nivel județean și național pe linia mișcării cultural-artistice a elevilor, a conservrii tradițiilor prin constituirea de grupuri folclorice cu care a participat la festivaluri
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346850_a_348179]
-
mi-a fost să stau la masă cu mama lui, cu fratele lui, cu rudele și prietenii apropiați. “Voi sunteți ai mei!” mai zicea orășeanul, când fugea de vreo horă sau de vreun joc de doi, lăsând mireasa în seama consătenilor ei. Povești cu dentista, ar fi fost prea mult! Ne-am așezat la masă. Mă cunoaște destul de bine ca să-mi interpreteze culoarea din obraji. Știe când mă înfurie ceva. Pe asta am și mizat. În trei cutii avea mărțișoare noi
UN MĂRŢIŞOR, DE DOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346855_a_348184]
-
făcute în satul aflat între „livezi nesfârșite”. Scriitorul bucovinean și sucevean Grigore Ilisei semnează prefața acestui album - monografie, în care spune că „Părintele Timotei nu-i doar gând, ci și faptă. Una care îmbracă întotdeauna veșmântul ofrandei. Albumul Rădășeni, dăruit consătenilor și conaționalilor, deopotrivă, pregătit cu rigoare, pricepere, har și dogoarea izvorâtă dintr-o curată afecțiune, reprezintă chipul în odăjdii de preț al acestei așezări stârnitoare de admirație”. Despre smeritul preot din satul livezilor Chiar dacă s-a desprins de satul natal
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
Publicat în: Ediția nr. 661 din 22 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului BIBLIOTECARUL Ioan ȘTEFAN Despre bibliotecarul Ioan ȘTEFAN auzisem de la primarul comunei Bunești Suceava, care mi-a trimis o schiță de monografie a comunei Bunești. Nu știam că este consătean cu mine. Dar iată că în anul 2011 aveam să ne cunoaștem real după întâlnirile virtuale și telefonice. Ceva mă atrăgea spre acest tânăr de seama fiului meu. În 15 septembrie 2011 aveam să-l cunosc personal pe bibliotecarul comunei
BIBLIOTECARUL IOAN ŞTEFAN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346454_a_347783]
-
te numesc în postul de la Sătic. E aproape de casa dumitale părintească, a ținut să mai precizeze dânsul. Cunoști drumul prin Piscul Jugii? mă mai întrebă. “Îl cunosc, dle revizor, i-am răspuns pe nerăsuflate. Candidat la o suplinire era și consăteanul și prietenul meu Gheorghe Arișanu, care absolvise școala normală din Galați. Eram fericit. Intram pe leafă, mai slăbeam din chingile cu care o împresurasem prea strâns pe sărmana mamă. Până la acea dată, Ghică al Popii (Anastase, un înstărit al timpului
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
o magazie. Zidește, tencuiește, zugrăvește cu aceeași ușurință cu care pune tabla pe o casă și în plus, repară tot felul de unelte. Dar și de o cinste și o bunătate sufletească ieșite din comun. Și de acestea profită ceilalți consăteni care îi aduc lucruri la reparat, unii îi plătesc, alții doar îi promit și-l lasă cu ochii în soare. Și chiar dacă revin cu alte nevoi, el nu le mai amintește de datorii. A reparat cineva un butoi pe care
ÎN CASA TATĂLUI MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348383_a_349712]
-
neamul. Descins în lumea nouă din Sebeșul de Sus, din Mărginime, nea Mitică rămâne cu amintirea satului în suflet. Își aduce aminte, până în cele mai mici amănunte, de locuri, de oameni, de obiceiuri și tradiții de care-i este dor. Consătean cu Goga și Cioran, așa se consideră Mitică, pentru că și cei doi coloși ai culturii românești au aceleași rădăcini, puternic înfipte-n ținuturile Sibiului. Nu degeaba, în conversațiile sale îndelungi cu autorul, nea Mitică recită cu patos versurile poeziei Casa
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
care parcă au uitat de existența locurilor. Curând ne-a dat gând de binețe primarul Costică Postârnac, președintele Colegiului 3 PSD, care la ultimele alegeri și-a zdrobit, pur și simplu, ceilalți trei candidați, obținând un 78,96 % dintre voturile consătenilor, următorul clasat fiind pedelistul Vasile Mironeanu, cu 14,51 %. De altfel, aveam să aflăm, nu cu oarecare uimire, că edilul șef face parte dintr-o familie care a gestionat treburile comunei de zeci de ani, iar acum, nu ce l-
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
să urmeze cursurile unei facultăți, cea de Agronomie, sperând să acopere dealurile satului natal cu vii și livezi. Pleacă la Iași pentru a se înscrie, dar fiind anii războiului, circulația trenurilor era perturbată. Învelit în șuba de ceferist a unui consătean ajunge clandestin, pe un tren militar, la Iași. Trenul mergea spre frontul de est, coboară în gara Nicolina și ratează cu o oră înscrierea la Facultatea de Agronomie. Un tren militar, un consătean ceferist și o oră întârziere au hotărât
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]