465 matches
-
5 - o zi de adunat fânul fără mâncare 7 - o zi de cărăușie cu 4 boi pe distanță de o poștă 100 - o zi de cărăușie cu 1 cal pe distanță de o poștă 150 Regăsim în mai sus citata conscripție, și cazuri de zileri cu o bună situație materială, e drept că foarte rare, dar existau asemenea oameni, atunci în 1722 în Cuciulata, în Comăna de Sus, în Poiana Mărului, în Voila. Ba dintre acești zileri unul e numit Judele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
că mulți boieri și iobagi au trecut granița cu ele și le-au pășunat și le-au susținut pe munții, câmpiile și cu fânul din Țara Românească. Poate și prin aceasta se explică numărul foarte redus de animale rezultat la conscripția din 1722 și în general în cele următoare efectuate în cursul întregului secol al XVIII-lea. Consecința lipsei de nutreț face să apară sporadic cositul al doilea -otava- dar și aceasta numai pe livezile cele mai productive ale satelor situate
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
efectuate în cursul întregului secol al XVIII-lea. Consecința lipsei de nutreț face să apară sporadic cositul al doilea -otava- dar și aceasta numai pe livezile cele mai productive ale satelor situate în apropierea Oltului. Să pătrundem însă în fibra conscripției ordonate de guvernul austro-ungar, efectuată în anii 1721-1722 în întreg districtul Făgărașului și să vedem ce ne spune despre cele două sate ale noastre, Oprea și Streza Cârțișoara. Conscriptorul face mai întâi câteva constatări pertinente de ordin general și anume
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lemnele necesare pentru clădiri au libertate să aducă. Satul nu are nici-un venit, fiindcă venitul dela cele două mori cu trei roți, precum și crâșma și pescuitul și alte venituri sunt ale marelui grof Teleki. În acest moment (la data încheierii conscripției) cele două sate erau datoare contelui Teleki suma de 244 florini și 80 de creițari. Sătenii plătesc dijma în natură după numărul capetelor de persoane, a vitelor și a câblelor din fiecare jugăr de pământ arător. Legea îl obliga pe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
arabile în ambele hotare, fânațe, fân strâns, piue, contribuția militară pe anii 1721-22, observațiuni. Considerăm că nu prezintă interes situația desfășurată a stării locuitorilor satului, dar credem a fi interesant să știm cam între ce valori de încadrau obiectivele acele conscripției în acei ani în Oprea și în Streza Cârțișoara. Vom arăta mai întâi care era situația în Oprea: Rezultă din analiza conscripției că satul avea un preot, Mateiu (interesant că în toate urbariile întocmite cu ocazia acestei conscripții, preoții sunt
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
stării locuitorilor satului, dar credem a fi interesant să știm cam între ce valori de încadrau obiectivele acele conscripției în acei ani în Oprea și în Streza Cârțișoara. Vom arăta mai întâi care era situația în Oprea: Rezultă din analiza conscripției că satul avea un preot, Mateiu (interesant că în toate urbariile întocmite cu ocazia acestei conscripții, preoții sunt prezentați numai cu un singur nume, fie cel de botez, fie de cel de familie) 46 iobagi capi de familie, 9 văduve
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
obiectivele acele conscripției în acei ani în Oprea și în Streza Cârțișoara. Vom arăta mai întâi care era situația în Oprea: Rezultă din analiza conscripției că satul avea un preot, Mateiu (interesant că în toate urbariile întocmite cu ocazia acestei conscripții, preoții sunt prezentați numai cu un singur nume, fie cel de botez, fie de cel de familie) 46 iobagi capi de familie, 9 văduve de iobagi, și un singur ziler, Opre Maior. Preotul satului, era omul cel mai înstărit, dar
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Alde Getza Iuon Getza Iuon Tritzul Văduve de iobagi: Bucura Mutsoie Sora Bretoie Maria Pădurana Neacșa Boberoie Floare Coțofana Stanca Coțofana Stanca Cânduletz Neda Seraca Iuona Secăcioaie Ziler: Opre Maior La Sreza-Cârțișoara nu regăsim în lista de recensământ din acea conscripție, numele unui preot, deși deținem informații că satul la data aceea avea biserică ortodoxă. De altfel în perioada pe care o analizăm satele nu se constituiau decât în jurul unei biserici, nu se concepea existența unui sat decât dacă avea biserică
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Teleki, în scopul, probabil al unei departajări în favoarea ei și a fiilor săi Ladislau și Iosif. Împăratul Francisc al II-lea dispune printr-un ordin suprem din anul 1801, ziua de 7 februarie, din Târgu Mureș, deschiderea unei acțiuni de conscripție privind averea defunctului. Pe baza respectivului ordin au fost delegați în mod special nobilii Sigismund Császár și Moise Bilai, secretari jurați ai Tablei regale din Transilvania, să organizeze și să urmărească întocmirea conscripției solicitate de doamna contesă. Amploarea ce a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din Târgu Mureș, deschiderea unei acțiuni de conscripție privind averea defunctului. Pe baza respectivului ordin au fost delegați în mod special nobilii Sigismund Császár și Moise Bilai, secretari jurați ai Tablei regale din Transilvania, să organizeze și să urmărească întocmirea conscripției solicitate de doamna contesă. Amploarea ce a luat această acțiune ordonată de împărat, ne face să ne dăm seama cât de imens era volumul posesiunilor conților Teleki de Szek. Pentru bunul mers al lucrărilor, în scopul unei cât mai evidente
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Bender și Egorhegy. De asemenea au fost atrase senatele orașelor și districtelor săsești din Sibiu, Brașov, Sighișoara, Mediaș, Bistrița, Cincul Mare, Miercurea Sibilului, Rupea, Sebeșul Săsesc, și Orăștie. În sfârșit au mai fost însărcinați cu realizarea în bune condițiuni a conscripției, primarii, procurorii de stat și toți juriștii din orașele Cluj, Alba Iulia, Tg. Mureș, Tg. Săcuiesc, Sfântul Gheorghe, Odorhei, Ocna Sibiului, Miercurea Ciuc, Brețcu, Hațeg, Deva, Hunedoara, Abrud, Jibou, Ilieni Sic și Cojocna. Această dispoziție regală prescrie în mod foarte sever
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
-și clarifica situația averilor. Vom face abstracție de lucrările sub comisiilor din diversele zone ale întregului principat transilvan și vom urmări numai ceea ce s-a constatat în cele două Cârțișoare ale noastre și eventual în vecinătăți, cu ocazia întocmirii acestei conscripții. Pe baza celor arătate mai sus, așa dar, subcomisia răspunzătoare de satele noastre s-a prezentat în ziua de 23 februarie a anului 1801 în posesiunea din Streza Cârțișoara a «ilustrului» conte Emerik Teleki de Szek, mai precis în casa
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
12. se consemnează existența unei fântâni cu roată, cu două găleți. La 13. găsim o fierărie, la 14. o spălătorie, la 15. un heleșteu cu păstrăvi, la 16. o căsuță de bârne acoperită cu paie în care locuiește la data conscripției un ungur bătrân, pe numele său Iakab Istvan, care nu are niciun fel de avere, nici serviciu, dar este trimis uneori în sat cu probleme de curierat sau cu lucrătorii la câmp atunci când nu i se găsește altcineva de lucru
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
încasau încă o arendă medie anuală de 90 de florini. Și lista averilor continuă la nesfîrșit, noi însă vom mai aminti numai câteva. Tot groful deținea și dreptul la cârciumărit. Administratorul, încheind socotelile pe o perioadă de șase ani anteriori conscripției, a dedus că au fost valorificate către iobagii din Streza Cârțișoara 161 găleți de vin și 51 găleți de rachiu. Mai aflăm că pe moșiile de aci, moștenite, groful deține o moară de apă cu două pietre, în stare bună
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din veniturile morii cu a patra găleată ca vamă. Venit mai mare are moara în anii cu secetă, când vin ardelenii de peste Olt la măcinat, morile lor ducând lipsă de apă în acei ani. Tot administratorul ne informează în documentele conscripției că pe ultimii șase ani media anuală măcinată a fost de 93 de feldere de grâu și 13 cupe, 110 feldere de secară și 5 cupe, 179 de feldere de porumb și 11 cupe din care s-a obținut un
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de asemenea țesător al curții. a treisprezecea: Naftanael Boba a paisprezecea: Stoica Petru, și în sfârșit mai era a cinsprezecea: a lui Adam Cegani, hingherul curții care locuia mai mult la conac având în sarcină îngrijirea câinilor de vânătoare. În conscripție se arată la fiecare poziție averea ce o posedă, terenuri, punctul în care se află, suprafața, cât și randamentul acestora, dacă e arabil în câble, dacă e fânaț în care; ce animale are în gospodărie, câți membrii de familie sunt
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pereche de cisme, precum și un salariu convenit, totul anual. Mai primește o delniță de porumb și are obligația de a țese în țesătoria curții toată toamna, iarna și primăvara, ori fețe de masă, ori giulgiu, ori pânză, după cum primește comanda. Conscripția din 1801, special comandată la cererea «nobilei doamne» mai arată că oamenii satelor pe care le are în proprietate sunt iobagi cu «mai multe drepturi», composesoratul dându-le înlesnirea de a lua nelimitat lemn din pădurea «Luminele», atât pentru uz
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Samoilă, unui alt conte Iosif cu sediul în Sărmaș. Acești iobagi nu apar înregistrați cu sesiunile lor, ca și boierii de altfel, dar sunt amintiți cu ocazia delimitării gospodăriilor din sat sau a terenurilor din câmp, pentru cei cuprinși în conscripția ordonată la cererea contesei Johana Roth. Numărul sesiunilor se ridicau la 70, încluzând de data asta și pe cele din Arpașul de Sus și erau împărțite între nobili prin succesiune. Iobagii au fost înregistrați în urbariu sub denumirea de coloni
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Evidențele erau amănunțit și corect întocmite și păstrate în registre speciale, conforme cu cele mai riguroase norme și metode contabilicești de pe vremea aceea. Pe ultima pagină a urbariului cercetătorul are satisfacția de a putea citi o dedicație a membrilor Comisiei conscripției din 1801, adresată celui ce dispusese întocmirea tuturor inventarelor imenselor averi ale nobililor Teleki, ramura ce descinde din acel Mihail Teleki, care la moșia lui din Cârțișoara, la 14 aprilie 1685 se angaja în fața trimisului impereial Antide Dunod să vândă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
obiceiul lui de a «hori», bun cunoscător al vieții prin proprie experiență, a semenilor săi, devine mai întâi agitator al țăranilor din munți, călătorește de câteva ori la Viena ajungând să prezinte plângerile supușilor împăratului însuși. Precedată de agitațiile în jurul conscripției militare, Horea secondat de prietenii lui cei mai apropiați, Cloșca și Crișan, declanșează cunoscuta răscoală în Zarand ce se extinde ca un adevărat pârjol, cuprinzând repede Munții Apuseni, comitatele Hunedoara și Alba, trecând înapoi în comitatele Turda, Cluj, Sibiu și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se desfășura o activitate susținută în credința moștenită de aceștia dela înaintașii lor, încă din negura veacurilor. Primul nume de preot pe care-l găsim în documente oficiale este al popii Mateiu ce apare abia în urbariul întocmit cu ocazia conscripției din anul 1721 - 1722. Numele de familie nu e consemnat, așa cum nu erau consemnate numele aproape ale tuturor preoților satelor din Țara Făgărașului, cu toate că pe listele de recensământ sunt trecuți cu calitatea de capi ai obștilor din care făceau parte
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din anul 1721 - 1722. Numele de familie nu e consemnat, așa cum nu erau consemnate numele aproape ale tuturor preoților satelor din Țara Făgărașului, cu toate că pe listele de recensământ sunt trecuți cu calitatea de capi ai obștilor din care făceau parte. Conscripția cu pricina ne vorbește despre toate bunurile mobile și imobile de care preotul dispunea în calitatea lui de semiiobag, dar din ea nu aflăm dacă avea sau nu avea un locaș de cult în satul pe care-l păstorea, adică
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
toate bunurile mobile și imobile de care preotul dispunea în calitatea lui de semiiobag, dar din ea nu aflăm dacă avea sau nu avea un locaș de cult în satul pe care-l păstorea, adică aci în Oprea Cârțișoara. Din conscripția lui Klein, din anul 1733, aflăm însă, că aicea slujea preotul ortodox Halmagiu, având biserică, fără să se indice numărul credincioșilor (Bunea, «Episcopul Klein» pag. 367). După cum din revista Transilvania din 1901, la pag 245, luăm cunoștință că la 1750
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pag 245, luăm cunoștință că la 1750 satul avea doi preoți ortodocși cu biserică și cu 450 credincioși, iar la 1761 satul avea nu mai puțin de patru preoți ortodocși la o biserică cu 77 familii (Ciobanu. pag. 61) Dar conscripția oficială din 1748 ne vorbește despre o mânăstire, cea din Gura Secii de pe hotarul satului Streza, la care servea preotul Simion, care avea numai doi călugări și toată averea mânăstirii era o vacă ( Bunea, «P.P. Aron și D. Novacovici» , pag
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
el popa Mateiu Răduleț» (Pușcariu «Documente pentru limbă, vol I, pag. 148). Și mai găsim în scripte că la 1805 la Oprea Cărțișoara, e preot ortodox Iosif Matei Done, hirotonisit la Arad în 1803, având biserică cu 98 de familii. Conscripția dela 1750 recunoaște totuși că în 13 comune din Țara Oltului, locuitorii sunt creștini ortodocși, între acestea sunt enumerate și cele două Cîrțișoare, Streza și Oprea ( G. Bogdan Duică, Convorbiri Literare nr. 12 din 1896, în care se făcea vorbire
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]