1,379 matches
-
Europei. Amintirile unui negociator, Editura Militară, 1993. 77 Tratatul de la Varșovia, Editura Politică, 1981, p. 271. 78 Dezarmarea și dezangajarea militară în Europa. Documente, vol. I-III, București, 1973, Centrul de informare și documentare în științele sociale și politice. 79 Consfătuirea Tratatului de la Varșovia din 15 mai 1985, Editura Politică, p. 271, și Diplomația sec. XX C. Vlad, Fundația Europeană, N. Titulescu, Tratatul de la Varșovia, 1981, p. 257. 80 Idem. 81 C. Vlad, Diplomația secolului XX, Fundația Europeană "N. Titulescu", 2006
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
târziu, vara. Aceluia care voia să rămână îi fusese lipit cuvântul, aflat deja la ordinea zilei, care-l desemna pe musulmanul locuind pe teritoriu creștin: „subjugat“, „mudajjan“, cuvânt deformat de castilieni în „mudejar“. În ciuda acestei denumiri dezonorante, mulți granadini șovăiau. Consfătuirea pe șoptite din patio-ul casei noastre din Albaicin - facă Domnul ca ea să ni se reîntoarcă! - era la fel ca mii de altele asemănătoare ținute în anul acela în oraș și dezbătând toate soarta comunității, ba uneori pe aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
noștri plecați departe, să ne ajutați cu sfaturile voastre. Întrebați-i pentru noi pe doctorii voștri în Legea Sfântă ce trebuie să facem, căci grija noastră este imensă. Înduioșați, pribegii granadini veniți la Fès au ținut în anul acela numeroase consfătuiri, unele în casa lui Khâli. Asistau la ele oameni de vază, oameni de rând, dar mai cu seamă numiții ulema, teologii, versați în cunoașterea Legii. Unii veneau de departe spre a face cunoscute roadele cercetărilor și cugetărilor lor. Îmi amintesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
caise, pere și prune. În schimb, a căpătat zâmbete binevoitoare și cuvinte menite s-o îmbărbăteze. Apoi ea s-a retras îndărătul unei uși, lăsându-ne să discutăm. Restul anului s-a scurs în întregime în neobosite demersuri și interminabile consfătuiri. Uneori, persoane din afara familiei veneau să ni se alăture, aducându-ne sfaturile lor și împărtășindu-ne dezamăgirea. Majoritatea erau granadini, dar mai erau și doi dintre prietenii mei. Unul era, bineînțeles, Harun, care avea să facă în curând din problema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
întregului drum, m-a implorat să repet la nesfârșit aceleași gesturi, râzând în hohote de fiecare dată. * * * Chiar în ziua sosirii noastre la Roma, Giovanni al Cetelor Negre a stăruit să ne ducem împreună la papă. L-am găsit în consfătuire cu Guicciardini, care n-a părut deloc încântat de venirea noastră. Fără îndoială că tocmai îl convinsese pe Sfântul Părinte să ia o hotărâre dificilă și se temea că Giovanni îl va face să-și schimbe părerea. Ca să-și ascundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
nu vei pleca dintre noi? Răspuns: Nu voi pleca! După ce fiecare individ trecea și răspundea la aceste întrebări, căpăta săcușorul de piele legat cu șnur de mătase. Solemnitatea a început la 1,30. După masă, la ora 3, a început consfătuirea. Ea a fost prezidată de către cel mai bătrân dintre legionarii prezenți, d-l Cristache Solomon de la Focșani. Consfătuirea a ținut până la ora 6,30 după care s-a dat citire următorului comunicat: 1. Legiunea afirmă că mai presus de interesele
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
căpăta săcușorul de piele legat cu șnur de mătase. Solemnitatea a început la 1,30. După masă, la ora 3, a început consfătuirea. Ea a fost prezidată de către cel mai bătrân dintre legionarii prezenți, d-l Cristache Solomon de la Focșani. Consfătuirea a ținut până la ora 6,30 după care s-a dat citire următorului comunicat: 1. Legiunea afirmă că mai presus de interesele personale stă Patria cu toate nevoile ei. 2. În slujba acestei Patrii încălcate de străini, toți copiii pământului
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
avea să hotărască profesorul de Limba română de la secția modernă, unde bănuia Barbă că se găsesc mai ușor elemente cu înclinațiuni artistice, decât la real, unde erau, vorbă să fie, spirite "ceva mai pozitiviste". În sfârșit, după multe și interminabile consfătuiri, zeii didactici, specialiști în "materie", au ales "Prometeu" de Victor Eftimiu. După ce s-a stabilit să se joace o scenă din actul al III-lea, profesorul nostru de Română, Avram Todor, care citea foarte frumos, ca puțini profesori, delegat de
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
nuc bătrân s-a prăbușit, fără măcar să fie o adiere de vânt, și a smuls acoperișul casei lui Nae Cuțitaru, lăsând la vederea soarelui podul plin de nuci uscate pe care paznicul cimitirului pretinde că le consumă Împreună cu Dumnezeu, În timpul consfătuirilor În doi desfășurate periodic sub acoperișul de trestie ce tocmai a fost dărâmat de nucul căzut din senin; În mod cu totul surprinzător, anul acesta nu a fost zărit nici măcar un cocor, fapt ce pe mulți Îi pune pe gânduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Este atât de hotărât, încât orice altă încercare de negociere ar fi zadarnică. Hideyoshi nu părea surprins. Le spuse celor doi să revină după ce se odihniseră. În aceeași zi, Hideyoshi îi chemă pe mesageri și pe câțiva generali la o consfătuire. Folosindu-se de o hartă a regiunii, Kanbei revăzu pozițiile liniei defensive a celor șapte fortărețe. Hideyoshi ridică privirea de pe hartă și se întinse, ca și cum ar fi fost obosit. Mai devreme, primise vești despre victoria lui Nobunaga din Kai. Comparând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
străjerii îl aduseră la tabără, își pierduse cunoștința. Era Ora Mistrețului. Hideyoshi încă nu dormea. Când reveni Hikoemon, acesta, împreună cu Hideyoshi și Hori Kyutaro, se duse la clădirea unde era încartiruit Hideyoshi. Acolo, cei trei stătură mult timp așezați împreună. Consfătuirea lor era atât de secretă, încât până și pajii se retraseră. Nu i se permise să rămână decât poetului Yuko, care se așeză după ușile glisante de hârtie, amestecând ceaiul. Chiar atunci, se auziră pași apropiindu-se, în grabă, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
o clipă, vă rog. Yuko reveni înăuntru, dar se întoarse imediat și-l invită pe Asano să intre. Dând la o parte o lampă scurtă, Hideyoshi se întoarse spre Asano, care pășise în cameră. — Scuzați-mă că vă deranjez în timpul consfătuirii. — Nu face nimic. A sosit o depeșă, se pare. De la cine e? — Mi s-a spus că e de la Hasegawa Sojin, stăpâne. Asano îi întinse caseta cu mesajul. Lacul roșu de pe piele strălucea viu, în lumina lămpii. — O depeșă de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Kyutaro și a lui Hikoemon se spulberă dintr-o dată. — Stăpâne? — Cine-i acolo? întrebă Hideyoshi. — Ishida Sakichi, stăpâne. Sakichi cel scund înaintă din umbra ușii glisante, spre camera alăturată. Venind în mijlocul rogojinii tatami, se întoarse către lampa din sala de consfătuire și făcu o plecăciune, lipindu-și palmele de podea. — Sakichi, dă fuga la tabăra lui Kanbei. Spune-i că am de vorbit cu el imediat. Repede! Dacă situația i-ar fi permis, lui Hideyoshi i-ar fi venit să plângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
să ne extindem niciodată în afara provinciilor apusene. Era momentul ca seniorul Mori să ia o hotărâre. — Sunt de acord cu unchiul meu Kobayakawa. Nu vom rupe tratatul, făcându-ni-l pe Hideyoshi dușman pentru a doua oară. La vremea când consfătuirea secretă se sfârși, era seara zilei a patra. În timp ce reveneau în tabără, cei doi generali se întâlniră cu un grup de cercetași de-ai lor. Ofițerul de la comandă arătă agitat, în întuneric, spunând: — Cei din Ukita au început să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
soldați ai lui Ukon, pe cei două mii cinci sute ai lui Sebei, pe cei o mie ai lui Hachiya și unitatea de patru mii a lui Ikeda, armata număra acum mai mult de douăzeci de mii de oameni. La prima consfătuire de război, Sebei și Ukon începură, pe neașteptate, să se certe, nici unul nedorind să cedeze teren. — Din cele mai vechi timpuri, e o chestiune de etichetă a samurailor ca seniorul castelului care e cel mai apropiat de inamic să conducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
prin urmare fiind de la sine înțeles că se cade ca Sebei să preia o linie a primei formațiuni de luptă, iar Ukon s-o preia pe cealaltă. Aștept din partea amândoura să izbândiți fapte pe măsura vorbelor voastre. Pe tot parcursul consfătuirii, soseau cercetași să dea raportul. — Seniorul Mitsuhide s-a retras de la Horagamine și și-a adunat forțele în regiunea din jurul satelor Yamazaki și Enmyoji. De asemenea, a părut să se regrupeze spre Castelul Sakamoto, dar azi dimineață a început, dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
această greșeală intelectului său. Nu făcuse decât să emită o judecată bazată pe rațiune, folosindu-și propria inteligență ieșită din comun. Mai mult, acea judecată anume era în armonie cu ceea ce și toți ceilalți considerau că ar fi fost logic. Consfătuirea se terminase foarte repede, iar Akechi Shigemoto plecă primul. Porni imediat spre Yodo, ca să înceapă construcțiile de urgență pentru fortificarea castelului. Drumul îngust de munte spre capitală avea să fie, cu siguranță, un obiectiv central al atacurilor inamice. Castelul Yodo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Hideyoshi plecă spre Mino. În Mino fusese agitație dar, de îndată ce armata lui începu să avanseze, regiunea fu potolită. Dându-i mai întâi lui Nobutaka în dar Castelul Inabayama, Hideyoshi își demonstră loialitatea față de clanul fostului său stăpân. Apoi, așteptă calm consfătuirea de la Kiyosu, care urma să înceapă în cea de-a douăzeci și șaptea zi din lună. RĂZBOIUL CUVINTELOR În anul acela, Shibata Katsuie împlinise cincizeci și doi de ani. În calitate de comandant militar, era veteranul multor bătălii: ca om, cunoscuse multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
că orchestrase și acest lucru. * * * În fiecare zi, Castelul Kiyosu oferea extraordinarul spectacol al magnificelor procesiuni de oameni călări, care urcau colina, spre poarta castelului. Ținutul de unde își începuse Nobunaga opera sa de-o viață era considerat acum terenul de consfătuire unde aveau să se discute modalitățile de a rezolva problemele clanului. La prima vedere, vasalii clanului Oda rămași în viață, care se adunaseră, susțineau că veniseră să-i prezinte omagiile lor lui Samboshi. Nimeni nu menționa faptul că primise scrisorile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
-i prezinte omagiile lor lui Samboshi. Nimeni nu menționa faptul că primise scrisorile lui Shibata Katsuie sau că ar fi venit la invitația lui Hideyoshi. Dar toți știau că, nu peste mult, avea să înceapă o întrunire la castel. Subiectul consfătuirii era, de asemenea, cunoscut tuturor. Nu mai trebuia decât să se anunțe public ziua și ora. După ce vasalii își aduceau omagiile lui Samboshi, nici unul dintre ei nu se mai întorcea în provincia lui de baștină. Fiecare avea mulți soldați în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cine va fi conducătorul națiunii. Conducătorul acestei mari întruniri va fi Shibata Katsuie.“ Nobutaka îi acorda prestigiu lui Katsuie, câtă vreme Katsuie îi conferea lui Nobutaka influență, și amândoi se lăudau că aveau să-și impună punctul de vedere la consfătuire. Mai mult, când conferința se deschise, în sfârșit, reieși că mulți tindeau deja să fie de partea lor. În ziua aceea, toate numeroasele separeuri din Castelul Kiyosu fuseseră deschise, fără îndoială fiindcă soarele continua să strălucească și, altminteri, căldura și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
nu mai putea evita răspunsul la cererea persistentă a lui Katsuie. Nu, ceea ce spui e pe deplin rezonabil. Există un motiv pentru ca Seniorul Samboshi să participe la această întrunire, dar fiindcă este încă la o vârstă atât de fragedă, iar consfătuirea promite să se prelungească, se va simți, cu siguranță, incomod. Dacă așa dorești, domnule, să-i cerem să se retragă imediat. Răspunzându-i lui Katsuie cu un limbaj atât de moderat, Hideyoshi se întoarse puțin, într-o parte, și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
să se ghicească gândurile celorlalți. Hideyoshi luă, din nou, cuvântul: — Dacă soția Seniorului Nobutada ar fi însărcinată în acest moment, iar noi am aștepta tăierea cordonului ombilical pentru a afla dacă a născut un băiat sau o fată, o asemenea consfătuire ar fi necesară. Dar avem un moștenitor potrivit, așa că, ce nevoie mai e de disensiuni sau de discuții? Cred că ar trebui să ne hotărâm imediat, alegându-l pe Seniorul Samboshi. Persista în atitudinea lui, fără a privi măcar spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
privi măcar spre chipurile celorlalți. Era o obiecție îndreptată în primul rând spre Katsuie. Deși pozițiile celorlalți generali nu erau exprimate prin viu grai, aceștia păreau să fie influențați de opiniile Hideyoshi, dându-i dreptate, în sinea lor. Chiar înainte de consfătuire, generalii văzuseră chipul neputincios al fiului orfan al lui Nobutada, și toți aveau copii acasă. Erau samurai, o cale în care omul putea fi viu azi, dar nu știa niciodată ce-i rezerva ziua de mâine. În timp ce fiecare dintre ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
să facă același lucru în scopul de a sprijini succesiunea lui Nobutaka. Katsuie se chinuia să găsească un argument pe care să-l poată folosi împotriva lui Hideyoshi. Nu se așteptase ca Hideyoshi să-i accepte, cu ușurință, propunerea la consfătuirea din acea zi, dar nu estimase vigoarea cu care acel om avea să insiste să-l susțină pe Samboshi. Nici nu prevăzuse că atât de mulți dintre ceilalți generali urmau să tindă spre a-l susține pe copil. — Hm, ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]