12,787 matches
-
totdeauna este un exemplu de automistificare. Autorul își prezintă o groaznică experiență personală (un infarct) în termenii generali ai fricii omenești de moarte - găsim prea puțin experiență personală, deși aveam de-a face cu un jurnal. O situație limită prilejuiește considerații asupra destinului. Apare chiar o distincție între destin și biografie - urmele destinului sînt căutate cu încăpățînare. Fiecare amănunt biografic capătă greutate, este suprasaturat de semnificații, accidentalul, gratuitul nu interesează. Imaginarul este dominat de marile locuri comune culturale: Cu un mic
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]
-
cît un dovleac și așa a rămas'; despre niște poezii mai vechi: ' Sînt vechi, scrise pe timpul cînd îmi dregeam glasul și-mi chinuiam Pegasul, arătîndu-i Parnasul'. Ceea ce rămîne însă demn de interes sînt paginile în care se referă la literatură. Considerațiile despre epigramă, rondel, parodie, fabulă, odă, comedie sînt foarte utile în configurarea unei biografii a operei. Una dintre obsesiile lui Marin Sorescu era publicarea, cel mai important lucru în viața unui scriitor. Nu e de ajuns să scrii, să fii
Pentru o biografie a operei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15607_a_16932]
-
ultima consecință. în forma tipărită în presă, "memorandum"-ul e un simplu reproș adresat guvernanților că nu pun în practică decizii economice și administrative asupra cărora aceștia deciseseră, pe hârtie, încă în urmă cu vreo cinci ani, asezonat cu câteva considerații "politically correct", dar care se potrivesc precum nuca în perete. A fost nevoie de-o conferință de presă pentru ca limbile autorilor să se dezlege. Dl. Bakk Miklos a spus-o clar: "soluție federală, pe provincii istorice". Mă intrigă nu sintagma
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
ei de câte trei ori pe an birul anului, dar ne mai și conduceau, încet pe cât sigur, către Europa, aceea a Secolului luminilor. Se zice că alarmant ar fi indicele de sănătate a nației. Este însă suficient să luăm în considerație că o treime din români s-au dispensat de mijloacele de încălzire pe timpul iernii, cât ar fi aceasta de viscolitoare, ca să înțelegem în ce încurajatoare măsură s-a înzdrăvenit rasa și ce economii se vor realiza când jumătate din români
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
aici!) au făcut-o în mod propagandistic. Europenii nu sunt nici atât de naivi, nici atât de disperați încât să nu fi efectuat un calcul înainte de-a ne îngădui și nouă să-i vizităm când avem chef. Calculul lor ia în considerație mai multe realități economice și sociale și mai puține realități politice decât se crede. S-a bătut monedă pe "decizia politică" aflată la baza hotărârii recente, și e lesne de ghicit de ce: pentru că actualii guvernanți n-au ce pune pe
Îmbrățișarea de halterofil a Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15654_a_16979]
-
deconstruiește ficțiunea și realitatea în cel mai "clasic" stil ludic și postmodern, ridicând arbitralitatea construcției romanești la rang de principiu primar de creație. Intervine în epic amestecând momentele ori criticându-și propriul edificiu ficțional, își provoacă cititorul la coparticipare, face considerații eseistice asupra istoriei în același spirit filosofic relativizant și vesel apocaliptic. Ca atmosferă, cartea amintește pe alocuri de Borges, notabil într-o minunată găselniță imaginativă, o alegorie a morții și sfârșitului, este vorba de misterioasa "pierdere" a câte unei camere
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
doar după ce am început "războiul" dintre canale, după privatizarea TF 1 și goana după vedete ale micului ecran, care a urmat. Da, aud întrebarea: Cît? Cît? Cîștigam destui bani pentru a stîrni teribile invidii, dar nu destui ca să-mi atrag considerația. Înainte de a beneficia de concurența între canale, primeam un salariu obișnuit, pe care mi-ar fi fost ușor să-l dublez prin participarea la conferințe sau la tot soiul de activități lucrative pe care alte "staruri" de televiziune le acceptă
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
factori ce ar justifica liniar titlul exegezei efectuată de Carmen Brăgaru, numind un destin împlinit, fie că sfârșitul i s-a tras din neiertătoarea acutizare a loviturilor primite în cap din timpul anchetei, fie că nu. Când luăm însă în considerație opera pe care Dinu Pillat n-a mai scris-o, din ceasul în care și-a jugulat vocația de romancier, o gravă întrebare se ridică, susținută, în principal pe constatarea sporului artistic de la Jurnalul unui adolescent, la Așteptând ceasul de
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
din plin o dezbatere care, după părerea mea, suferă de o parțialitate tendențioasă în reconsiderarea trecutului. Unde articolul lui Tony Judt își dovedește cu adevărat însemnătatea și face figură discordantă cu majoritatea unor astfel de intervenții datorate străinilor este în considerațiile din capitolul al treilea, consacrat situației actuale, grevată de moștenirea comunistă, și problemelor integrării. Analiza mi se pare serioasă și corectă. "România va fi o piatră de încercare pentru Bruxelles - scrie Judt, și cei mai mulți eurocrați speră pe ascuns că aderarare
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
încă la 1848; a societății civile, alternative, care să cultive valorile individului și cetățeanului; a deruralizării și deprovincializării; a formării unei puternice pături mijlocii citadine, independente economic față de stat, cu spirit de întreprindere și capitalizare prin muncă, inițiativă și eficacitate". Considerațiile ce le flanchează par așijderea de bun-simț: "Trebuie să cultivăm relațiile literare cu Occidentul la toate nivelurile, pe toate planurile și cît mai intens posibil. Este o condiție sine qua non. Trebuie să ieșim din izolare. Trebuie să recuperăm catastrofa
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
primi mesaje din lumea de dincolo". Aceasta e povestea și e ușor de intuit că o asemenea întîmplare senzațională în sine dă naștere la o mulțime de interpretări. Interesant e cum sînt inserate aceste interpretări în narațiunea de bază, alături de considerații auctoriale, balade și descîntece. Montajul e simplu, simplist chiar, cu toate lipiturile la vedere. Nimic din trecerile insesizabile de la Mircea Eliade, nici o preocupare pentru tehnicile literaturii de gen. Vasile Andru își prezintă povestea sec, într-un stil copilăresc, brutal în
"Nu fac evocare, ci revelare" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15812_a_17137]
-
era un fenomen lesne decelabil, cunoscînd chiar puseuri puternice și pronunțate manifestări ale naționalismului, inclusiv antisemit. Ba chiar, ca în România socialismului "multilateral dezvoltat", antisemitismul era chiar încurajat de stat, fiind o realitate apăsătoare. Încît, din acest punct de vedere, considerațiile marxiste ale lui Claudian sînt perfect amendabile. Că socialismul real din aceste țări (inclusiv U.R.S.S.) a fost o impostură, este adevărat. Însă cum teoria marxistă, așa cum ea a fost configurată în secolul al XIX-lea, nu a fost aplicată
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
redă studiul în forma sa originală. Cartea apare ca rezultat al anchetelor sociologice făcute de Bernea în sate din Gorj, Muscel, Argeș, Făgăraș, Sibiu și Țara Bârsei, ca membru al echipelor Școlii sociologice de la București. Informațiile culese au reprezentat baza considerațiilor teoretice, iar cele mai expresive fișe sunt redate, ilustrativ, în paginile cărții. Primele două studii, dedicate spațiului și timpului, sunt mai ample și mai interesante decât ultimul, a cărui temă este reprezentarea ideii de cauzalitate în cultura populară românească, subiect
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
mai problematică e afirmația că opera românească a lui Cioran ar fi superioară celei franceze. Ar fi fost poate binevenită o analiză a acesteia din urmă din partea unui fin cunoscător al culturii și limbii franceze așa cum este Eugen Simion. Oricum, considerațiile din această primă jumătate a cărții sînt lămuritoare în multe aspecte și existențialiștii români îi vor datora de acum înainte lui Eugen Simion o analiză din perspectivă filologică peste care nu se va putea trece ușor. Apele se tulbură în
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
un, unanim recunoscut, hirsut. Vigilența trează despre care vorbeam se manifestă însă subtil chiar și în comentariile la poezie, nelăsând loc entuziasmelor sau îmbrățișării fără rezerve a unei cauze, chiar susținute convingător. Mai puțin subtil, ba chiar bine expuse sunt considerațiile despre edițiile de autor. Cornel Regman crede că autorii nu-și selectează bine poemele reprezentative și că unitatea țintită înseamnă de multe ori și monotonie. Ioan Flora scrie "aproape-poeme" "rîvnind la statutul de poezie și izbutind fragmentar aceasta". Același ton
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
care le evocă fac, de la un punct încolo, o varză de toată frumusețea (i-a spus-o și Pleșu). În ce mă privește, mă despart de autorul scrisorii în trei puncte, care mi se par importante: 1. Tamás adoptă în considerațiile sale despre intelectualii români de ieri și de azi, despre regimul Ceaușescu și despre tragicomica ascensiune a lui Vadim în alegerile recente o perspectivă de stînga, pe care n-ar fi cinstit să i-o reproșez, dacă nu l-ar
G.M. Tamás față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16366_a_17691]
-
un teoretician cel puțin la fel de bun? Rezolvarea lui Kafka este una subtilă și, desigur, nu tranșantă: calitatea abordărilor terapeutice depinde ea însăși, de la un anumit nivel, de receptivitatea analistului la problemele teoretice. Primul capitol este axat pe relevanța clinică a considerațiilor despre "timp, temporizare și perspectiva temporală". Această situare - preferabilă, în opinia lui Kafka, celor spațializante - își află rădăcinile, în cazul său, în filosofia bergsoniană. Tema realităților multiple este apoi cercetată din perspectiva formării obiectului, a cercetărilor cu LSD și Sernyl
Un Kafka al psihanalizei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16388_a_17713]
-
Luminița Marcu Despre o carte atît de cunoscută și de celebră ca recenzentul e tentat mai ales să nu scrie. Sau dacă o face, să divagheze, să facă considerații inevitabil lipsite de originalitate despre postmodernismul ei, să facă comparații. Întîmplător reciteam în același timp la fel de celebra Jacques le Fataliste și paralela era tentantă, mai ales pentru mecanismul cererii și ofertei de povestire. Dar cred totuși că cea mai îndreptățită
Mătușa Julia și condeierul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16372_a_17697]
-
gura lui Cioran, pentru ca oprobriul să cadă asupra defunctului filosof, în caz contrar, dacă nu face dovada, urmînd să suporte el însuși un oprobriu, dacă pot spune așa, de două ori mai mare și anume de a fi inventat antisemitele considerații de la p. 56 a cărții d-sale și de a le fi cadorisit lui Cioran. Oricum ar fi, scandalul nu va putea fi ocolit. Lamentabila despărțire de Paler Săptămîna trecută cinci aleși ai patriei au dat o fugă la Saddam
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16400_a_17725]
-
totalitară. În plus, va trebui ca cercetătorii fenomenului literar, la rîndul lor, să țină seama de numeroasele clasificări și clarificări pe care criticul le propune în această carte. Totuși, aspectul cel mai interesant rămîne stilul participativ, faptul că aproape toate considerațiile autorului au fost filtrate prin propria experiență, ceea ce explică remarcile incisive, sarcasmul și inerentele resentimente (de altminteri, într-o succintă notă, criticul precizează că ar fi preferat el însuși să-și fi adunat ideile doar din cărți). Premisa de la care
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
impactul colosal pe care l-a avut asupra mentalităților, ca și asupra literaturii adevărate, atîta cît a fost. "Un sudiu al mentalităților - afirmă autorul, în final - nu poate ignora o asemenea analiză, fără a-și pierde valoarea practică." Dacă la considerațiile de pînă acum adăugăm și calitatea excepțională a traducerii, realizată de Mihai Codreanu și Brenda Walker, nu ne rămîne decît să sperăm că lucrarea va stîrni interesul cititorilor străini. Eugen Negrici - Literature and Propaganda in Communist Romania, The Romanian Cultural
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
de căutare permite să se obțină, rapid, numărul abonaților din București care au un anumit nume de familie, sau care au un anumit prim prenume (din păcate, am constatat că în cazul mai multor prenume, celelalte nu sunt luate în considerație). Sistemul nu folosește semnele diacritice și nu indică ocurențele numelui, ci ale secvenței: deci, la cererea de "căutare: Dan" va răspunde și cu Dana, Daniel, Dănuț etc. Instrumentul poate fi deci folosit în măsura în care i se cunosc posibilitățile și limitele. Cele
Curiozități onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16471_a_17796]
-
cu candoare de frumusețea fiecărui peisaj, ci și exploratorul aflat în posesia unei hărți clare a întregului ținut explorat. Dacă suntem atenți, în timpul lecturii, la acest al doilea nivel al lucrării, descoperim o operă teoretică extraordinară. Iată, ca eșantion, cateva considerații despre postmodernism (în comentariul asupra volumului Levantul al lui Mircea Cărtărescu): "Postmodernismul, termen ambiguu, alexandrin, exprimă, neîndoios, si o stare de oboseală a creației. Recapitulându-se, reconfigurându-se, aspirând la o nouă sinteză, aceasta nu mai dispune de izvoarele ei genuine
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
nu o cunoaștere (inițiere) în substanță. De aici propensiunea intertextualității spre ceea ce reprezintă o ocolire a lirismului direct, de nu chiar o subversiune la adresa lui. Sunt utilizate tramele epice, descripțiile stăruitoare, prozaismele, limbajele sfidător apoetice (termenii științifici, tehnici, de argou etc.)". Considerații teoretice la fel de revelatoare există în numeroase alte texte "analitice". Gheorghe Grigurcu nu face parada de concepția să despre poezie, socotind-o doar un instrument de investigare că oricare altul. El este însă un teoretician strălucit, cum puțini avem azi. Era
Criticul de poezie numărul 1 by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16445_a_17770]
-
presupune totuși o relație de prietenie mai apropiată. Neutre și generale, de folosit în orice ocazie, mi se par "Cu cele mai bune gînduri" și "toate cele bune", poate și "numai bine". Registrul formal selectează sau combină elementele "Cu stimă / considerație / respect", eventual intensificate prin adjectivele deosebit(ă) și mult(ă). Cum spuneam la început, ar trebui totuși investigată reacția în fața acestor liste a unui număr cît mai mare de vorbitori contemporani, pentru a stabili cota relativă a diverselor preferințe și
Stilul epistolar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16510_a_17835]