9,983 matches
-
lege criticate aduc atingere art. 45 din Constituție, întrucât, potrivit acestui text, accesul liber al persoanei la o activitate economică și libera inițiativă se exercită în condițiile legii. Apreciază că din formularea textelor de lege ce fac obiectul controlului de constituționalitate rezultă că acestea se aplică pentru viitor, de la data intrării lor în vigoare, și nu produc efecte retroactive. Consideră că prevederile art. 40 alin. (1) din Constituție nu sunt relevante în cauză. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170083_a_171412]
-
comerțului, aceea de Societatea Comercială «Academia Cațavencu»", rezultă că, în realitate, excepția de neconstituționalitate are ca obiect art. II alin. (1), (3) și (4) din ordonanță, așa încât, în prezenta cauză, doar aceste din urmă dispoziții vor face obiectul controlului de constituționalitate. Art. II alin. (1) [astfel cum a fost modificat prin art. 19 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2005 ], alin. (3) și (4) [astfel cum au fost modificate prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 519/2004
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170083_a_171412]
-
1954 , precum și a principiului simetriei juridice. Analizând dispozițiile menționate, Curtea constată că art. 40 din Constituție nu este incident în cauză, întrucât privește "Dreptul de asociere", că principiul simetriei juridice nu este un principiu constituțional, precum și că exercitarea controlului de constituționalitate se realizează doar prin raportare la texte din Constituție, nu și prin raportare la prevederi din alte acte normative. Așa fiind, aceste susțineri sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse. O altă critică de neconstituționalitate constă în susținerea potrivit căreia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170083_a_171412]
-
5) din ordonanță, constând în amendă și dizolvarea de drept a persoanei juridice, urmată de lichidare, precum și radierea din registrul comerțului, în condițiile legii. Așa fiind, Curtea nu poate reține că prin prevederile de lege ce fac obiectul controlului de constituționalitate sunt încălcate dispozițiile art. 44 alin. (1) și ale art. 136 alin. (5) din Constituție. Condițiile impuse prin lege în ceea ce privește denumirea persoanei juridice nu aduc atingere dreptului acesteia privind liberul acces la o activitate economică, precum și la libera inițiativă în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170083_a_171412]
-
a se indica sau a fi cunoscut un singur caz în care să fi apărut o asemenea întârziere din vina Guvernului, precum și respectarea în viitor a condițiilor constituționale privind emiterea ordonanțelor de urgență (p. 20), deși nimeni nu a contestat constituționalitatea ordonanțelor emise de Guvernul Ponta și ele nu au fost invalidate de Curtea Constituțională. Nici cât privește presiunile politice exercitate asupra Curții Constituționale și nerespectarea principiului separației puterilor (p.5) nu s-au prezentat situații concrete, deși asemenea presiuni au
MANDATUL LUI BĂSESCU E ILEGITIM de MIHAI MARIN în ediţia nr. 621 din 12 septembrie 2012 by http://confluente.ro/_scrisoarea_lui_emil_constantinescu_cat_mihai_marin_1347442101.html [Corola-blog/BlogPost/343815_a_345144]
-
sesizate, Judecătoria Sectorului 5. În fața judecătoriei Inspectoratul General și-a justificat refuzul de a recunoaște statutul de membru de familie lui Clai și au invocat art. 277 aliniatul 2 din Codul Civil. Atunci cei doi au cerut CCR să analizeze constituționalitatea aliniatelor 2 și 4 din articolul 277, care se referă la care se referă la interzicerea recunoașterii pe teritoriul României a căsătoriilor între persoane de același sex încheiate în afara granițelor, respectiv la libera circulație în cadrul Uniunii Europene. Avocata Iustina Ionescu
„Mami, trebuie să îți mărturisesc ceva...” Ce spune mama românului care cere recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex by https://republica.ro/zmami-trebuie-sa-iti-marturisesc-ceva-ce-spune-mama-romanului-care-cere-recunoasterea-casatoriilor-intre [Corola-blog/BlogPost/338042_a_339371]
-
regim politic pluralist constituțional. Iar doctrinele de partid, cu cât sunt mai ferm exprimate atât prin programe de guvernare cât și prin modelul transparent de viață internă democratică, promovând în cadrul fiecărei doctrine meritocrația, cu atât vin să răspundă mai bine constituționalității acestui pluralism. De pe asemenea poziții, considerăm că avem astăzi un semnal pozitiv al societății noastre. Redundant chiar celui de la participarea la referendumul de astă vară, el nu mai exprimă dezinteresul absenteist, ci preocupare. Dacă sunt reale, sondajele politice care situează
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (9) SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (V) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1356504802.html [Corola-blog/BlogPost/341517_a_342846]
-
-s mulțumiți de lege, nu de faptul că este sau nu conformă cu Constituția. Nu le place lor legea aia și sesizează Curtea Constituțională. Dar noi nu putem să mergem pe oportunitate, cum face CEDO. Noi judecăm în legalitate, în constituționalitate și nu putem să ne jucăm cu asta. Oameni vor mult. Este un articol în Constituție, articolul 1 alineatul 3, care spune printre altele că dreptatea este o valoare fundamentala în România. Și atunci când o lege este nedreaptă, omul poate
Judecătorul CCR, Augustin Zegrean, despre abuzul în serviciu, la News.ro by https://republica.ro/presedintele-ccr-augustin-zegrean-despre-abuzul-in-serviciu-la-news-ro-zar-fi-timpul-sa-luam-o-decizie [Corola-blog/BlogPost/338672_a_340001]
-
cu privire la pedeapsa cu moartea în Coreea de Sud. În acest interval, parlamentul sud-coreean a discutat trei propuneri de scoatere în afara legii a pedepsei cu moartea. În cursul lunii trecute, Curtea Constituțională din această țară a reafirmat cu o majoritate strânsă constituționalitatea pedepsei cu moartea. Deplâng această decizie și sper că Parlamentul va introduce o rezoluție care să interzică pedeapsa cu moartea. Trecerea Coreei de Sud în rândul țărilor aboliționiste ar fi un semnal puternic pentru întreg continentul asiatic. Dezbateri asupra cazurilor
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
o entitate constituțională, indiferent dacă are sau nu o constituție scrisă, este în măsură să le ofere cetățenilor săi un instrument cu această capacitate și recunosc în acțiunea noastră un element de mare valoare: oferim Uniunii Europene această valoare a constituționalității. Aș dori să spun de asemenea că este un pas foarte important pentru cetățeni și solidaritatea dintre aceștia. Condiția minimă pentru lansarea unei inițiative fiind participarea cetățenilor dintr-un sfert dintre statele membre, creăm și o mișcare transeuropeană și paneuropeană, deoarece
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
cetățenilor din diverse state membre ale Uniunii Europene, în special ale acelora care suferă consecințele politicilor tot mai neoliberale. Acum, aceștia doresc să recurgă la așa-zisa "procedură simplificată” pentru a masca faptul că ei schimbă o chestiune importantă legată de constituționalitate, în scopul transformării Fondului european de stabilitate financiară într-un fond permanent, cu condițiile inadmisibile conținute în așa-numitul pact de competitivitate și consecințele sale severe asupra politicilor sociale: devalorizarea salariilor și a pensiilor și creșterea vârstei de pensionare. Situația
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
să își producă efectele juridice în prezenta cauză, astfel încât, în lumina jurisprudenței sale, și anume Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza constituționalitatea textelor de lege cu care a fost sesizată. Analizând, prin urmare, textele de lege criticate, Curtea constată că acestea au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 1.155 din 13 septembrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246732_a_248061]
-
al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza constituționalitatea textelor de lege cu care a fost sesizată. Analizând, prin urmare, textele de lege criticate, Curtea constată că acestea au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 1.155 din 13 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 27 octombrie 2011, Curtea a reținut că modalitatea de stabilire a cuantumului concret al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246732_a_248061]
-
înseamnă că acesta nu intră sub incidența reglementărilor Uniunii Europene. Astfel, Curtea constată că susținerile autorilor excepției referitoare la încălcarea generică a reglementărilor Uniunii Europene în cauza de față sunt mai degrabă niște afirmații subiective, fără a ridica probleme de constituționalitate, iar salarizarea personalului din fonduri publice este și va rămâne o competență exclusivă a statelor membre. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246732_a_248061]
-
fiind, dispozițiile legale contravin Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Se mai susține că aceste termene nu sunt conforme cu prevederile Codului de procedură civilă. În final se considera că singura autoritate competența să se pronunțe asupra constituționalității dispozițiilor legale criticate este Curtea Constituțională, care a statuat în jurisprudența să că exercițiul unui drept nu poate fi restrâns datorită faptului că o autoritate publică nu își îndeplinește obligațiile existente în sarcina să. În sprijinul acestor susțineri se fac
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131944_a_133273]
-
nr. 137 din 2 septembrie 2000", ceea ce contravine dispozițiilor "art. 6, art. 14 și art. 17 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului ce are la bază Declarația Universală". Față de acestea se considera că singura autoritate competența să se pronunțe asupra constituționalității dispozițiilor legale criticate este Curtea Constituțională. În sprijinul acestor susțineri sunt invocate deciziile Curții Constituționale nr. 47 din 5 martie 1997 și nr. 2 din 3 februarie 1998, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131944_a_133273]
-
între acestea nu există nici o legătură și nu se poate stabili nici un criteriu în funcție de care Legea nr. 68/1992 ar fi, în privința textelor legale respective, neconforma cu Constituția. Totodată se reține că acest exercițiu ar avea semnificația unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil. Pe de alt�� parte Curtea constată că autorul excepției a invocat unele motive de neconstituționalitate direct în fața Curții Constituționale, prin susținerile sale orale arătând, în esență, ca dispozițiile legale criticate sunt lacunare. Astfel, în opinia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131944_a_133273]
-
motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia indică mai multe texte constituționale pretins încălcate de dispozițiile legale criticate, spre a dovedi violarea acestora prin prezentarea la alegerile parlamentare a unui anumit candidat. De aceea motivarea excepției poartă, în bună parte, asupra constituționalității și legalității acelei candidaturi, reprosandu-i-se candidatului dublă calitate de deputat și de ministru al justiției, pretinsa obstrucționare a justiției, corupția din justiție și din Ministerul Public, încălcarea normelor procedurale, subiectivismul și arbitrariul. Raportandu-se la această categorie de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131944_a_133273]
-
ale coloanei I cu titlul "luna și anul nașterii" din anexele nr. 5 și 6 la Legea nr. 263/2010 , contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) și art. 47 din Constituție. 6. În acest sens, arată că pune în discuție constituționalitatea uneia dintre interpretările pe care textele de lege criticate le-au primit în practică. Astfel, autoritățile au interpretat textele de lege criticate în sensul că vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare sunt stabilite în funcție de data nașterii, pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262540_a_263869]
-
standard de pensionare și stagiul complet de cotizare sunt elemente obiective care se aplică în mod egal tuturor persoanelor care solicită înscrierea la pensie la un moment dat. O astfel de discriminare evidentă poate fi cenzurată pe calea controlului de constituționalitate, dat fiind faptul că unele dintre autorități aplică în mod discriminatoriu aceste prevederi. 9. De asemenea, autorul excepției precizează că nu este constituțional ca vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare să fie, la un moment dat, aceleași
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262540_a_263869]
-
că, în fapt, autorul excepției de neconstituționalitate este nemulțumit de modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor de lege criticate și dorește modificarea acestora. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea interpreta, modifica sau completa prevederile supuse controlului. 15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262540_a_263869]
-
contravin prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în fața legii și ale art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai și alin. (2) potrivit căruia " Cetățenii au dreptul la pensie [...]". 19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor la constituționalitatea dispozițiilor art. 53 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și ale anexei nr. 5 la această lege, s-a pronunțat prin Decizia nr. 111 din 5 martie 2013 , publicată în Monitorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262540_a_263869]
-
sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. 22. Asupra constituționalității dispozițiilor coloanei I cu titlul "luna și anul nașterii" din anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 919 din 1 noiembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262540_a_263869]
-
sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile legale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236537_a_237866]
-
legii noi rămâne supus dispozițiilor vechii legi. În cazul în care acest act de procedură ar putea fi anulat potrivit legii vechi, el nu va fi menținut, chiar dacă potrivit legii noi ar fi valabil". În acest caz, Curtea va controla constituționalitatea acestor dispoziții legale, chiar dacă ele nu mai sunt în vigoare la data pronunțării prezentei decizii. Analizând criticile formulate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 11 alin. (1) lit. d) și ale art. 19 alin. (2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236537_a_237866]