1,368 matches
-
Democrate - C.R.E.D. arată: Constituția din 1923 nu a fost revizuită și, ca atare, funcția de șef al statului nu a devenit vacanță și, deci, nu poate fi ocupată pînă ce nu este clarificat acest aspect; prin textul constituțional adoptat de Constituanta la 21 noiembrie 1991, Constituția din 1965 nu este abrogata în mod expres, ba mai mult, Adunarea Constituanta nu a fost investita de poporul român să legitimeze acte normative întitulate constituții; prin Constituția din 1965 a fost instituită funcția prezidențială
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199880_a_201209]
-
nu a devenit vacanță și, deci, nu poate fi ocupată pînă ce nu este clarificat acest aspect; prin textul constituțional adoptat de Constituanta la 21 noiembrie 1991, Constituția din 1965 nu este abrogata în mod expres, ba mai mult, Adunarea Constituanta nu a fost investita de poporul român să legitimeze acte normative întitulate constituții; prin Constituția din 1965 a fost instituită funcția prezidențială, dar funcția de șef al statului era exercitată de un organ colegial, nu unipersonal; poporul român nu a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199880_a_201209]
-
ulterioare, după revizuirea Constituției, au parcurs același traseu parlamentar: Senat, în calitate de Cameră de reflecție, și Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională. Pentru această situație, în care un proiect de lege conține dispoziții care intră în competența decizională a ambelor Camere, legiuitorul constituant a reglementat soluția la art. 75 alin. (5) prin trimiterea făcută la alin. (4). În competența decizională a Senatului nu sunt incluse și modificarea și completarea Legii nr. 115/1996 , comisiile de cercetare introduse nefiind instanțe de judecată. Prevederile adoptate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224516_a_225845]
-
menținerea și promovarea vieții de familie tradiționale este o măsură necesară pentru societate, fiind un obiectiv legitim al societății. În prezent, se arată în finalul expunerii de motive, în Statele Unite ale Americii se desfășoară acțiuni în sensul amendării constituțiilor statelor constituante în vederea menținerii și promovării familiei tradiționale, în 19 state fiind deja revizuite constituțiile, în sensul că nu se permit căsătoriile între persoane de același sex. Constituția României nu definește căsătoria, însă, potrivit art. 1 și următoarele din Codul familiei, aceasta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189871_a_191200]
-
din lege, în demonstrația că textul este constituțional se pornește de la o apreciere a autorilor sesizării, socotita corectă, si anume ca "Autoritățile publice nu sunt altceva decât expresii ale puterii de stat, îndeplinind diversele funcții specifice statului". Reglementând autoritățile publice, constituantul român le-a investit, implicit, cu atribuții care, desi concura la realizarea unei anumite puteri, nu se confundă cu aceasta. Astfel, în cap. I din titlul III al Constituției, deși a urmărit să dea expresie autorităților care înfăptuiesc "puterea legiuitoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
autoritățile administrației publice centrale și locale, care, evident, concura la realizarea puterii executive, dar nu o exercita în maniera și că atribut exclusiv recunoscut doar primelor două. Respectând regulă, în cap. VI din titlul III al Constituției, dedicat autorității judecătorești, constituantul a reglementat toate instituțiile care dau expresie puterii judecătorești - instanțe, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii -, dar a recunoscut atributul de înfăptuire a justiției numai instanțelor, în frunte cu Curtea Supremă de Justiție. ... Atât timp cât legiuitorul nu le-a conferit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
încalcă nici o dispoziție a Constituției, ci, dimpotrivă, da expresie, într-o altă formulare, prevederilor art. 125 alin. (1) din Constituție, care stabilesc că "Justiția se realizează prin Curtea Supremă de Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege". Legiuitorul constituant, atunci când a redactat cap. VI din titlul III al Constituției, a înțeles să fie riguros exact în ceea ce privește exercitarea puterii judecătorești, înfăptuirea justiției, precizând că ea se realizează numai prin instanțele judecătorești, nu și prin celelalte două componente ale autorității judecătorești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
judecătorești, înfăptuirea justiției, precizând că ea se realizează numai prin instanțele judecătorești, nu și prin celelalte două componente ale autorității judecătorești - Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii - , care au cu totul alte atribuții, bine precizate de Constituție. Rigoarea legiuitorului constituant în delimitarea rolului fiecărei componente a autorității judecătorești este demonstrată și de modul diferit în care sunt formulate textele care se referă la judecători și cele care se referă la procurori. Astfel, art. 123 alin. (2) din Constituție prevede că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
în afara unor elemente comune - sunt totuși diferite, potrivit prevederilor legii fundamentale. Referitor la poziția procurorilor și deci la situarea Ministerului Public în afara puterii judecătorești, se invocă punctul de vedere exprimat de domnul senator Ion Predescu cu prilejul dezbaterilor din Adunarea Constituanta, care, în ședința din 7 mai 1991, sublinia: "Procurorii, în mod firesc, nu fac parte din puterea judecătorească propriu-zisă; aceasta este constituită de instanțe, din judecători, din cei care pronunța hotărâri; ei fac acte de urmărire penală și luare de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
al Magistraturii sunt analizate tocmai recomandările făcute de către ministrul justiției, care concura în acest fel la buna desfășurare a lucrărilor consiliului, pe care le prezidează. Faptul că ministrul justiției nu are drept de vot, conform textului constituțional, demonstrează grijă legiuitorului constituant de a nu depăși cadrul colaborării dintre autoritatea executivă și cea judecătorească în stabilirea propunerilor de numire în magistratură ce vor fi înaintate Președintelui României. În ceea ce privește promovarea și transferarea judecătorilor, art. 124 alin. (1) din Constituție prevede că acestea sunt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
decât în măsura în care interesează înțelesul constituțional al reglementării supuse controlului. Așa fiind, dacă se doresc alte soluții legislative decât cele care au la bază textele legii fundamentale, trebuie mai întâi revizuită Constituția și nu interpretate sau aplicate textele peste voința legiuitorului constituant. Pe de altă parte, este de reținut că reprezentanții autorităților publice au obligația constituțională de a se abține de la comentarii asupra sesizărilor aflate pe rolul Curții Constituționale, fiindcă ele pot fi interpretate ca presiuni asupra judecătorilor constituționali și pot pune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
asupra procurorilor, inclusiv dreptul de a da dispoziție direct procurorilor, în vederea respectării și aplicării legii. Susținerea din sesizarea grupului de deputați, în sensul că aceasta autoritate ar fi numai administrativă, este contrară textului constituțional, ca urmare a acceptării de către Adunarea Constituanta a unui amendament ce viza eliminarea restricției din proiectul de Constituție, care limită autoritatea ministrului justiției numai la aspectul administrativ. 4. Obiecția de neconstituționalitate referitoare la art. 38 este, de asemenea, neîntemeiată. Nu se poate reține că reglementarea prin lege
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
procurori constituiți în parchete, potrivit legii, sub autoritatea ministrului justiției. Deci critică privind diminuarea rolului procurorului general al României nu poate fi primită. Aceeași soluție se impune și în ceea ce privește critică referitoare la desconsiderarea Ministerului Public și a sarcinilor sale. Legiuitorul constituant a înscris în Constituție dispoziții referitoare la Ministerul Public tocmai pentru a sublinia importanța instituției, dar a lăsat că reglementarea de amănunt să se realizeze prin lege, însă fără a extinde sau a restrânge conținutul prevederilor legii fundamentale. Constituția tratează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
Pe de altă parte, art. 133 alin. (1) teza întâi din legea fundamentală stabilește, de asemenea, ca, în condițiile legii, Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari. Așadar legiuitorul constituant a stabilit că prin lege să se detalieze modalitățile de numire a judecătorilor și a procurorilor, precum și cele de avansare, de transfer și de sancționare a judecătorilor. De aceea, faptul că textul atacat a introdus recomandarea ministrului justiției în legătură cu atribuțiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
acestuia, președintele de ședință a suspendat lucrările. 18. Referitor la încălcarea art. 111 și art. 138 alin. (5) din Constituție apreciază că nici aceste argumente nu pot fi reținute. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 138 alin. (5) din Legea fundamentală, legiuitorul constituant nu se referă la existența unor resurse financiare suficiente la momentul adoptării legii, ci are în vedere îndeplinirea unei condiții prealabile, și anume: previzionarea, respectiv anticiparea cheltuielilor în deplină cunoștință de cauză în bugetul de stat, pentru a putea fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
al României, Partea I, nr. 160 din 2 martie 2016, paragraful 53, reținând că, potrivit dispozițiilor constituționale invocate, în cazul în care o inițiativă legislativă implică modificări bugetare, solicitarea informării din partea Guvernului este obligatorie. Din aceste dispoziții rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională a colaborării dintre Parlament și Guvern în procesul de legiferare, instituind obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice. (A se vedea Decizia nr. 515 din 24 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
cauză obligația constituțională în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (2) din Constituție. Înlăturarea acestor prevederi ar duce la ignorarea dispozițiilor constituționale menționate, care au caracter imperativ, cele două Camere fiind ținute să îndeplinească această atribuție, care nu este reglementată de legiuitorul constituant ca o simplă formalitate. Acesta a lăsat la latitudinea celor două Camere atât adoptarea deciziei, cât și modalitatea în care aleg să decidă, având în vedere că Legea fundamentală nu circumstanțiază sub niciun aspect actul de decizie al acestora. Pentru ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252978_a_254307]
-
acestei protecții constă în aceea că poate fi ridicată numai de Cameră și numai în considerarea temeiului de fapt și de drept care justifică reținerea, arestarea, percheziționarea sau trimiterea în judecată, penală sau contravențională, a senatorului". Pornind de la ideea că legiuitorul constituant a considerat necesar să introducă în textul Legii fundamentale garanții ce trebuie respectate în cazul ridicării imunității parlamentare, ca etapă premergătoare începerii urmăririi penale și trimiterii în judecată, penală sau contravențională, a parlamentarilor, precum și în cazul reținerii, arestării ori percheziției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252978_a_254307]
-
fi redactată, ar putea conduce la transformarea Parlamentului "într-un organ de jurisdicție", astfel cum reține Curtea în motivarea soluției. Este bine cunoscut că atributul Camerelor de a decide, prin majoritatea voturilor membrilor lor, asupra încuviințării măsurilor preventive pe care constituantul le-a dat în sarcina lor, este unul care are la bază independența mandatului parlamentar, voința deputatului ori a senatorului fiind singura care îi va dicta să voteze într-un fel sau altul. De aceea, este în interesul statului și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252978_a_254307]
-
aceea, este în interesul societății în ansamblu, dar și al desfășurării urmăririi penale și al procesului penal ca procurorul să redacteze o cerere cât mai bine justificată, cu indicarea principalelor argumente, știut fiind că măsurile preventive la care face referire constituantul român sunt extrem de intruzive în drepturi, cu consecințe extrem de grave pentru reputația și imaginea deputatului sau a senatorului respectiv, elemente esențiale pentru mediul din care acesta provine și în care își desfășoară activitatea (mediul politic), încrederea publică fiind elementul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252978_a_254307]
-
atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, așa cum au fost acestea reglementate prin art. 134 din Legea fundamentală. Nu se poate reține așadar că prin acestea s-ar încălca prevederile art. 124 alin. (3) din Constituție. De altfel, modul în care legiuitorul constituant a înțeles să reglementeze compunerea Consiliului Superior al Magistraturii nu poate face obiectul controlului de constituționalitate. În sfârșit, dispozițiile art. 35 lit. f) din Legea nr. 317/2004 sunt în concordanță cu prevederile art. 134 alin. (4) din Legea fundamentală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187903_a_189232]
-
inclusiv amplasamentul instalațiilor). 1.3. Denumirea comercială sau denumirea comercială propusă și, dacă este cazul, numărul de cod de dezvoltare atribuit producătorului pentru preparat. 1.4. Informații detaliate de ordin cantitativ și calitativ cu privire la compoziția preparatului (substanță activă, impurități, adjuvanți, constituanți inerți etc.). 1.5. Starea fizică și natura preparatului (concentrat emulsionabil, pudră solubilă, soluție etc.). 1.6. Categoria de utilizare (erbicid, insecticid etc.). 2. Proprietăți fizice, chimice și tehnice ale produsului fitofarmaceutic 2.1 Aspect (culoare și miros). 2.2
jrc1756as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86904_a_87691]
-
bis din 30 decembrie 1947, Constituția din 1923, repusa parțial în vigoare în septembrie 1944 și modificată prin acte ulterioare, a fost expres abrogata, Adunarea Deputaților stabilind că urmează a fi aleasă, la o dată ce o va hotărî ulterior, o Adunare Constituanta care va hotărî asupra noii Constituții a Republicii Populare Române. Adunarea Deputaților, aleasă în noiembrie 1946 pe baza Decretului nr. 2218/1946 și a Legii nr. 560/1946, hotărăște, prin Legea nr. 32/1948 pentru dizolvarea Adunării Deputaților, reglementarea convocării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120981_a_122310]
-
iar la teza a treia se reglementează alegerea celorlalți membri ai birourilor permanente, adică a vicepreședinților, secretarilor și chestorilor, operație care se face numai pe durata unei sesiuni. De vreme ce, prin dispozițiile ultimei teze a alin. (2) al art. 64, legiuitorul constituant reglementează generic posibilitatea revocării membrilor birourilor permanente, fără să se refere expres și la președinții Camerelor - în condițiile în care în tezele a doua și a treia ale aceluiași articol, în care se reglementează alegerea birourilor permanente, se face distincție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171732_a_173061]
-
permanent, pe de altă parte. A nesocoti aceste exigențe ale Constituției echivalează cu a nesocoti principiile cardinale ale democrației constituționale. ... e) Finalizarea procesului electoral conduce la constituirea Camerelor Parlamentului, la organizarea lor internă, alegerea președinților fiind un element esențial. Legiuitorul constituant a stabilit pentru președinții Camerelor Parlamentului un mandat identic cu mandatul Camerelor, pentru a asigura stabilitatea și continuitatea în exercitarea funcției de președinte și pentru asigurarea funcționării instituției. ... În consecință, reglementarea prin Regulament a motivelor pentru revocarea Președintelui Senatului nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171732_a_173061]