1,488 matches
-
la 17 martie tratatul de la Bruxelles. Este vorba de primul tratat militar a cărui determinare anti-germană cedează locul unei viziuni antisovietice. Privitor la statutul Germaniei, un acord între Franța, Marea Britanie și Statele Unite, la 7 iunie 1948, prevede crearea unei Adunări constituante în luna septembrie a aceluiași an în zonele ocupate de către occidentali. Pentru Uniunea Sovietică, cel mai dificil este supunerea Cehoslovaciei. În fața presiunilor și exigențelor URSS-ului, doisprezece miniștri din douăzeci și șase demisionează pe 20 februarie. Partidul comunist cehoslovac hotărăște
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
și una dintre principalele sale forțe, unul dintre principalii piloni ai noii puteri. Aliat al Mișcării forțelor armate (MFA), el joacă un rol moderator, luptînd ferm împotriva radicalismului politic al formațiunilor stîngiste. El obține 16,6% la alegerile legislative pentru Constituanta din 1975. PCP-ul beneficiază de imaginea secretarului său general, Alvaro Cunhal. Acesta a cunoscut paisprezece ani de exil, dar și unsprezece de închisoare, dintre care opt în cea mai totală izolare, cea mai desăvîrșită tortură. Conducerea partidului, compusă din
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
depășește experiența și valorile comunismului și ale social-democrației. Acest proces neputîndu-se realiza decît la nivel european. Pentru a relua inițiativa politică, și pentru a pune în practică această nouă linie, comitetul central hotărăște, pe 24 noiembrie 1989, deschiderea unei faze constituante pentru instalarea unei noi formațiuni politice de stînga în Italia. Al XIX-lea Congres, din martie 1990, marchează o etapă importantă. El permite într-adevăr o punctare a forțelor favorabile transformării partidului într-o nouă formațiune democratică. După mai multe
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
și sigură pentru stabilitatea politică și socială. La 25 aprilie 1866, Carol accepta propunerea iar în dimineața zilei de 10 mai 1866 intra în București. Adunarea Legislativă aleasă cu o lună înaintea venirii lui Carol s-a transformat în Adunare Constituantă, luându-și misiunea de a discuta și apoi a vota proiectul unei Constituții. După dezbateri aprinse între conservatori și liberali, noua lege fundamentală a fost promulgată la 1 iulie 1866. Schimbările intervenite în vara lui 1866 exprimau încă o dată hotărârea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Lapedatu în cultura..., p. 38. 35 Ibidem, p. 39. 36 Ibidem, p. 48. 37 Ion Agrigoroaiei, op. cit., p. 15-16. 34 ucrainiene. Față de amenințarea acestora, s a format o Adunare a reprezentanților populației la 14/27 octombrie la Cernăuți, devenită ulterior Constituantă, care a hotărât ,,unirea Bucovinei integrale cu celelalte țări românești într-un stat național independent“. S-a format și un Consiliu Național, care să reprezinte interesele poporului român din Bucovina și un Comitet Executiv. Populația românească și-a manifestat astfel
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Lapedatu în cultura..., p. 38. 35 Ibidem, p. 39. 36 Ibidem, p. 48. 37 Ion Agrigoroaiei, op. cit., p. 15-16. 34 ucrainiene. Față de amenințarea acestora, s a format o Adunare a reprezentanților populației la 14/27 octombrie la Cernăuți, devenită ulterior Constituantă, care a hotărât ,,unirea Bucovinei integrale cu celelalte țări românești într-un stat național independent“. S-a format și un Consiliu Național, care să reprezinte interesele poporului român din Bucovina și un Comitet Executiv. Populația românească și-a manifestat astfel
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
și sigură pentru stabilitatea politică și socială. La 25 aprilie 1866, Carol accepta propunerea iar în dimineața zilei de 10 mai 1866 intra în București. Adunarea Legislativă aleasă cu o lună înaintea venirii lui Carol s-a transformat în Adunare Constituantă, luându-și misiunea de a discuta și apoi a vota proiectul unei Constituții. După dezbateri aprinse între conservatori și liberali, noua lege fundamentală a fost promulgată la 1 iulie 1866. Schimbările intervenite în vara lui 1866 exprimau încă o dată hotărârea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Istoria dreptului românesc, vol. I-II/1, Edit. Academiei R.S.R., București, 1980-1984. Istoria universală, (sub red. N. A. Sidorova), vol. III, București, 1960. Istoria românilor, vol. III-IV, Edit. Enciclopedică, București, 2001. JAURÉ, Jean, Histoire socialiste de la Révolution française, Tome I, La Constituante, Paris, Edition de la Librairie de l'Humanité, 1927. Károly, L., Az Erdélyi Országgyülés szervezete (1541-1848), Cluj, 1908. Kaser, Kurt, Il basso medio evo, traduzione di Enrico Besta, Firenze, 1925. Kilsby, J., Spania: mărire și decădere, 1474-1643, All, București, 1998. Konopczyňski
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a lui Hotman, în Franco-Gallia, apud G. Pagé, op. cit., p. 21. 203 S. Berstein, P. Milza, op. cit., pp. 236-239. 204 L. Konopczyňski, op. cit., p. 69. 205 Ibidem, p. 77. 206 Jean Jauré, Histoire socialiste de la Révolution française, Tome I, La Constituante, Paris, Edition de la Librairie de l'Humanité, 1927, p. 183. 207 Ibidem, p. 184. 208 Ibidem, p. 192. Statele Generale vor exprima regelui, în adresele și discursurile lor, cel mai profund respect pentru persoana lui sacră, fără ca niciunul dintre membri
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Bommier-Pincemin Diffusion ciblée automatique d'information : conception et mise en oeuvre d'une linguistique textuelle pour la caractérisation des destinataires et des documents [(i) un corpus existant, correspondant aux textes accessibles dont il peut disposer, (ii) un corpus de référence, constituant le contexte global de l'analyse, ayant le statut de référentiel représentatif, et par rapport auquel se calcule la valeur de paramètres (pondérations...) et se construit l'interprétation des résultats, (iii) un corpus de travail,ensemble des textes pour lesquels
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
aparține eticului. Și, iată, se justifică atitudinea omului milos care este recunoscător celui ce-i primește oferta; pentru că fără el n-ar putea să existe, să se afirme ca ființă morală. Această ireversibilitate a deschiderii către celălalt este o trăsătură constituantă a ființei umane care nu mai trăiește Între limitele proprii, „În granițele ființei”; este, În fond, măsura umanității din noi. Existența morală fiind ea Însăși paradoxală, este de Înțeles de ce și paradoxul, ca mod de exprimare incitant și incisiv, convine
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
unei paradoxale - deoarece este asimetrică! responsabilități, este chipul celuilalt, din relația etică originară; pentru Jonas este viitorul, ai cărui arhitecți noi suntem Încă de astăzi. Această ireversibilitate a responsabilității, această „non reciprocitate”, pentru a utiliza vocabularul lévinasian, este o trăsătură constituantă a ființei umane care nu mai trăiește În limitele proprii, este măsura umanității noastre. Înțelegerea pericolului Închiderii individului În „granițele” ființei - asupra căruia ne atenționează Lévinas - și previziunea denaturării esenței umane, ca urmare a exceselor tehnologice despre care avertizează Hans
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
În acest mod de performanță primă, inversată, a lui «iată-mă», unde subiectul (subiectivitateaă este la acuzativul responsabilității: acuzativul indică Într-adevăr că această performanță nu este mai Întâi a sa ci a transcendenței Celuilalt; gratuitate a precedentului acestei alterități constituante care hărăzește subiectul slujirii celuilalt.” Lévinas preciza că, o subiectivitate Înțeleasă ca investită cu responsabilitate morală nu mai este o modalitate ce exprimă esența ființei: „Dezinteresarea suspendă esența. Dincoace sau dincolo de esență, dezinteresare și gratuitate, ruptura de esență este etică
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
condiție a manifestării spiritului moral. Totuși recursul la Divinitate pentru a explica raportul libertate - responsabilitate este, după părerea noastră, o atingere importantă adusă suveranității conștiinței umane. Preferăm să subscriem impresionantei aprecieri enunțate de Alain despre libertate și rolul său decisiv - constituant pentru ființa umană: ”Cea mai Înaltă valoare umană este spiritul liber [...] IV. Pentru o etică a responsabilității „Condamnarea” la responsabilitate toți filosofii sunt de acord cu aceasta și chiar creștinismul exprimă această idee ba chiar cu mai multă forță, prin
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
se întîlnește cu cea a unui istoric atipic, Paul Veyne, și cu cea a unui filosof, nu mai puțin atipic, Cornelius Castoriadis. O societate, o civilizație este un palat construit de imaginația umană. Folosind această imagine, Veyne vorbește de imaginație constituantă: "Ipoteza noastră poate fi enunțată și astfel: în fiecare moment, nu există nimic și nimic nu acționează în afara acestor palate ale imaginației (...). Aceste palate nu se ridică, prin urmare, în spațiu; ele sunt singurul spațiu disponibil; ele fac să se
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
spațiu disponibil; ele fac să se ivească un spațiu al lor cînd se ridică; în jurul lor nu există o negativitate refulată care ar căuta să intre. Așadar; nu există decît ceea ce imaginația, care a înălțat palatul, a făurit 181." Imaginația constituantă este capacitatea de a crea fără model. Cornelius Castoriadis 182 vorbește despre imaginar instituant. Imaginației secunde (care reproduce, imită și combină imaginile) el îi opune imaginația primă cea care ne interesează de altfel pe care o consideră radicală. Creînd ex
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de a crea, de a produce". Imaginație și geniu poetic acoperă aceeași idee. Poezia este putere creatoare, reamintește Kathleen Raine 183. Poporul ebraic și-a creat propriul Dumnezeu așa cum un poet creează un poem, scrie Cornelius Castoriadis 184. Ridicînd imaginația (constituantă, radicală) la rang de facultate umană distinctivă, Veyne și Castoriadis refuză în mod explicit să facă din om un animal rațional. Filosoful vorbește de dezvoltare monstruoasă, fără măsură a imaginației umane. Cei doi cercetători nu merg însă pînă la capătul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
cum au susținut unii, a dovedit-o și pașoptistul Teodor Rășcanu, care, în cuprinsul unui memoriu de mai târziu (1856) transmis ambasadorului englez la Constantinopol, Stratford Canning, respingând asemenea idee, propunea doar corijarea, nicidecum abolirea, Regulamentului Organic de către o Adunare constituantă sau de revizie a viitorului organism național 19. Așadar, societății românești extracarpatice, în ansamblu, i se asigura un cadru juridic nou, menit a încuraja și întreține năzuința spre progres, alăturată, desigur, obiectivelor înscrise ori numai conturate anterior în cuprinsul suitei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de constrîngere. Acest principiu se regăsește în toate dispozițiile, reprezentînd elementul esențial al constituției Uniunii. Prin el se justifică faptul că legea fundamentală a Uniunii nu poate fi adoptată de o majoritate pentru că ea necesită acțiunea comună a tuturor puterilor constituante naționale. Acest principiu explică de asemenea de ce statele atribuie competențe puține "puterilor supranaționale", preferînd cel mai adesea să exercite funcțiile în comun 53. În virtutea aceluiași principiu, atunci cînd decizia este luată prin vot cu majoritate calificată, statele evită pe cît
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
istorie pentru a întări spiritul civic; ceea ce înseamnă transformarea statului în așa fel, încît cetățenii să devină virtuoși, dornici de a-și menține autonomia. Una dintre cele mai mari lecții ale gîndirii republicane constă în a reaminti constant că puterea constituantă este, în mare parte, responsabilă de calitățile cetățenilor. Astfel, dacă statul este autoritar, cetățenii vor deveni pasivi; dacă este prea sofisticat, ei se vor îndepărta de stat; dacă se dovedește prea modest, atunci cetățenii își vor plasa în altă parte
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
sînt mai mult atitudini poli-tice decît reforme constituționale, pot permite o mai bună înțelegere a Uniunii și pot da cetățenilor sentimentul de competență politică, care este condiția participării lor. Referințe: Beaud, O. (1993), "La souveraineté de l'État, le pouvoir constituant et le Traité de Maastricht", Revue française de Droit administratif, 9/6:1045-1068. -, "La Fédération entre l'État et l'Empire", in B. Théret (Ed.), L'État, la finance et le social, Souveraineté nationale et construction européenne, Paris, La Découverte
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
ș.a. Tot la această ședință de constituire s-a mai discutat despre „necesitatea unui local propriu” precum și despre „înființarea imediată a unei școli de cadre sau mai bine zis de inițiere în doctrina Marxisto-Leninistă”. După stabilirea acestor deziderate urgente, „adunarea constituantă” s-a întrunit în ședință și a doua zi, 4 noiembrie 1944, ocazie cu care s-a trecut la „... formarea primelor două grupe UTC”. Iată-le componența și lăsăm la judecata cititorului compoziția etnică a acestora: „Grupa Ia: Feldman Leibu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
că într-o asemenea operă nu trebuie să fie intransigent, dorind, în același timp, o colaborare generală”. Alți liberali, precum Gr. Procopiu, respingeau această obiecție susținând că a se preciza mai mult însemna ca acest Parlament să se substituie drepturilor Constituantei, căci rolul Camerelor actuale era să se indice neajunsurile Constituției și să arate care erau articolele ce trebuiau modificate pentru a se înlătura aceste neajunsuri, detaliile fiind de competența Constituantei. În ce îi privește pe takiști, unii dintre ei chiar
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
mai mult însemna ca acest Parlament să se substituie drepturilor Constituantei, căci rolul Camerelor actuale era să se indice neajunsurile Constituției și să arate care erau articolele ce trebuiau modificate pentru a se înlătura aceste neajunsuri, detaliile fiind de competența Constituantei. În ce îi privește pe takiști, unii dintre ei chiar aprobau atitudinea guvernului. Astfel, la Senat, Barbu Păltineanu afirma că, după părerea sa, precizările făcute sunt suficiente pentru a se vota. El înțelegea atitudinea liberalilor, care doreau să facă niște
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
Conservator admite principiul exproprierii și necesitatea unei reforme electorale largi, guvernul este gata să continue cu precizările sale” Atitudinea guvernului i-a convins pe conservatori că orice opoziție de principiu era acum inutilă, punându-și toate speranțele în alegerile pentru Constituantă, în urma celei de-a treia “citiri”. D. Greceanu în Cameră și I. N. Lahovari la Senat, au declarat, în numele Partidului Conservator că, întrucât, după cele două “citiri”, guvernul nu a dat nici o lămurire asupra caracterului reformelor, nu mai era utilă
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]