657 matches
-
fiind supus unei necesități fatale, manifestate prin împrejurări care impun alegeri tragice și sacrificii, care îi împiedică să-și realizeze toate scopurile. Pentru a desemna acest tip de necesitate grecii antici au folosit termenul de tuché, prin care surprindeau forța constrângătoare a ceea ce i se întâmplă unui om, a situațiilor în care este pus uneori de viață. Toate aceste constatări conduc la o concluzie comună: că și în natură, și în sfera existenței domnește Necesitatea. Ideea unei fatalități căreia omul îi
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
încadrează tabloul. Relația dintre spațiul comprimat din stânga capului și zona extinsă din dreapta acestuia pare provizorie. Simbolismul spontan al acestei configurări perceptibile ne dă imaginea puternic dinamică a unui bărbat bătrân care-și menține fragilul echilibru interior smulgându-se din hățișul constrângător al lumii. Calmul e câștigat cu prețul rezistenței consecvente față de atracția verticalei centrale. Dar mai există și un alt mod, mai stabil, de a percepe pictura. În această versiune alternativă, verticala centrală este cea victorioasă. Personajul se așază el însuși
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
profesiunii, în special atribute - calități cu expunere și percepție publică, precum forță și slăbiciune, siguranță și îndoială, certitudine și incertitudine, afecțiune și detașare, solidaritate de grup - asumare decizională unipersonală, entuziasm și prudență, libertate și constrângere, independență și dependență de interdependența constrângătoare, ș.a. b) roluri vechi și mereu noi, precum instructor (care instruiește); actor (care emoționează prin decodificarea unor texte perene pentru a fi receptate de elevi aflați în formare); mediator al spațiilor partizane atitudinal, punându-le în relații de comunicare, facilitator
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
toți și toți suntem așezați la aceeași distanță față de rezultatul liberei noastre depuneri. Forța acestui depozit de libertate delegată provine tocmai din situarea lui în mijloc, în singurul loc în care, aparținând tuturor, el nu este al nimănui. Doar această constrângătoare neclintire a lui devine o garanție pentru libertatea fiecăruia dintre noi. Legea este constrângerea ca libertate a tuturor în vederea libertății fiecăruia. Formă supremă de a hotărî în privința multora și a tuturor, ea reprezintă mecanismul prin care libertatea își creează condiția
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
a oamenilor normali, plasați în condiții anormale”. Spre deosebire de definiția lui Sellin, cea a lui Merton face o trimitere implicită la două caracteristici definitorii ale devianței, și anume relativitatea și universalitatea comportamentului deviant: fiecare dintre noi, aflat într-o situație frustrantă, constrângătoare sau doar inedită, poate reacționa printr-o conduită deviantă. Este suficient să ne gândim la situații cotidiene pentru a înțelege cum un act deviant devine o reacție normală: graba care ne face să traversăm străzile prin locuri nepermise, deci să
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
punct de vedere etiologic, relația dintre cele două tipuri de evaziune este una asimetrică, ce reliefează ponderea mai mare a factorului familial;explicația acestei asimetri provine din faptul că elevul petrece mai mult timp în familie, socializarea primară fiind mai constrângătoare și mai eficientă decât cea de tip școlar. Pe de altă parte, un elev poate fi relativ satisfăcut de relațiile sale cu părinții, dar poate avea dificultăți de adaptare școlară, determinate de unele atitudini de respingere din partea profesorilor sau/și
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
a fost prima lucrare prin care se recunoștea valorile acestui curent de artă. „Amatorul poate fi definit ca artistul scutit de injoncțiunile autorității artistice constituite. Asupra profesionistului artei, sistemul de gândire construit în lumea practicienilor artei acționează restrictiv, prohibitiv ori constrângător. Amatorul alege ce-i convine lui, doar, și nu e ținut de nici o lege nescrisă ori scrisă, să se conformeze vreunui standard. El este redevabil, însă, nivelul lui artistic al mediului său. De aceea el poate fi și foarte sus
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
-l reprezenta ca personaj central al lucrărilor, purtător al mesajului de sinceritate și candoare umană... Când recuperează și alte personaje ale copilăriei, artista propune imagini multicolore, cu clovni, domnișoare și domni cu papion, ocupând suprafața pânzei fără nici un reper spațial constrângător, într-o viziune ce tinde, în fond, doar să ilustreze lumea, nu să o ordoneze. Personajele de basm pot avea însă și inițiative ciudate, domnița adormită poate fi plasată în mijlocul mării, iar prințul poate veni tocmai dintr-un nor să
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
cap. Gândiri despre arta de amatori, albumul Artă plastic de amatori, București, 1971 footnote> poate fi definit ca artistul scutit de injoncțiunile autorității artistice constituite. Asupra profesionistului artei, sistemul de gândire construit în lumea practicienilor artei acționează restrictiv, prohibitiv ori constrângător. Amatorul alege ce-i convine lui, doar, și nu e ținut de nici o lege nescrisă ori scrisă, să se conformeze vreunui standard. El este redevabil, însă, nivelul lui artistic al mediului său. De aceea el poate fi și foarte sus
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
-l reprezenta ca personaj central al lucrărilor, purtător al mesajului de sinceritate și candoare umană... Când recuperează și alte personaje ale copilăriei, artista propune imagini multicolore, cu clovni, domnișoare și domni cu papion, ocupând suprafața pânzei fără nici un reper spațial constrângător, într-o viziune ce tinde, în fond, doar să ilustreze lumea, nu să o ordoneze. Personajele de basm pot avea însă și inițiative ciudate, domnița adormită poate fi plasată în mijlocul mării, iar prințul poate veni tocmai dintr-un nor să
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
morala) acțiunii și legile care o guvernează. Narațiunile exemplare se ajustează după regulile mnemotehnicii și se fixează în memoria colectivă, pentru a asigura un spațiu "terapeutic" de evaziune imaginară (bine controlată însă de politicile religioase) de sub presiunea dogmatică și exemplaritatea constrângătoare a discursului instituțional, dar și din cotidian. Astfel, realitatea și imaginarul mențin permanent deschisă relația de transfer și își adaptează traseele și strategiile pentru a fi consonante (prin intermediul comunității și în beneficiul ei), pentru că ele trebuie să aibă mecanisme de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
înșiși, au trebuit să mizeze întotdeauna pe o multiplă diferențiere și pe o multiplă apropiere. Iată de ce a fi și a rămâne român este marea temă a unei culturi care a trebuit să se gândească pe sine în termenii, uneori constrângători, ai supraviețuirii. Acest mit al identității a rămas în mod constant prioritar față de oricare altă problemă culturală sau ideologică. (Alexandrescu 33) Mit și istorie Mitul povestește o istorie sacră, adică un eveniment primordial, care a avut loc la începutul timpurilor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
al unei activități publicistice și literare parcă nefiltrate. Mobilitatea derutantă a stilului poetic al lui Vinea conduce analiza către experiențe lirice și estetici diferite, pe un arc de cerc larg, de la simbolism la avangardism. Inteligența artistică, tot mai pregnantă, devine constrângătoare pentru lirica lui Vinea, spontaneitatea, prospețimea expresiei fiind progresiv cenzurate de intelectualism și - într-o mișcare de retorică dublată - de reflecția asupra lui. Conștiința de sine duce la un exces de abstractizare, iar incursiunea în universul poeziei lui Vinea relevă
ZAHARIA-FILIPAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290686_a_292015]
-
pe hârtie. Aceasta depinde enorm de informațiile oferite de actorii însărcinați cu îndeplinirea planului; or, capacitatea lor de disimulare și de șantaj pentru a obține maximumul de resurse este foarte mare. Pentru a contracara această supralicitare, autoritățile centrale multiplică indicatorii constrângători care, în 1953, sunt în jur de 10000 în URSS. Pe de altă parte, măsurarea schimburilor capătă forma unor „cântare” pentru calcularea relațiilor dintre economii și investiții sau dintre acumulare și consum; or, prețurile indicate nu sunt decât niște elemente
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fie adoptată și, mai ales, să figureze în ea principiile democrației* și ale alegerilor libere. Aceste expresii nu au, însă, aceeași semnificație pentru unii sau ceilalți. Stalin și Molotov o acceptă, cu condiția ca ea să fie lipsită de dispozițiile constrângătoare și de un calendar precis. Edificați cu privire la veleitățile democratice ale lui Stalin, Churchill și Roosevelt speră că acordul va permite menținerea pluralismului în Europa Răsăriteană. Semnificația Ialtei Contrar legendei vehiculate de generalul de Gaulle, acordurile de la Ialta nu sunt în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sistemului modern de state și la menținerea independenței membrilor săi. Dar oare a reușit ea să obțină singură aceste rezultate sau, în acea perioadă, au existat alți factori fără de care balanța puterii nu s-ar fi bucurat de succes? Influența constrângătoare a consensului moral Edward Gibbon a indicat un asemenea factor în momentul în care țara sa pierdea războiul cu Franța, coloniile americane, Spania și Olanda. El a propus atunci ca Europa să fie considerată ca o mare republică, ai cărei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
împărtășite pretutindeni în lume, face apel la ceva care nu există în realitate. Doar cedează tendinței generale, cu care toți am mai avut de-a face, de a ridica o concepție națională particulară de moralitate la rangul de lege universală constrângătoare pentru întreaga umanitate. Încrederea cu care toți adversarii arenei internaționale se consideră susținuți de opinia publică internațională în ceea ce privește una și aceeași chestiune este utilă doar pentru a sublinia iraționalitatea apelului. În secolul nostru, așa cum am văzut, oamenii doresc să creadă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
obligat să facă un stat pe timp de război în ceea ce privește combatanții, civilii, prizonierii și neutrii, pe mare și pe uscat? În ce condiții este obligatoriu un tratat între două sau mai multe state și în ce condiții își pierde forța constrângătoare? Iar dacă se susține că un tratat sau o altă regulă de drept internațional a fost încălcată, cine are dreptul să stabilească încălcarea și cine are dreptul să ia măsuri de impunere a lor și în ce condiții? Acestea și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
se înțeleagă asupra regulilor de drept. Pe de altă parte, în acele chestiuni în care acordul a fost posibil domnesc frecvent nesiguranța și confuzia. Dacă vrem să știm care dintre regulile de drept internațional sunt considerate de către Statele Unite a fi constrângătoare pentru ele, trebuie consultate toate tratatele încheiate vreodată de această țară, după ce vedem care sunt încă în vigoare în momentul investigației. Apoi trebuie examinate deciziile tribunalelor internaționale în cazurile în care Statele Unite au fost parte și deciziile tribunalelor americane care
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cazurile în care Statele Unite au fost parte și deciziile tribunalelor americane care aplică reguli de drept internațional. În cele din urmă, trebuie studiate documentele diplomatice în care reprezentanții Statelor Unite în negocierile internaționale au recunoscut anumite reguli de drept internațional drept constrângătoare pentru comportamentul Statelor Unite în afacerile internaționale. Totalul tuturor acestor reguli este ceea ce Charles C. Hyde a numit Dreptul internațional cu precădere în interpretarea și aplicarea Statelor Unite 5. Printr-un proces la fel de tracasant, regulile de drept internațional recunoscute de către alte națiuni
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a numit Dreptul internațional cu precădere în interpretarea și aplicarea Statelor Unite 5. Printr-un proces la fel de tracasant, regulile de drept internațional recunoscute de către alte națiuni au fost alcătuite într-un mod asemănător. Pentru a cunoaște totalul regulilor de drept internațional constrângătoare într-o anume perioadă a istoriei în toată lumea, ar fi teoretic necesar să se realizeze compilații similare în ceea ce privește toate națiunile lumii. Dacă o asemenea sarcină chiar ar fi întreprinsă, rezultatele ei ar indica divergențe considerabile în legătură cu principiile generale, precum și cu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
toate subiectele de drept internațional. Doar faptul că se cere consimțământul tuturor celor care vor fi constrânși de el - în opoziție față de regula majorității cerute de procesul democratic de legislație - diferențiază codificarea dreptului internațional de legislația reală. Interpretare și forță constrângătoare Nevoia de a pune consimțământul unanim al tuturor subiecților de drept internațional în locul unei legiferări internaționale autentice produce încă un tip de complicație proprie dreptului internațional. Aceasta este problema stabilirii înțelesului prevederilor tratatelor internaționale, a drepturilor pe care le conferă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dificultate care contribuie la slăbiciunea dreptului internațional din punct de vedere legislativ, iar aceasta este nesiguranța că un anume tratat internațional, semnat și ratificat în mod corespunzător, conține de fapt, în întregime sau în parte, reguli valide de drept internațional constrângătoare asupra semnatarilor. O asemenea întrebare cu greu s-ar putea ridica cu privire la un element al legislației interne a Statelor Unite, întrucât o lege federală fie a fost, fie nu a fost adoptată de către Congres și semnată de președinte conform cerințelor constituționale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
din dreptul internațional, Pactul Briand-Kellogg din 1928, în care aproape toate națiunile au fost de acord „să renunțe la război ca instrument al politicii naționale în relațiile dintre ele”. A fost acest acord de la început o regulă de drept internațional constrângătoare pentru toți semnatarii sau este doar o declarație de principii morale fără vreun efect juridic? Tipul de drept internațional al Proceselor de la Nürnberg, conform cărora pregătirea și purtarea războiului agresiv este o crimă internațională, a aplicat sistemul legislativ deja existent
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
toate națiunile și indivizii care se vor pregăti și vor purta un război agresiv în viitor vor fi astfel responsabili. Cum rămâne cu validitatea juridică a Convenției privind legile și cutunele războiului terestru din 1899 și 1907 și forța sa constrângătoare asupra semnatarilor săi în al doilea război mondial și într-un război viitor? Această convenție, care a fost destul de bine respectată în timpul primului război mondial și ale cărei încălcări au fost atunci scoase în evidență în mod regulat, a fost
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]