2,278 matches
-
revoltă ori dacă anunțau, precedau sau urmau unor mișcări sociale de anvergură. Ideea principală este aceea că violența filtrată ritual („violența simbolică”) are capacitatea de a se substitui violenței reale. Spre exemplu, ampla investigație consacrată de M. Ozouf (1976) diverselor constructe ceremoniale apărute În timpul Revoluției franceze relevă existența a două tipuri de sărbători, unele fabricate de liderii revoluției și altele create spontan de mase. Primele aveau misiunea de a Înlocui vechiul calendar, vechile ceremonii și vechile simboluri religioase și politice; celelalte
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din P. Shaw, 1981, pp. 200-205.) De-a lungul mai multor secole, prin diferite combinații ale unor operatori ceremoniali (procesiunea, măștile, Încoronarea, confruntarea, pedeapsa simbolică), care au circulat Între polul solemnității și cel al derizoriului, ele au configurat mai multe constructe rituale cu semnificații structural constante și conjunctural extrem de variate. Măștile au putut figura, la polul consacrator, divinitățile din lumea de dincolo sau figuri eroice ale unor personaje din mitologie sau din istoria transfigurată mitologic; la polul degradator, ele au funcționat
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu figurine reprezentând diferite personaje istorice, reconstruite de imaginarul popular (Guy Fawkes, Robin Hood, regele George, amiralul Byng) și forme de teatru popular incluzând episoade ale luptei Împotriva opresorilor sau ale morții vechiului an și nașterii noii epoci. În aceste constructe, un rol aparte revenea grupului de tineri eroi, care se luptă cu forțele malefice și care, În final, triumfă Împotriva acestora. Aceste structuri carnavalești au fost reactivate de patrioții americani În lupta lor simbolică pentru delegitimarea Coroanei britanice și condamnarea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Tipologii ale mituluitc "Tipologii ale mitului" Fixarea unor mari familii de mituri nu este o operație simplă, În primul rând din cauza marii varietăți de teme abordate de mituri și În al doilea rând din cauza instabilității granițelor dintre mit și alte constructe textuale - aceleași teme pot apărea și În texte clasificate drept legende, basme, epopei, balade, romane populare etc. Din această cauză, numeroase lucrări de specialitate ocolesc acest subiect, deși folosesc o terminologie care implică anumite clasificări tematice. Cu toate acestea, chiar dacă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
râpos cum Îl vedem” (E. Niculiță-Voronca, 1903, pp. 16-17) În raport cu modelul dualist, axat pe cuplul divinitate benefică - divinitate malefică (fapt care explică existența lucrurilor bune și rele pentru om prin bătălia dintre o ființă sacră binevoitoare și una răuvoitoare), aceste constructe cosmogonice sunt mult mai subtile. Ariciul nu vrea răul umanității - dimpotrivă, el posedă o Înțelepciune practică prin care depășește proiectul cosmogonic divin și face ca lumea să fie folositoare pentru oameni. În varianta sa inițială, universul era perfect simetric (pentru că
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
obligatorie și definitivă a unei teme la un anume gen literar. Un mit al populațiilor Ge din America de Sud exprimă elocvent pluralitatea, pe de-o parte, de teme mitice și, pe de alta, de aspecte ale lumii sociale explicate prin aceste constructe simbolice, specifică miturilor etiologice: Observând o pereche de ara care-și făcuseră cuib În vârful unei stânci abrupte, un indian Îl aduce pe tânărul său cumnat, numit Botoque, ca să-l ajute să prindă puii. Îl pune să se suie pe
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care i-ar fi sortită dacă soarele ar dispărea cu adevărat. Dar prezența aceasta este și interpusă, ceea ce Înseamnă că Îndepărtează riscul unei conjuncții totale, al cărei rezultat ar fi o lume arsă (C. Lévi-Strauss, 1995, p. 359). Dintre nenumăratele constructe mitologice consacrate explicării originii focului și a consumului de alimente coapte, mitul prometeic a suscitat numeroase interpretări. Voi urma aici analizele subtile ale lui Jean-Pierre Vernant (1995), care se referă Îndeosebi la episodul instituirii primului sacrificiu În onoarea zeilor. Zeus
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
agresivă a figurilor mascate reprezintă invazia În lumea celor vii a figurilor malefice din celălalt tărâm, sau În riturile de inițiere, prin Înscenarea morții simbolice și revelarea „tainelor” legate de universul chtonian. Miturile sfârșitului lumii Ca și miturile cosmogonice, aceste constructe culturale se bucură de o răspândire universală. În India, Mahabharata prezintă viziunea grandioasă a unui război Între zei, În care, după ce frații Pandava Înving și Îi extermină pe cei o sută de Kurawa, zeii Învingători se sting pe rând, iar
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
distrugerii universului. Pe acest fond religios s-au dezvoltat numeroase mituri milenariste: acestea vorbesc despre victoria asupra Răului și despre instaurarea unei lumi mai bune, deseori cu ajutorul sau prin conjuncția dintre cei vii și spiritele strămoșilor. Cel mai adesea, aceste constructe simbolice sunt activate de evenimente istorice: apropierea anului 1000 conform calendarului catolic creștin, pierderea teritoriilor istorice și Închiderea În rezervații a populațiilor din America de Nord (ghost dance - „dansul spiritelor”) sau sărăcia și sentimentul neputinței În fața exploatării coloniale din insulele Pacificului de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de dificultăți, la capătul căreia sufletul va descinde Într-un spațiu al odihnei veșnice. Chiar dacă cei vrednici au parte de un statut privilegiat, diferența de acces la un asemenea tărâm Între cei aleși și ceilalți nu constituie axa majoră a constructelor mitologice: Oedip Își scoate ochii, pentru că pe Câmpiile Elizee Își va Întâlni mama și nu are nici puterea, nici nu dorește să fie obligat să o privească În ochi pe aceea care i-a dat viață și cu care, mai
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
au vrut să creadă În Cristos sunt azvârliți Într-o prăpastie fără fund, de unde se ridică un fum negru și o duhoare insuportabilă. (G. Minois, 1991, p. 83) Miturile eroicetc "Miturile eroice" Diferența dintre eroi și divinitățile supreme este un construct specific mai degrabă sistemelor mitologice indo-europene. Aici, anumite acțiuni ale zeilor supremi sunt continuate de personaje cu statut semidivin (de obicei, născute din unirea zeilor cu pământenii), dotate cu puteri ieșite din comun și hărăzite unei vieți de lupte continue
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al vedetei respective (J.-P. Albert, 1998; H. Berlioz, 1983; P. Centlivres, 2001; M. Pouchelle, 1983; G. Segré, 1997); filmul și literatura promovează mitul eroului descoperitor (B. Riffenburgh, 1993), benzile desenate fabrică eroi cu aureolă mitologică (F. Maguet, 1998), iar constructele simbolice vehiculate de mass-media aduc În prim-plan mitul eroului sportiv (J. Lule, 2001) sau cel al eroului care se sacrifică pentru salvarea celorlalți - descrierea eforturilor pompierilor de a salva vieți după atentatul din 9 septembrie 2001 (E. Rothenbuhler, 2005
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Nițu, Elemente mitologice În creația populară românească, 1988; V. Kernbach, Universul mitic al românilor, 1994; Andrei Oișteanu, Grădina de dincolo, 1980; Motive și semnificații mitico-simbolice, În cultura românească tradițională, 1987; Nicolae Branda, Mituri ale antropocentrismului românesc, 1991). Pentru acești autori, constructele speculative apar ca certitudini inatacabile. Analogiile dezvăluie identități de substanță, iar distanțele În timp și spațiu nu constituie un obstacol În fixarea originii și sensului unui fenomen de folclor, cules În secolul al XIX-lea sau XX, Într-o formă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Sunt prezentate dezbaterile teoretice asupra subiectului, reverberațiile lor, sunt analizate toate nivelurile (naratologic, poetic, tematic, ontologic, filosofic, al circulației și receptării, al militantismului estetic și atitudinal, al mentalităților etc.), pertinente pentru cuprinderea globală și totodată aprofundată a chestiunii. Toate dezbaterile, constructele ideatice și realitățile culturale analizate sunt comentate cu distanțarea necesară și chiar cu o ușoară, binevenită undă de ironie, cu o perfectă cunoaștere, „din interior”, a „dosarului”. Astfel, viziunea de ansamblu este obiectivă, în măsura în care poate fi ceva „obiectiv” în cercetarea
CONSTANTINESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]
-
întreg, hire adâncă, cât poți spune că nasc și în Moldova oameni”, fără ca evenimentele provocate de el să fie pe măsură. De aici, concluzia: C. a inventat, în Letopiseț..., modelul uman ideal al înțeleptului (Radu cel Mare), sperând ca acest construct să provoace emulație. Înțelept sau nu, domnitorul e om, și prin ceea ce face, merge în întâmpinarea destinului implacabil. În varii formulări, meditațiile melancolice pe tema sorții lunecoase revin ca un laitmotiv în povestire. Cronicarul are un acut simț al dramatismului
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
de momentul zicerii. Mitul instituie, prin rememorarea unor gesturi primordiale, o ordine; b. propune, prin intermediul ficțiunii, un model de comportament ideal, o lume, alta decât cea reală, imediată, o lume dorită, visată, imaginată, construită prin mijlocirea cuvântului. Mitul este un construct cultural cu valoare ideologică, b. - un produs estetic, o operă de artă a cuvântului, menită să emoționeze. O particularitate artistică de prim ordin a b. propriu-zis o constituie amestecul inextricabil dintre realitate și ceea ce se numește fantastic. Nașterea și creșterea
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
care prezintă risc adaptativ în procesul de adaptare, de la nuanțe voalate până la tendințe puternic patologice. 2. Chestionarul de personalitate 16 P. F. (R. B. CATTELL) Chestionarul are două forme paralele a câte 187 itemi. Factorii evaluați prin analiză factorială sunt constructe bipolare care încearcă să cuprindă mulțimea de manifestări comportamentale specifice dimensionării, în mod gradat, de la unul dintre polii acesteia caracterizat printr-o maximă exprimare în comportament a unei extreme a dimensiunii, spre celălalt, caracterizat printr-o maximă exprimare a opusului
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
au contestat integral teoria capitalului uman, pe motiv că se bazează pe ipotezele fundamentale ale neoclasicilor, iar aceste ipoteze sunt nerealiste și inadecvate. Educația este determinată de un summum de factori, puternic contextualizați, iar conceptul de capital uman este un „construct” care reflectă relații capitaliste, culturale, politice și economice. Ca atare, el nu are validitate generală. Sociologii au contestat ceea ce nu există - un concept ideologic, cu valențe universaliste. Modelul capitalului uman este o completare a teoriei neoclasice a creșterii economice și
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
pe cercul tipologic. O asemenea evoluție a fost vizibilă încă de la Joyce. Acest fenomen nu invalidează caracterul anistoric al situațiilor narative, în forma în care au fost acestea descrise în lucrarea de față. Nu este vorba despre tipurile ideale în calitate de constructe teoretice ale posibilităților de modelare narativă, ci, mai degrabă, despre forme istorice, care se apropie într-o măsură mai mică sau mai mare de tipurile ideale, care sînt supuse schimbărilor istorice. Vezi J. Landwehr, Text und Fiktion. Zu einigen literaturwissenschaftlichen
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
chiar au determinat apariția unor doctrine politice autoritare precum fascismul sau comunismul. A le intenta un proces, mai ales postum, demonstrează tăria cu care o parte dintre noi crede în puterea pe care o serie de cărți, de teorii, de constructe ale minții noastre o pot avea asupra evenimentelor. Mediologia se instituie în acel demers care își propune să ofere o bază teoretică solidă acestei tipologii de conexiuni, obiectul său de studiu fiind interacțiunile, în special cele dintre cultură și tehnică
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
bine comun nu trebuie să fie o piedică pentru a-l accepta, odată ce propria noastră reprezentare asupra binelui ne face să îl vedem dintr-o perspectivă specifică. 4.6. "European Union" Country Club Abordarea adiție/actualizare este întemeiată și pentru constructe foarte cuprinzătoare, cum ar fi Uniunea Europeană, de exemplu. Relevanța contextuală deosebită pe care o are pentru noi această temă ne face să o abordăm, deși excede maniera în care concepem comunitatea în cadrul acestei lucrări. Spre deosebire de comunitățile fenomenologice care s-au
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
asemene între ei" (MacIver, 1970: 30). Manierele, tradițiile, exprimările ș.a., toate sunt caracteristici comune distinctive ce se dezvoltă la cei ce trăiesc împreună într-un sens foarte larg. La Frazer regăsim criterii de factură etnografică: practici lingvistice, diferite ritualuri, diverse constructe politice ce sprijină demarcația grupului, credințe, norme, simboluri, modalități în care comunitățile reacționează la diferiți "ceilalți" sau chiar la aceiași în ocazii diferite. De asemenea, avem existența unui spectru larg de activități și interese, implicarea persoanei ca întreg și nu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și categoriile sistemului de rudenie, totemurile, echipele sportive sau cimitirele eroilor sunt markeri simbolici ai comunității, care o deosebesc de alte comunități. În fapt, orice este legat de comunitate precum și comunitatea ca atare are o dimensiune simbolică, simbolurile comunității fiind constructe mentale care dotează oamenii cu mijloace de a construi semnificații. Dacă mai sus am abordat raportul adiție/actualizare, acesta devine acum agregare/integrare. Ca și Parsons și mulți alții mai târziu, Durkheim, datorită teoriei sale privind raportul dintre conștiința colectivă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
evidență aspectul simbolic, imaginat, imaterial al comunității, importantă fiind modalitatea în care membrii comunității înșiși înțeleg comunitatea, și-o reprezintă. În loc să privim comunitatea ca pe un mecanism integrativ, el consideră că este mai potrivit să o privim ca pe un construct agregativ. Astfel, comunalitatea specifică tuturor comunităților nu mai trebuie să fie uniformitate. "Nu este necesar să clonăm comportamente sau idei. Este o comunalitate a formelor (modalităților de comportament) al căror conținut (semnificațiile) pot varia considerabil între membri" (Cohen, 1992: 20
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mentală cu privire la întregul comunității, imagine la care se raportează pentru a face distincția între cei din comunitate și cei din afara ei. Comunitățile există datorită efortului de simbolizare, simbolurile fiind cele ce servesc drept granițe și construiesc granițe în jurul comunității, drept constructe mentale, imaginative, simbolice. Analiza unor sentimente ca prietenia, loialitatea, dragostea, dependența, gratitudinea, încrederea și alte elemente primare ale relaționării umane ne oferă de asemenea posibilitatea de a sesiza specificul relațiilor comunitare. Așa cum arată Nisbet, Simmel a reușit magistral să lege
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]