977 matches
-
A cunoaște ceva înseamnă a-l experia, a experia ceva înseamnă a construi și reconstrui realitatea lucrului experiat. Chestiunea este esențială mai ales când discutăm dinamica identitară la tineri. Viziunea noologică, la care face referire Horațiu atrage atenția supra unui constructivism radical care ține de faptul că în orice tip de experiență particulară se recompune experierea pe care o face omul într-o relație de fundal cu Dumnezeu, o legătură noosică pură. Tot ceea ce se construiește și se reconstruiește este comprehensibil
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
divine a omului. Omul se reconstruiește mereu după chipul și întru infinită asemănare cu Dumnezeu. Discutând chestiunea celor două mari opțiuni teoretice, autorul ocolește soluția facilă a opțiunii pentru vreuna dintre ele. El propune o sinteză neașteptată dintre esențialism și constructivism, ca în subcapitolul final din capitolul al IV-lea: "Noologie și sociologie" și, prin aprofundări, în capitolul V, subintitulat "Identitatea socioculturală" (unde subliniză "statutul ambivalent al identității: de produs real (esențial) și imaginat (construit) totodată"). Critica pe care Horațiu o
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de mare cuprindere și finețe. Autotrul caută dincolo de esențialism, însă nu fără de acesta, elementele definirii identitare. Le-ar fi putut găsi într-o sinteză a feluritelor concepții, prin abstragere simplă. Le-ar fi putut căuta prin opțiunea la modă pentru constructivism, deci prin definire laterală. A optat spre o strategie a diferențierii, nu a însumării. Insul are identitate întrucât se autoidentifică în raportările lui, în cadrul acestora. Pe cale de consecință, el include, nu exclude: strategia identitară este inclusivistă nu exclusivistă. Numai falsa
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fluidă și imaginată? Tot aici precizăm, că aceste diferențe, opoziții sau bipolarități sunt transpuse în prezent, la nivel paradigmatic, în mod cvasiunanim vezi: Sayer (1997), Bacová (1998), Woodward (2001), Brubaker, Loveman și Stamatov (2004) ș.a. -, în termenii de esențialism și constructivism. Excursul teoretic ce urmează pe parcursul capitolului al treilea, are ca punct de pornire o reconsiderare a concepțiilor asupra identității prinse în această dezbatere. Vom încerca să evidențiem principalele asumpții și criticile lor; vom căuta punctele lor comune și vom sublinia
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cuantificare sau căutarea relațiilor cauzale și interpretare sau descriere). În prezent, diferențele, opozițiile sau bipolaritățile evocate anterior sunt transpuse în mod cvasiunanim vezi: Sayer (1997), Bacová (1998), Woodward (2001), Brubaker, Loveman și Stamatov (2004) ș.a. în termenii de esențialism și constructivism 9 (pentru alte tipologii, în special ale teoriilor identității etnice și naționale, vezi: Smith (1999: 3-19), Ozkirimli (2000), Dungaciu (2004: 26-31). Cel dintâi desemnează o perspectivă ce reunește acele teorii care avansează sau pleacă de la ideea existenței unor identități fixe
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pe întrebările "ce este?", "care sunt elementele componente?" și "cum se formează?" identitatea, în vreme ce în cel de-al în treilea 15 vom defini identitatea socioculturală și vom vedea "cum poate fi studiată". CAPITOLUL 3 PARADIGME 1 ASUPRA IDENTITĂȚII: ESENȚIALISMUL ȘI CONSTRUCTIVISMUL 3.1. Despre câmpul teoriilor identității 2 Încercările de a descoperi primele sistematizări în scris ale preocupărilor în domeniul identităților colective, cu alte cuvinte, de a găsi rădăcinile acestui câmp științific, rareori conduc la un numitor comun. Dacă luăm în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
individuale, dar are "realitate" numai în măsura în care indivizii participă la ea. Cu toate că suntem obișnuiți să ne gândim la Durkheim ca la un esențialist, iată că putem identifica în teoria conștiinței colective și asumpții care țin de ceea ce poate fi numit un constructivism moderat 19. Aceasta nu înseamnă însă că Durkheim se contrazice, realitatea conștiinței colective ca suprastructură nefiind în opoziție cu felul în care se constituie. Cooley, utilizând conceptul de "grup primar" grup caracterizat prin strânsă asociere, cooperare și interacțiune directă sau
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
suprapun asumpțiilor esențialiste asupra identității așa cum le-am indicat la începutul prezentării despre acest curent -, dar concepțiile sunt departe de a fi atât de "naive" sau "vulgare" pe cât cred unii. În ansamblu 30 ele nu reprezintă un esențialism "dur" opus constructivismului, ci mai degrabă concepții care se deschid și se întâlnesc în mod natural cu ultimul. Când spun acestea, mă gândesc la o idee foarte puțin subliniată și ignorată mai ales de cei care critică esențialismul ca perspectivă, fără a intra
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
internalizare (reproiecția în conștiință a acestei lumi obiectivate în cursul socializării). "Societatea este produsul omului. Societatea este o realitate obiectivă. Omul este un produs social" (Berger & Luckmann, 1966:58). Evident, așa cum nu avem un singur esențialism, nu avem nici un singur constructivism. Din contră, aria teoriilor ce pot fi cuprinse sub acest termen este cel puțin la fel de largă și de variată. Totuși, ceea ce le unește în ultimă instanță sunt asumpțiile de bază asupra realității sociale, care este concepută ca fiind construită, în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pentru a face diferența și se subliniază importanța percepțiilor, atribuirilor sau intereselor contextuale, cultura cu tot ceea ce înseamnă ea (valori, mituri, memorii, tradiții ș.a.) rămâne să joace un rol critic în ideea de identitate. 3.4.2. Critica postmodernă asupra constructivismului; identitatea ca discurs Postmodernismul nu se prezintă ca un câmp teoretic unitar, monolitic. Harris (1999:153) identifică, alături de doctrina discreditării științei și tehnologiei occidentale, a respingerii realizărilor și instituțiilor Vestului, o serie de trăsături care ar caracteriza la modul general
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
postmoderniștii o supun interogațiilor. Astfel se atrage atenția că abordările constructiviste implică faptul că identitățile sunt construite în mod interactiv, prin interacțiune, neglijându-se astfel rolul puterii în procesele de clasificare. În plus se sugerează că de fapt ceea ce face constructivismul este o simplă catalogare o categorizare ce este prin ea însăși o esențializare. În acest sens, postmoderniștii apreciază că trebuie accentuată importanța variației nu numai între categorii, ci și în interiorul lor, pentru că a spune de exemplu "antreprenor român" sau "român
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
aceștia; identitatea apare ca existență în sine, ca realitate apriorică, ca structură. 8 O poziție ce ar putea fi denumită fie non-realistă, fie nominalistă sau chiar individualistă, cunoscută în mod curent în teoriile sociale ale identității sub denumirea generică de constructivism și care postulează că existența sau realitatea este produsă de conștiințele individuale; identitatea apare ca produs al sinelui, ca reprezentare independentă existentă în și prin conștiință. 9 Aceeași antinomie, se regăsește într-o formă mai familiară probabil pentru unii în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Heraclit din Efes era adeptul ideii de schimbare continuă, foarte sugestiv surprinsă în aforismul său: panta rei. 13 Care pot fi incluse în categoria întrebărilor ontologice (vezi de exemplu Hay, 2002:61-63) 14 Capitolul 3 (Paradigme asupra identității: esențialismul și constructivismul) și Capitolul 4 (Perspective românești asupra identității). 15 Capitolul 5 (Identitatea socioculturală). 1 Conceptul de paradigmă va fi utilizat pe parcursul lucrării în sensul lui Kuhn (1999). Paradigmele desemnează un model de abordare a realității sociale care generează o tradiție coerentă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de performanțe superioare și dezvoltarea de capacități pentru educația permanentă. ”Postmodernismul generează și o hermeneutică constructivistă, conform căreia spune-mi ce gândești, iar eu am să mă gândesc ce vrei să spui” (L.șoitu, 2001 citat de Oprea, 2007:90). Constructivismul didactic nu este o noutate absolută, încă din antichitate Socrate și discipolii săi urmăreau ca prin întrebări frontale să-i stimuleze pe elevi să sesizeze propriile erori în procesul de gândire. Apoi, Piaget, Dewey, Vâgotski, Bruner și Ausubel au determinat
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
practic orientarea constructivistă. Ideea centrală a acestei teorii educaționale este: cunoașterea umană se construiește printr-un proces creator și activ; cei ce învață își construiesc o nouă cunoaștere pe fundamentele învățării anterioare, experimentând și reflectând asupra experiențelor ( Oprea, 2007:91). Constructivismul este o teorie cuprinzătoare care include numeroase practici și strategii interactive dintre care amintim: învățarea prin colaborare, învățarea prin descoperire, rezolvarea de probleme, dezvoltarea gândirii critice etc. Horst Siebert (2001:109) remarca importanța activismului didactic, identificând principiile învățării situative: ”de
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
astfel un deziderat esențial, asumat până la ultimele consecințe: „când formula va deveni ceea ce facem, ne vom lepăda și de noi“ (Ilarie Voronca). La început de veac XX, avangardismul generează o pleiadă de grupări, între care cele mai importante sunt: dadaismul, constructivismul, suprarealismul, expresionismul, inte gra lismul, futurismul. Trăsături comune acestor mișcări sunt: retorica frondei și a ruperii punților, concretizată în delimitarea vehementă față de orice formă consacrată, în negarea principiilor estetice asumate de epocile anterioare: „Avangarda e mai radicală decât modernitatea, mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Prin recurs la nemăsură, apreciez că cercetarea științifică a pus în mișcare tot ceea ce este liniște și permanență, adevăr și creativ, pozitiv și negativ în contabilitate. Sau, din punct de vedere științific, este discursul cercetătorului care invită contabilitatea la un constructivism pe măsură să răspundă la întrebarea „Ce nu este contabilitatea creativă pentru a fi exactă și relevantă, funcțională și imparțială, transparentă și responsabilă?” Dacă acceptăm ideea potrivit căreia contabilitatea creativă este la timpul prezent o minunată minciună care ne învață
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
Behavior. New York/London: John Wiley și Sons, Inc., 1st Edition. Myles, P.S., Bain, D.L., Johnson, F., și McMahon, R. (1999). Is anaesthesia evidence-based? A survey of anaesthetic practice. British Journal of Anaesthesia, 4, 591-595. Neimeyer, R.A., și Mahoney, M.J. (1995). Constructivism in Psychotherapy. Washington: American Psychological Association. Neisser, U. (1967). Cognitive Psychology. New York: Appleton-Century-Croft. Nordin-Johansson, A., și Asplund, K. (2000). Randomized controlled trials and consensus as a basis for interventions in internal medicine. Journal of Internal Medicine, 1, 94-104. OMS (1992
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
cyborgic subversiv al subiectivității feminine în cadrul reprezentărilor vizual-digitale de tip webcam. Astfel, o parte a cyberfeminismului se întâlnește cu viziunea postmodernistă care contestă metanarațiunile feminității date și universale și propune în schimb imaginea multiplicității experiențelor femeii. În această direcție, teoria constructivismului social este utilizată pentru a critica discursul științific și filosofic al capitalismului patriarhal, militar și global. Cyberfeminismul se identifică, pe de o parte, cu analiza practicilor (existențiale și culturaleă tehnologice în care sunt angajate femeile; pe de altă parte, cu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
această mișcare se apleca asupra ansamblului obiect observat/observator și se întreba cum să evite perturbarea obiectului aflat sub observație de că-tre observator. Von Foerster a definit un "prin-cipiu de ordine pornind de la zgomot" și și-a expus concepțiile despre constructivism: ideea construirii propriei realități de către om rezulta din constatarea că observația, observatorul și fenomenul observat formau un tot și că reacțiile omului erau simultan cauza și efectul construirii realității. Constructivismul repunea deci în discuție existența unei realități obiective. Gregory Bateson
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ordine pornind de la zgomot" și și-a expus concepțiile despre constructivism: ideea construirii propriei realități de către om rezulta din constatarea că observația, observatorul și fenomenul observat formau un tot și că reacțiile omului erau simultan cauza și efectul construirii realității. Constructivismul repunea deci în discuție existența unei realități obiective. Gregory Bateson a contribuit, alături de von Foerster, la elaborarea constructivismului. El participase, încă din 1946, la conferințele Macy și s-a aflat astfel în contact cu cibernetica, teoria jocurilor și teoria informației
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
din constatarea că observația, observatorul și fenomenul observat formau un tot și că reacțiile omului erau simultan cauza și efectul construirii realității. Constructivismul repunea deci în discuție existența unei realități obiective. Gregory Bateson a contribuit, alături de von Foerster, la elaborarea constructivismului. El participase, încă din 1946, la conferințele Macy și s-a aflat astfel în contact cu cibernetica, teoria jocurilor și teoria informației și a comunicării. În 1949, a ținut un seminar la Palo Alto, la sud de San Francisco, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Bateson a continuat pî-nă în 1962, dată la care acesta a părăsit Palo Alto pentru Virginia Islands, unde a studiat comunicarea la delfini. După plecarea lui Bateson, Paul Watzlawick, filosof și psihanalist, a fost cel care a contribuit la difuzarea constructivismului în regiu-nea Palo Alto. Perspectiva terapeutului exterior familiei e înlocuită de cea a terapeutului care este o parte integrantă a sistemului în care intervine. Într-un cu totul alt registru decît cel al psihoterapiei, a apărut, după conferințele Macy, un
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
spus practic toți filosofii. Există lucruri pe care nu e nevoie să le definim ca să știm că sînt. Realitatea e ceea ce simțim. Dumneavoastră simțiți că existați! B.C. Aparent, nu aderați deloc la ideile constructiviste. A.L. Nu, deloc. Pentru mine, constructivismul reprezintă efectiv o înmormîntare de calitatea I a întregii epistemologii. Creierul uman construiește entități. Crede că ele există pentru că le concepe, dar faptul de a concepe un lucru nu înseamnă că acesta chiar există! Deci, avem nevoie de cuvinte pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
astfel un deziderat esențial, asumat până la ultimele consecințe: „când formula va deveni ceea ce facem, ne vom lepăda și de noi“ (Ilarie Voronca). La început de veac XX, avangardismul generează o pleiadă de grupări, între care cele mai importante sunt: dadaismul, constructivismul, suprarealismul, expresionismul, inte gra lismul, futurismul. Trăsături comune acestor mișcări sunt: retorica frondei și a ruperii punților, concretizată în delimitarea vehementă față de orice formă consacrată, în negarea principiilor estetice asumate de epocile anterioare: „Avangarda e mai radicală decât modernitatea, mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]