587 matches
-
și neviabile avînd pretenții la suveranitate), atunci fie că majoritatea statelor europene se vor dezmembra, fie că situația va fi luată drept o invitație de către vreo forță atotputernică să calce în picioare orice caracter național și autonomia acestuia. O asemenea contagiune va distruge în ambele cazuri și pentru multă vreme șansa realizării unei Europe unite clădită pe prosperitate și democrație. Epoca lui Iorga era și mai agitată. Motivul era atunci tot autodeterminarea națională periclitată și frustrată. Sesizăm și adesea condamnăm manifestările
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
grafic. Dislexo disgrafia este frecvent întâlnită la școlarul cu deficiență mintală la care există fenomene de transpunere a greșelilor din limbajul oral în limbajul citit-scris. Transpunerea fenomenelor dislalice în comunicarea vorbită și scrisă se produce pe baza principiului asemănării și contagiunii (pe cale auditiva și verbală). Astfel, prin asemănare au loc substituiri, omisiuni și inversări de grafeme. Omisiunile sunt cele mai frecvente în vorbirea orală. Inversarea sunetelor este mai frecventă în vorbirea orală, iar inversarea cuvintelor apare mai des `n scris. Tot
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cu a celor ce caracterizează creativitatea individuală. De asemenea, așa cum arată Al. Roșca (26), patrimoniul informațional al grupului, privit în ansamblu, este incomparabil mai bogat decât la oricare din membrii săi luați separat. Nu mai puțin important este mecanismul de contagiune a inspirației, care își găsește teren fertil de funcționare în condițiile activității de grup. Iată de ce ar fi foarte utilă organizarea în școală/facultate a unor grupe/cercuri de exersare a creativității în maniera sugerată de M. Rocco (25), precum și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
explicații atât pentru modul în care apar rețelele sociale în organizații (antecedentele rețelelor), cât și pentru succesul unor indivizi datorat ocupării unei anumite poziții în rețea (consecințele rețelelor sociale). De asemenea, tot în această secțiune a lucrării este abordată problema contagiunii sociale, prin avansarea a două modele explicative (al coeziunii și al echivalenței structurale). În capitolul 4 discut despre problemele pe care le implică participarea voluntară sau involuntară a indivizilor în diverse relații de schimb (direct, reciproc, generalizat). Sunt abordate probleme
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Borgatti, 2003). Studiile asupra rețelelor sociale sunt utilizate și în practica academică, în vederea producerii și acumulării de cunoaștere cu privire la diverse fenomene sociale de natură structurală. De exemplu, analiza rețelelor sociale este aplicată pentru investigarea structurilor organizaționale, a capitalului social, a contagiunii sociale etc. (Borgatti și Foster, 2003). În funcție de obiectivele de cercetare, studiile referitoare la rețelele sociale implică diverse probleme metodologice și de natură etică ce au implicații diferite pentru fiecare dintre cele trei practici prezentate mai sus. Dintre acestea, utilizarea studiilor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
a doua parte voi prezenta câteva dintre cele mai cunoscute și mai invocate teorii ale rețelelor sociale. M-am referit mai devreme la puterea legăturilor slabe și la argumentul găurilor structurale. Voi discuta însă și despre problema Lumii Mici, modelele contagiunii sociale, emergența rețelelor sociale și consecințele relațiilor sociale. 3.1. Clasificarea teoriilor rețelelor sociale În acest subcapitol voi introduce trei modalități de clasificare a teoriilor rețelelor sociale. Două dintre aceste forme de clasificare respectă un singur criteriu. Astfel, prima ordonare
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de cercetare (tradiția studiilor capitalului social și tradiția studiilor omogenității sociale) și tipul de conceptu alizare a rețelei (sistem de țevi sau construct arhitectural). Din această perspectivă cu două criterii, se poate discuta despre teorii ale capitalizării, ale coordonării, ale contagiunii și ale adaptării. 3.1.1. Metafora fluxului resurselor și metafora arhitecturală Studiile empirice și teoriile rețelelor sociale pot fi ordonate sau clasificate folosindu-ne de două metafore (Borgatti, 2005; Borgatti et al., 2009; Borgatti și Halgin, 2011; Borgatti și
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Foster (2003) și Borgatti și Lopez-Kidwell (2012). Spre deosebire de clasificările anterioare, după un singur criteriu, în acest caz avem de-a face cu o clasificare în funcție de două criterii. Astfel, autorii consideră că teoriile sunt de patru tipuri: teorii ale capitalizării, ale contagiunii, ale adaptării și ale coordonării. Această tipologie rezultă în urma încrucișării a două criterii: tipul de model explicativ și tradiția de cercetare (vezi tabelul 3.2). Borgatti și Lopez-Kidwell (2012) identifică două tradiții de cercetare în domeniul rețelelor sociale. Tradiția capitalului
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de rețea prin impunerea anumitor reguli și dependențe. Prin instituția coordonării, nodurile reușesc să obțină beneficii de ordin secund, punând în comun resursele pe care le controlează (Cook et al., 1983; Emanuelson, 2005; Markovsky et al., 1988; Willer, 1999). Teoriile contagiunii pun accentul pe procesul de difuziune în explicarea omogenității. Aceste teorii susțin că indivizii ajung să dezvolte caracteristici comune (credințe, valori, atitudini, comportamente, practici etc.) printr-un proces de contaminare. Altfel spus, nodurile tind să dobândească anumite atribute sau caracteristici
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
contextul diferitelor modalități de măsurare a capitalului social din perspectiva analizei rețelelor sociale; ( 3) Modele teoretice cu privire la emergența rețelelor intraorganizaționale (Borgatti și Cross, 2003; Brass, 2009; Krackhardt, 1994); (4) Modele teoretice cu privire la consecințele rețelelor sociale (Burt, 1987; Granovetter, 1982); (5) Contagiunea socială (Burt, 1987) și teoria procesării informației sociale (Kilduff, 1990); (6) Problema Lumii Mici (Milgram, 1967; Travers și Milgram, 1969; Scott, 2012; Watts și Strogatz, 1998); (7) Abordări teoretice cu privire la rețelele de schimb (Cook et al., 1983; Emerson et al
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
centrale în rețelele de consultare demonstrau niveluri mai înalte ale performanței în exercitarea atât a sarcinilor de tip in-role (specificate prin fișa postului), cât și a sarcinilor de tip out-role (activități de muncă nespecificate în fișa postului). 3.2.5. Contagiunea socială: coeziune și echivalență structurală Una dintre tradițiile de cercetare în domeniul rețelelor sociale este investigarea omogenității sociale (Borgatti și Lopez-Kidwell, 2012). Teoriile asupra rețelelor care propun explicații pentru omogenitatea socială (tendința indivizilor de a împărtăși aceleași idei, valori, atitudini
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
dintre tradițiile de cercetare în domeniul rețelelor sociale este investigarea omogenității sociale (Borgatti și Lopez-Kidwell, 2012). Teoriile asupra rețelelor care propun explicații pentru omogenitatea socială (tendința indivizilor de a împărtăși aceleași idei, valori, atitudini, practici etc.) pun accentul fie pe contagiune, fie pe adaptare. Teoriile omogenității care își fundamentează explicațiile pe contagiune pornesc de la asumpția că indivizii se contaminează prin expunerea directă la alteri deja contaminați (vezi metafora îmbolnăvirii) (Monge și Contractor, 2003). Barash (2011) consideră că influența, informația locală, indentitatea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sociale (Borgatti și Lopez-Kidwell, 2012). Teoriile asupra rețelelor care propun explicații pentru omogenitatea socială (tendința indivizilor de a împărtăși aceleași idei, valori, atitudini, practici etc.) pun accentul fie pe contagiune, fie pe adaptare. Teoriile omogenității care își fundamentează explicațiile pe contagiune pornesc de la asumpția că indivizii se contaminează prin expunerea directă la alteri deja contaminați (vezi metafora îmbolnăvirii) (Monge și Contractor, 2003). Barash (2011) consideră că influența, informația locală, indentitatea socială și excluziunea socială sunt mecanisme care determină indivizii să adopte
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
De exemplu, ego-ul va tinde să se comporte la fel ca majoritatea prietenilor săi apropiați, chiar dacă această decizie nu este una perfect rațională (adică nu este o decizie în măsură să îi maximizeze beneficiile). Excluziunea socială este un mecanism de contagiune socială care descurajează tendința indivizilor de a prefera să nu adopte un anumit comportament, o anumită idee, valoare, credință etc. Potrivit lui Barash, excluziunea socială poate duce la eliminarea individului - parțială sau totală - din sistemele economice, sociale, politice sau culturale în
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sens, un exemplu de excluziune socială poate fi decizia unei comunități rurale de a-și sancționa membrii care nu se implică în furnizarea de bunuri colective. În contextul adoptării inovațiilor, Burt (1987) discută despre două modele de rețea care explică contagiunea socială: modelul coeziunii și modelul echivalenței structurale. Modelul coeziunii este fundamentat pe două idei: proximitatea fizică și socializarea (vezi tabelul 3.10). Proximitatea fizică duce la proximitate socială. Interacțiunile repetate ca frecvență și durată conduc la dezvoltarea unor niveluri înalte
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
a) are cel puțin o legătură cu propriii copii, (b) a avut cel puțin o legătură cu un bărbat, (c) are cel puțin un soț etc. După această discuție despre echivalența structurală, revin la abordarea propusă de Burt (1987) cu privire la contagiunea socială. Potrivit lui Burt, modelul echivalenței structurale implică ideea de competiție între nodurile echivalente structural. Astfel, cu cât relațiile dintre ego și alter sunt mai similare, cu atât crește probabilitatea ca ego-ul să adopte rapid orice inovație adoptată deja de alterul
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
deja de celălalt, dacă va crede că aceasta l-ar putea avantaja pe celălalt în relația cu profesorul (1987: 1291). Folosind trei exemple de structuri sociale (figura 3.21), Burt ilustrează faptul că cele două modele fac predicții contradictorii cu privire la contagiunea socială, având ca referință Ego. Sursă: Adaptare după Burt (1987). Figura 3.21. Tipuri de structuri sociale la nivelul cărora sunt aplicate modelele contagiunii sociale De exemplu, în figura 3.21a, fiecare dintre cele două modele dă ca predicție contagiunea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
structuri sociale (figura 3.21), Burt ilustrează faptul că cele două modele fac predicții contradictorii cu privire la contagiunea socială, având ca referință Ego. Sursă: Adaptare după Burt (1987). Figura 3.21. Tipuri de structuri sociale la nivelul cărora sunt aplicate modelele contagiunii sociale De exemplu, în figura 3.21a, fiecare dintre cele două modele dă ca predicție contagiunea socială. În figura 3.21b., contagiunea este susținută doar de modelul coeziunii, iar în figura 3.21c, contagiunea este susținută doar de modelul echivalenței
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
contagiunea socială, având ca referință Ego. Sursă: Adaptare după Burt (1987). Figura 3.21. Tipuri de structuri sociale la nivelul cărora sunt aplicate modelele contagiunii sociale De exemplu, în figura 3.21a, fiecare dintre cele două modele dă ca predicție contagiunea socială. În figura 3.21b., contagiunea este susținută doar de modelul coeziunii, iar în figura 3.21c, contagiunea este susținută doar de modelul echivalenței structurale. Modelul echivalenței structurale susține, în general, că doi indivizi poziționați identic în rețea se vor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Sursă: Adaptare după Burt (1987). Figura 3.21. Tipuri de structuri sociale la nivelul cărora sunt aplicate modelele contagiunii sociale De exemplu, în figura 3.21a, fiecare dintre cele două modele dă ca predicție contagiunea socială. În figura 3.21b., contagiunea este susținută doar de modelul coeziunii, iar în figura 3.21c, contagiunea este susținută doar de modelul echivalenței structurale. Modelul echivalenței structurale susține, în general, că doi indivizi poziționați identic în rețea se vor folosi reciproc ca referință în judecățile
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
la nivelul cărora sunt aplicate modelele contagiunii sociale De exemplu, în figura 3.21a, fiecare dintre cele două modele dă ca predicție contagiunea socială. În figura 3.21b., contagiunea este susținută doar de modelul coeziunii, iar în figura 3.21c, contagiunea este susținută doar de modelul echivalenței structurale. Modelul echivalenței structurale susține, în general, că doi indivizi poziționați identic în rețea se vor folosi reciproc ca referință în judecățile lor subiective și, prin urmare, vor ajunge la decizii și idei similare
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Analiza rețelelor sociale s-a dovedit și se dovedește a fi prolifică în studiul unei game diverse de fenomene sociale. Astfel, așa cum am arătat în această lucrare, analiza rețelelor sociale a fost aplicată în studiul distribuției resurselor (inegalitățile în capitalizare), contagiunii sociale (similaritatea actorilor, contaminarea, echivalența structurală, influența socială), coordonării (integrarea) și adaptării (izomorfismul, mimetismul, benchmarking ul). În domeniul medical, analiza rețelelor sociale a fost utilizată în studiul obezității sau al răspândirii bolilor cu transmitere sexuală. În domeniul ordinii interne și
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sunt cei care influențează major opțiunea școlară și profesională și se referă la: microgrup ( prieteni, vecini, rude) care-i influențează pe tineri în luarea unei decizii (de exemplu: să meargă câți mai mulți la aceeași școală profesională sau liceu). Această contagiune de microgrup poate avea efecte benefice (confortul relațional) sau negative (insatisfacția în profesia aleasă) cauzate de incompatibilitatea cu particularitățile individuale. prestigiul profesiilor - elevii deficienți de auz sunt convinși de existența acestui factor și manifestă interes pentru a ocupa locuri/funcții
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
cât amplitudinea fenomenului. Dacă aceasta este mare, ducând chiar la valori negative de PIB (calculat în mărimi relative, de la o perioadă la alta), atunci putem spune că avem instalată o criză economică. În ceea ce privește momentul declanșării crizei economice și nivelul de contagiune al crizei, trebuie să subliniem părerea lui Lucian Croitoru 918, care spune că: " Euforia pornește în sectorul nefinanciar și cu întârziere se transmite și în sectorul financiar (...). După un număr de ani de proiecte conservatoare reușite, bancherii își aliniază percepțiile
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
lucru a fost dovedit odată când a fost atacat socialismul din Europa și URSS printr-un război secret, și a doua oară acum, când se constată că FMI și Banca Mondială au fost incapabile să prevadă criza și să evite contagiunea crizei financiare cu criza economică. Nu este exclusă nici ipoteza ca aceste două organisme să fi provocat chiar ele criza actuală, pentru a crea un haos mondial care să facă necesară apariția unui guvern mondial", sau:"Actuala criză adâncește procesul
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]