1,915 matches
-
contemplației mistice și are în centrul ei sesizarea raționalității creației și înțelegerea duhovnicească a Sfintei Scripturi. Despre cunoașterea lui Dumnezeu din raționalitatea creației Lumea sau creația este considerată de Părinții filocalici loc și stare premergătoare vieții veșnice, iar cunoașterea sau contemplarea lui Dumnezeu din creație este treapta premergătoare cunoașterii și contemplării Lui directe. Pentru Evagrie din Pont, cunoașterea lui Dumnezeu din creație sau theoria fizică este o treaptă spre contemplarea Lui ori către gnoza spirituală. Tot așa, pentru Sfântul Maxim Mărturisitorul
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
și înțelegerea duhovnicească a Sfintei Scripturi. Despre cunoașterea lui Dumnezeu din raționalitatea creației Lumea sau creația este considerată de Părinții filocalici loc și stare premergătoare vieții veșnice, iar cunoașterea sau contemplarea lui Dumnezeu din creație este treapta premergătoare cunoașterii și contemplării Lui directe. Pentru Evagrie din Pont, cunoașterea lui Dumnezeu din creație sau theoria fizică este o treaptă spre contemplarea Lui ori către gnoza spirituală. Tot așa, pentru Sfântul Maxim Mărturisitorul, ea este începutul teologiei mistice, prin care se descoperă în
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Părinții filocalici loc și stare premergătoare vieții veșnice, iar cunoașterea sau contemplarea lui Dumnezeu din creație este treapta premergătoare cunoașterii și contemplării Lui directe. Pentru Evagrie din Pont, cunoașterea lui Dumnezeu din creație sau theoria fizică este o treaptă spre contemplarea Lui ori către gnoza spirituală. Tot așa, pentru Sfântul Maxim Mărturisitorul, ea este începutul teologiei mistice, prin care se descoperă în chip tainic frumusețile cele nevăzute. Ideea fundamentală a spiritualității răsăritene este că "lucrurile ascund în ele rațiuni divine, ca
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
rațiunile celorlalte lucruri. Toate lucrurile, împreună cu rațiunile sădite în ele, au menirea de a participa, alaturi de om, la epectaza către desăvârșire. Lumea este pedagog către Iisus Hristos. Sensul spiritual al creației este de a fi treaptă spre desăvârșire, prin contemplarea ei dumnezeiască. Cunoașterea și contemplarea în duh a creației descoperă caracterul ei de simbol. Această cunoaștere a lui Dumnezeu prin intermediul creației este o cunoaștere rațională, simbolică, analogică, dar premiză a contemplației spirituale. Ea ne duce la întelegerea fundamentelor lumii, a
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
împreună cu rațiunile sădite în ele, au menirea de a participa, alaturi de om, la epectaza către desăvârșire. Lumea este pedagog către Iisus Hristos. Sensul spiritual al creației este de a fi treaptă spre desăvârșire, prin contemplarea ei dumnezeiască. Cunoașterea și contemplarea în duh a creației descoperă caracterul ei de simbol. Această cunoaștere a lui Dumnezeu prin intermediul creației este o cunoaștere rațională, simbolică, analogică, dar premiză a contemplației spirituale. Ea ne duce la întelegerea fundamentelor lumii, a raționalității ei, la sesizarea sensului
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
dibui taina și de a accede la miezul noimelor profunde ale acestei opere ( a lui Liviu Lăzărescu - n.n.), de a ajunge la sămânța ei originară, acolo unde se află adevărul întemeiator și sufletul ei prim”. Și, după serioase ceasuri de contemplare și meditație, Terner găsește una din cheile aurite ale picturii lui Liviu Lăzărescu. El constată, pe drept cuvânt, că avem de-a face cu o „veșnică năzuință de a transcede vizibilul și pipăibilul (...). Prin magia artei (...)uneori vezi ceea ce nu
ŞAMPANIE ÎN CUPE DE CRISTAL: „LIVIU LĂZĂRESCU – O AVENTURĂ PICTURALĂ” DE ZOLTAN TERNER de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367636_a_368965]
-
textul despre un roman semnat de Ligia Semăn („Imaginea lui Dumnezeu reflectată într-un român al căutărilor la vremea descoperirii sensului vieții”), la prezentarea făcută unui volum de poezii al lui Petru Lascău („Stihuri religioase la intersecția dintre meditație și contemplare. «Semnătură iubirii» de Petru Lascău”), ori la exegeza celui mai nou volum de poezii al Victoriței Duțu („«Vreau o altă lume» de Victorița Duțu - Poezie creștină despre veșnicie, dragoste și smerenie”); după titlu, vine, de multe ori, un moto simpatetic
RECENZIA UNUI VOLUM NEEDITAT (INCA) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366977_a_368306]
-
prefacerea, pâinii și vinului în Trupul și Sângele Lui și la împărtășirea de ele, atunci El și faptele Lui trebuie să domine spațiul principal al locașului biseri �cesc: „Icoana conduce prin privirea ei cu credință de la vederea prin simțuri la contemplarea spirituală și la întâlnirea tainică cu sfintele persoane și cu faptele mântuitoare reprezentate în ea... Aceasta presupune că întâlnirea harică cu cel reprezentat nu este o simplă opinie subiectivă, ci bazată pe o prezență obiectivă a celui reprezentat în chip19
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
p. 28. Un excelent comentar al acestei lucrări se găsește tot la Pr. Prof. Univ. Dr. Ene Braniște, Explicarea Sfintei Liturghii după Nicolae Cabasila, București; 1943. H.I. Schultz vorbind despre caracterul acesta iconic (Bildcharakter) al Sf. Liturghii arată că: „Theoria (contemplarea) descoperă în Liturghie opera de mântuire sub reprezentare sacramentală, dar această operă îndumnezeitoare real, ontologic, obiectiv dar și subiectiv prin contemplare vizuală, afectivă și intelectuală”, op. cit..p. 38-39. 24 Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, Spiritualitate..., p. 112. 25 Ibidem
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
după Nicolae Cabasila, București; 1943. H.I. Schultz vorbind despre caracterul acesta iconic (Bildcharakter) al Sf. Liturghii arată că: „Theoria (contemplarea) descoperă în Liturghie opera de mântuire sub reprezentare sacramentală, dar această operă îndumnezeitoare real, ontologic, obiectiv dar și subiectiv prin contemplare vizuală, afectivă și intelectuală”, op. cit..p. 38-39. 24 Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, Spiritualitate..., p. 112. 25 Ibidem, p.113 26 Pr. Prof. Univ. Dr. Petre Vintilescu, Liturghierul explicat, București, 1972, p. 30. 27 Pr. Prof. Univ. Dr. Alexandre
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
ce ne face să credem că putem vorbi despre orice, oriunde și oricum. O conștiință învăluită de sinceritate, bun simț și smerenie ne ajută să cinstim prin tăcere multe lucruri, care sunt mai presus de cunoașterea noastră analitică și discursivă. Contemplarea creației cere un apofatism, o experiență a lumii ca și creație a lui Dumnezeu, în care complexitatea interrelaționării elementelor din creație nu poate fi abordată de o minte liniară, (de)limitată, oricât de pătrunzatoare și profunde ar fi raționamentele noastre
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
a rațiunilor opuse. Rațiunile sunt distincte, dar după fire, dar ele sunt ținute împreună, formând cosmosul unitar. După fire rațiunile sunt stabile și distincte dar sunt unite printr-o relație dată de modul mișcării lor. Modernitatea a renunțat la apofatismul contemplării creației, impunând praxisul ca și criteriu al adevărului. Adevărul este totdeauna un lucru concret. În societățile pragmatice a gândi, a pune problema unei finalități transcendente, a te întreba asupra sensului lucrului făcut sunt lucruri inutile, reprezintă o pierdere de timp
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
să recunoaștem creația ca o cale a înaintării noastre spre Dumnezeu, un drum, o cale și un partener totodată în procesul îndumnezeirii noastre prin har. Apropierea cu cuviință față de creație ne întărește într-o viață plină de virtuți, deoarece o contemplare cu evlavie a rațiunilor lucrurilor ne descoperă virtutea pe care o putem câștiga prin lucrul respectiv, iar ființa virtuților este Domnul nostru Iisus Hristos. Cel care se mișcă într-o astfel de viață duhovnicească ajunge prin virtuțile dobândite prin lucruri
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
luare aminte cel ce nu-și corupe rațiunea ființei sale, preexistentă în Dumnezeu; se mișcă în Dumnezeu potrivit cu rațiunea ființării sale bune, preexistentă în Dumnezeu, lucrând prin virtuți, și viețuiește în Dumnezeu conform cu rațiunea ființării sale veșnice, preexistența în Dumnezeu". Contemplarea ne dă adevărata semnificație spirituală a creației. Virtutea dobândită prin contemplare include și trupul, ea manifestându-se și în trup, arătând prin aceasta că omul întreg, trup și suflet este chemat la o viață virtuoasă. Dar nu toată virtutea este
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
în Dumnezeu; se mișcă în Dumnezeu potrivit cu rațiunea ființării sale bune, preexistentă în Dumnezeu, lucrând prin virtuți, și viețuiește în Dumnezeu conform cu rațiunea ființării sale veșnice, preexistența în Dumnezeu". Contemplarea ne dă adevărata semnificație spirituală a creației. Virtutea dobândită prin contemplare include și trupul, ea manifestându-se și în trup, arătând prin aceasta că omul întreg, trup și suflet este chemat la o viață virtuoasă. Dar nu toată virtutea este vizibilă în trup deoarece virtutea este doar o pecete a puterii
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
numai frumusețea morală se socotește bună... deci frumos este omul drept, omul cuminte, într-un cuvânt, omul bun” . Sfântul Vasile cel Mare atrage, în plus, atenția asupra necesității purificării de patimi a sufletului, pentru a putea să se ridice la contemplarea Frumuseții dumnezeiești: „... ca să se nască în suflet și frumusețe dar și putere pentru săvârșirea celor ce trebuiesc făcute, avea nevoie de harul dumnezeiesc... Frumos este orice suflet, privit în simetria puterilor sale proprii, dar frumusețea cea adevărată, adică firea cea
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
timp și de veac, să li se atribuie ca traăătură însușirea celor părăsite, ci mai degrabă măreția celor primite, singurele din care și în care se cunosc". Sfântul Maxim Mărturisitorul prezentând înțelesul duhovnicesc al lui Moise insistă asupra modului de contemplare a lumii. Fără să ne separăm de trup trebuie să ne despărțim de pornirile trupești, care proiectează în lucruri plăceri vinovate, ceea ce în fapt lucrurile nu conțin. Consistența lucrurilor rezidă în faptul că ele sunt porți spre Domnul și Mântuitorul
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
Sfânta Jertfă împlinindu-se obiectul Sfintei Liturghii și anume prefacerea darurilor în dumnezeiescul Trup și Sânge în scopul sfințirii credincioșilor 37. În anafora rugăciunea ia forma mulțumirii adusă de către Biserică lui Dumnezeu pentru toate binefacerile Sale, mulțumire care izvorăște din contemplarea tainei lui Dumnezeu și a iconomiei Sale mântuitoare. În vechime anaforaua era rostită cu voce tare, în auzul tuturor, fapt care face ca textul ei să aibă un pronunțat caracter catehetic, fiind o adevărată mărturisire de credință ortodoxă exprimată sub
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
participând din convingere în taberele de muncă studențești, organizate de Asociația Studenților, ba chiar oferindu-se voluntar (în timp ce noi alergam după locuri, în taberele de la Costinești și Izvorul Mureșului), colegul meu, printre picături, între sudoarea abnegației patriotice liber consimțite și contemplarea imaginii finale a „bunăstării” produse de dogmă, găsește timp și înaintează conducerii superioare de partid și de stat, un memoriu de protest în vreo 12 puncte, în care își permitea să sesizeze dezordinea morală și mizeria, infatuarea și abuzul deșănțat
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
religios, emoția religioasă sunt subsumate în poezia sa luminii sacre, exprimată prin metafora „eterna cerului aură”. Dacă la Lucian Blaga întâlnim dualitatea „lumina mea/lumina altora”, la Petru Lascău, lumina este una singură și ea invită la cunoașterea Divinității prin contemplare și rugăciune, care izvorăsc în „bucurie pură”. De altfel, dacă Petru Lascău are vreo fobie, atunci aceasta este legată de cei cărora sentimentul religios le este străin. „Mă tem de cei ce nu se roagă/ Cu cea mai terifiantă fobie
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]
-
a definit-o exemplar, atunci când a afirmat: „eu cred că veșnicia s-a născut la sat.” La rândul său, George Călinescu vorbea despre „o lirică a liniștii și a fericirii rurale...", care se regăsește și în versurile lui Petru Lascău. Contemplarea vieții la țară, cu evenimentele sale cotidiene îndeamnă la seninătate și denotă o stare de bine, ce rezultă din frumusețea peisajului românesc. La Petru Lascău, imaginile sunt vizuale, senzoriale, iar contururile clare și vaste. Același fior cosmic, care amintește de
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]
-
victoria/ Și care ești Tu, perpendiculara pe cer, din iubire.” În acest registru tematic se încadrează și poemul „Moarte de mine”, în care autoarea înțelege că ea însași este copia imperfectă a unui prototip. Prototipul este Marele Eu Sunt, iar contemplarea Crucii o ajută pe poetă să conștientizeze că erudiția seacă și inutilă, cunoașterea artificială nu își au rostul atunci când vine vorba despre un poet creștin. Contemplarea Golgotei devine la Adina Sas-Simoniak un îndemn la trăirea autentică, sursa adevaratei cunoașteri. „Luminând
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
ea însași este copia imperfectă a unui prototip. Prototipul este Marele Eu Sunt, iar contemplarea Crucii o ajută pe poetă să conștientizeze că erudiția seacă și inutilă, cunoașterea artificială nu își au rostul atunci când vine vorba despre un poet creștin. Contemplarea Golgotei devine la Adina Sas-Simoniak un îndemn la trăirea autentică, sursa adevaratei cunoașteri. „Luminând Crucea sfântă înfiptă-n Calvar./ Încep să-nțeleg și s-accept că pe-un dar/ Moartea de mine ce nu-i în zadar./ Trebuie să mor
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
Desigur utilul acelei epoci! Chiar manuscrisele erau împodobite cu picturi și decorațiuni din aur și argint. Astăzi, ne minunăm în fața capodoperelor plămădite de acei creatori și pe undeva spiritele noastre se intersectează în vibrații... Acțiunea lor de atunci a devenit contemplare și înțelegere pentru noi. Sfânta contemplare! Dacă toți acești artiști au reușit pentru o clipă din eternitate să fie zei, printr-o străfulgerare, spiritele noastre simt și ele înălțarea... Iată avem arta, pentru ca realitatea urâtă din jur să nu acapareze
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
erau împodobite cu picturi și decorațiuni din aur și argint. Astăzi, ne minunăm în fața capodoperelor plămădite de acei creatori și pe undeva spiritele noastre se intersectează în vibrații... Acțiunea lor de atunci a devenit contemplare și înțelegere pentru noi. Sfânta contemplare! Dacă toți acești artiști au reușit pentru o clipă din eternitate să fie zei, printr-o străfulgerare, spiritele noastre simt și ele înălțarea... Iată avem arta, pentru ca realitatea urâtă din jur să nu acapareze totul, să nu ucidă spiritele noastre
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]