716 matches
-
cuvântul adresat cititorilor în primul număr se subliniază că se vor publica rezultatele mai importante ale cercetărilor întreprinse de colaboratorii institutelor academice de profil, precum și materiale ale unor autori de peste hotare. Astfel, au apărut studii privind literatura clasică și cea contemporană, teoria literară, folcloristica. În conformitate cu programul adoptat, au fost puse la îndemâna cititorului studii și articole ce reflectau preocupările filologilor, grupate în rubricile „Istorie literară”, „Teorie literară”, „Folcloristică”, „Literatură contemporană”, „Relații literare moldo-ruso-ucrainene”, „Note și comunicări”, „Critică și bibliografie” ș.a. Au semnat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289204_a_290533]
-
presupunem, "muntenizarea" unui moldovenism: în dicționar apare o denumire "cismele cucului", glosată prin "ciuboțica cucului" (op.cit., p. 103), denumirea curentă a plantei respective. 1.2.2. Variația diastratică. Opera medicului preocupat de educația igienico-sanitară are în vedere și cunoașterea terminologiei contemporane scrierii; de aici, neologismele, de obicei în textul explicațiilor, care numesc nu doar medicamente și substanțe, uneori "decodate" (de tipul amoniac, aspirină, bismut, chinină, colir, iodoform, loțiune, mercur "argint viu", morfină, piramidon, tinctură de iod, zinc) și tratamente (bandaje, clismă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Olivier, Histoire des idées politiques, Éd. Dalloz & Armand Collin, Paris, 2004, p. 39. Alain Besançon, Imaginea interzisă, trad. rom. Mona Antohi, Ed. Humanitas, București, 1996, p. 37. Platon a fost un admirator al fixității canonice a artei saite. Arta egipteană (contemporană cu Platon) nu-și schimbase canoanele de mai bine de o mie de ani, din perioada vechiului Imperiu. Cf. Omul politic, ................, în Opere, VI, trad. Elena Popescu, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1989, p. 443. Caracteristicile Binelui sunt în viziunea
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
noiembrie, tipărit în 1778, conține o încercare de periodizare a istoriei românilor, începând cu romanizarea Daciei. A doua etapă are în centru întemeierea Țării Românești, iar a treia - traducerea cărților sacre în limba română. În sfârșit, epoca a patra, cea contemporană episcopului, reprezintă o perioadă de statornicie, datorată reglementărilor încheiate cu Poarta Otomană. În spirit înnoitor, C. de R. încearcă să fixeze locul Bisericii în cadrul conștiinței naționale. Cea mai lungă și mai însemnată este prefața la Mineiul pe ianuarie, ce conține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
unei conviețuiri sociale determinate de dezvoltarea hegemonică a unei "culturii post-industriale a informației și serviciilor". Acest mediu cultural ar determina un comportament de angajare într-o "cultură a mostrei" materiale și simbolice dezvoltată în mod privilegiat în cadrul unei "culturii urbane" contemporane ale cărei produse și manifestări ar fi apropriate într-o diversitate de practici culturale și artistice. În cadrul de manifestare al acestor practici am asista, de fapt, la o problematizare a politicilor reprezentării, a producției transculturalității, a etno-pluralismului multicultural, ca urmare
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
încercat să descrie felul în care se exercită practica artistică într-un interval oarecum restrâns (din anii '60 până în zilele noastre) și să ofere versiuni de interpretare pe baza unor protocoale de observație asupra transformărilor sociale, politice, economice și culturale contemporane, se constată evidente asemănări de familie ce sugerează acuratețea intuițiilor și percepțiilor teoreticienilor abordați. Astfel, atât Burgin, cât și Bourriaud accentuează ideea autorizării artistului de a sustrage materialul vehiculat ori stocat în mediul său, devenind astfel un coordonator al diferitor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
critice ale culturii, configurează cadrul și structurează conținutul unei teorii post-estetice, interesată de descrierea contextului cultural, de analiza istorică, socială, politică, economică, tehnologică, semiotică, interpretativă etc. și de evaluarea critică și teoretică a reprezentărilor, producțiilor și practicilor culturale și artistice contemporane. 1.7. Studiile vizuale Dezvoltate prin intermediul teoretizărilor și aplicațiilor studiilor culturale și culturii vizuale, studiile vizuale furnizează în permanență material de investigație pentru critica culturală. Într-una dintre puținele cărți care vorbesc la modul specific despre studiile vizuale, profesorul american
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
chestionar realizat de către revista October și a celei de-a doua conferințe de la Clark Art Institute. În ceea ce privește publicarea anumitor texte cu scopul de a descrie această nouă disciplină, ar putea fi identificate trei direcții distincte: una către o mass media contemporană transnațională (prin colecția de texte selectate de Nicholas Mirzoeff), a doua către o interogare filosofică a vederii și vizualității (prin antologia editată de Ian Heywood și Barry Sandywell) și cea de-a treia către o critică socială a practicilor curente
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
determinată valoarea lucrării de artă prin analiza structurii formale. La rândul ei, critica de artă interpretativă e preocupată mai curând de alegorizare, prin stabilirea unor noi semnificații care ar putea duce la reconsiderarea unor lucrări istorice din perspectiva unor problematici contemporane. Fiind un gen de critică creativă, critica interpretativă vizează mai curând semnificația lucrării de artă decât calitățile sale estetice. Astfel, semnificația devine criteriu de valoare. Cea mai frecventată formă de critică actuală rămâne însă critica culturală, manifestată din perspectiva unei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
altfel, în Pakistan există o obișnuință ca cercetătorii în domeniu să provină din administrația de stat, diplomație sau armată. Akbar Ahmed, director al Centrului Național pentru Dezvoltare Rurală din Pakistan, este unul dintre cei mai avizați analiști ai problematicii islamice contemporane referitoare la situația din Orientul Mijlociu. În nuneroasele sale studii și articole, între care „Islam, Globalization and Postmodernity” (1994) și „Islam Today: a Short Introduction to the Muslim World” (2001), autorul analizează efectele mișcărilor integriste din statele arabe și din statele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
să solicite o lecție separată, în care se putea strecura și o scurtă mențiune despre soarta Basarabiei 39. Unirea din 1918 a redevenit un reper important al trecutului național, în funcție de care manualele de istoria românilor separau "epoca modernă", de cea "contemporană"40. Proporțional, "Marea revoluție socialistă" s-a diluat în povestirea tot mai amănunțită a fenomenului unionist, devenind treptat un eveniment secundar, plasat în proximitatea mult mai importantelor "bătălii de la Mărăști, Mărășești și Oituz". Revoluția era acum invocată și pentru urmările
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Iulia"355. În manualele de la sfârșitul anilor '70 s-a încercat o reconciliere a "epocilor" cu "orânduirile" sociale, urmărindu-se o acomodare a exigențelor ideologice cu cele istorice 356. Unirea din 1918 a devenit hotarul dintre perioada modernă și cea contemporană 357; fapt care a amplificat, o dată în plus, importanța acordată zilei de 1 decembrie în noua structură de predare a istoriei naționale, împărțită între clasele a VIII-a, a IX-a și a X-a. În contextul profesionalizării tot mai
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Corint, București, 2000, p. 100). 5 S-a observat că, în multe țări foste socialiste, publicul larg a ales să ignore rezultatele cercetării științifice, optând masiv pentru mărturii personale, opere de ficțiune, anchete jurnalistice sau campanii mass-media pe tema istoriei "contemporane" (Jutta Sherrer, op. cit., p. 106). Studiile antropologice sugerează că, în anumite situații, se poate instala o tăcere grea dar consensuală asupra unei întregi epoci, acceptându-se doar referințe codificate, sublimate, la realitățile de odinioară. Într-un sat din Grecia, de
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
spinoasă. La o ședință dedicată proiectării viitorului volum IV al tratatului de Istoria României, din iunie 1961, Andrei Oțetea susținuse data de 1 decembrie 1918, iar Petre Constantinescu-Iași, momentul octombrie 1917, ca sfârșit al epocii moderne și început al celei contemporane. Atunci s-a impus părerea celui din urmă, care argumenta că revoluția din Rusia contribuise, de altfel, și la cele petrecute în 1918 (vezi Andi Mihalache, Istorie și practici discursive în România "democrat-populară", Editura Albatros, București, 2003, p. 172, 204-205
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
care Îi lega pe membrii acestora mai puternic decât putea să o facă sentimentul identității etnice. Astfel, pentru omul medieval, istoria mentalităților a delimitat o sferă a alterității, a străinului, a celuilalt - profund diferită prin conținut și extensie de cea contemporană. Ea Îngloba, În cercuri concentrice, resimțite cu o intensitate progresivă, tot ceea ce se situa În afara universului valorilor cultural-religioase proprii tipului respectiv de umanitate, adică În afara creștinătății. Pe lângă identificarea gradului de alteritate asociat acestor mari sfere de civilizație, istoricii medieviști au
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
liberale din Transilvania, profesate de gânditori politici de genul lui George Bariț XE "Bariț" . Componenta economică a imaginii Italiei În conștiința publică ardeleană de la 1850 este semnificativă, din unghiul analizei de față, mai ales datorită concentrării atenției asupra unei problematici contemporane, ca și prin valoarea de model a experienței italiene. Fără a avea parte de vreo materializare spectaculoasă, acest mesaj economic ilustrează Însă ideea influenței modelatoare exercitate de imaginea Italiei asupra mentalității ardelenilor. 10. Concluzii Prezentarea structurii complexe a imaginii Italiei
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Vladimir Tismăneanu: Exact. Că era sau nu praf În ochi, noi o trăiam ca pe o realitate, și atunci nu era doar praf În ochi! Când ți se aduc expoziții de pictură americană, când ți se publică nuvelă și teatru contemporane americane... Mircea Mihăieș: Când apar primii scriitori americani importanți din secolul XX, Hemingway, Faulkner... Vladimir Tismăneanu: Sunt lucruri care lasă urme. Și În perioada glasnostului, În URSS, se spunea că oricând Gorbaciov poate decide să pună drăcușorul Înapoi În sticlă
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
alegorice, structurii etc. Romanul mai are și alte două elemente de paratext; pentru traducerea neologismelor, o „scară” a cuvintelor străine (imediat după prefață) și o „scară a cuvintelor ieroglificești tâlcuitoare” (în final). În roman sunt transfigurate evenimente personale și istorice contemporane autorului. De la Heliodor (autorul grec al romanului de aventuri Etiopica), este declarat împrumutată tehnica inversiunii temporale, in medias res, folosită spre a plasa „mijlocul istoriei la început și începutul la mijloc”. Astfel, romanul pătrunde direct în vâltoarea conflictului, iar explicația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
și crearea unui climat favorabil pentru desăvârșirea unității lor statale”. în ceea ce privește sursele de informare cu privire la legăturile dintre Marea Britanie și chestiunea orientală în primele trei decenii ale secolului al XIX-lea, acestea se împart în trei categorii: colecții de documente; lucrări contemporane evenimentelor; memorii și articole de presă. Plasate sub “punctul de vedere patriotic” și fiind scrise de publiciști “erijați ca mai întotdeauna în cei mai în măsură să scrie istoria evenimentelor contemporane”, de oameni politici, militari sau diplomați, aprecierile contemporanilor au
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
puterilor beligerante, dimensiunile cauzelor naționale, implicațiile războiului asupra situației economice, politice, sociale și morale a statelor sau a societății europene în ansamblu. Aceste lucrări exprimau “convingerea contemporanilor evenimentelor despre sensul european al conflictelor”. Printre lucrările de memorialistică, aparținând istoriografiei britanice, contemporane evenimentelor relatate, amintim W. Wilkinson, An Account of the Principalities of Walachia and Moldavia, with various Political Observations relative to them, bine documentată și reflectând punctul de vedere britanic asupra chestiunii orientale. Pe alte dimensiuni se situează H. Martineau, cu
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
organizarea cataloagelor Bibliotecii Centrale de Stat (din 1955, în calitate de secretar științific al acesteia). A realizat primul număr al Buletinului de informare în bibliologie, primul tezaur de termeni în bibliologie și a colaborat la volumul colectiv Consultații de biblioteconomie (1969). Personalități contemporane Gh. Popescu, absolvent al primei promoții specializate de biblioteconomie în 1957, este repartizat pentru o scurtă perioadă la Biblioteca Regională Dobrogea, apoi devine director adjunct al Bibliotecii Centrale de Stat din București. Remarcat pentru competențele sale didactice este numit inspector
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
sale. 5 Relativ la istoriografia problemei, considerăm că am efectuat destule reflecții de natură calitativă, pentru a nu mai insista acum asupra categoriilor informaționale pe care leam folosit. Se impune remarcat, pentru început, faptul că, spre deosebire de alte perioade ale istoriei, cea contemporană este însoțită de o ,,avalanșă” imensă de surse, acestea, la rândul lor, diversificându-se în mod substanțial. Arhivele, memoriile, discursurile parlamentare, presa, lucrările speciale, diversele broșuri sunt tot atâtea izvoare informaționale care au putut fi păstrate și care au contribuit
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
au fost reluate și sistematizate de R.H. Charles, care identifică de asemenea trei etape esențiale în constituirea mitului Anticristului. Într‑o primă etapă se încadrează trei tradiții paralele și autonome: tradiția Anticristului (începând cu Cartea lui Daniel); tradiția lui Beliar (contemporană cu cea dintâi) și tradiția lui Nero (legenda lui Nero rediuiuus). În etapa următoare au loc sinteze parțiale; tradiția Anticristului se îmbină, pe de o parte cu cea a lui Beliar și, pe de alta, cu cea a lui Nero
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
precizează V., „tendința spre o cercetare care raționalizează impresiile, emoțiile și reflecțiile imediate (semnul unei teorii și al unei poetici cu adevărat științifice!) vine din realitățile interne ale literaturii”. De aici, din „realitățile interne ale literaturii”, mai ales ale celei contemporane, care „își construiește o gândire despre creație”, rezultă necesitatea unei lecturi „care devine un proces interdisciplinar și un act informațional de un nivel superior”. Configurată într-un capitol de sinteză din Descoperirea operei, preocuparea criticului pentru „actul lecturii” se concretizează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
reînnoirii sale: ele facilitează venirea la posturile de comandă a unei generații de militanți, adesea formați la școala dură a clandestinității. Căderea dictaturilor dintre care unele datau încă de dinainte cel de-al Doilea Război mondial, fiind în mod sugestiv contemporane cu fascismul este însoțită de un recul al inițiativelor sovietice în Lumea a Treia. Ideea unei căi originale a socialismului putem oare vorbi aici și de o a treia cale? -, demarcîndu-se atît de capitalismul sălbatic, cît și de comunismul sovietic
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]