716 matches
-
sale. 5 Relativ la istoriografia problemei, considerăm că am efectuat destule reflecții de natură calitativă, pentru a nu mai insista acum asupra categoriilor informaționale pe care leam folosit. Se impune remarcat, pentru început, faptul că, spre deosebire de alte perioade ale istoriei, cea contemporană este însoțită de o ,,avalanșă” imensă de surse, acestea, la rândul lor, diversificându-se în mod substanțial. Arhivele, memoriile, discursurile parlamentare, presa, lucrările speciale, diversele broșuri sunt tot atâtea izvoare informaționale care au putut fi păstrate și care au contribuit
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
sale. 5 Relativ la istoriografia problemei, considerăm că am efectuat destule reflecții de natură calitativă, pentru a nu mai insista acum asupra categoriilor informaționale pe care leam folosit. Se impune remarcat, pentru început, faptul că, spre deosebire de alte perioade ale istoriei, cea contemporană este însoțită de o ,,avalanșă” imensă de surse, acestea, la rândul lor, diversificându-se în mod substanțial. Arhivele, memoriile, discursurile parlamentare, presa, lucrările speciale, diversele broșuri sunt tot atâtea izvoare informaționale care au putut fi păstrate și care au contribuit
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
în 1964 de către poeții Mihai Ursachi, Dan Laurențiu și Cezar Ivănescu. Cum am arătat în prefață, poetica acestei mișcări literare vizează în primul rând întoarcerea la paradigma poetică eminesciană, acordată cu revederea și asimilarea liricii interbelice românești și a celei contemporane din principalele limbi moderne. În al doilea rând, ea presupune revenirea la originile autentice ale lirismului și, odată cu el, accesul către "sfere mai profunde, ca melosul incantatoriu al unor invocații religioase arhaice, hermetismul orfic sau esoterismul de diferite nuanțe, cum
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1988. Anceschi, Luciano, "Notă didattica sulla voce ermetismo", în Emporium, 585/586, 1943. Angelini, Cesare, "Discussione șu Pascoli", în La Ronda, 7, 1919, pp. 13-15. Bo, Carlo, "Letteratura come vită", în Îl Frontespizio, 9, septembrie 1938. Floră, Francesco, "Scrittori italiani contemporanei: Salvatore Quasimodo", Letterature moderne, 2, martie-aprilie 1951. Fornaro, Pietro, "Quasimodo traduttore: îl frammento come evento", Levia Gravia, 3, 2001, pp. 353-364. Gentili, Bruno, "Prospettive critiche nell'interpretazione della cultură greca dell'età dei lirici", în Îl Verri, 38, februarie 1972
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
d'aria (Terra) leagăn de aer (Pământ) confirmă observația. Referitor la valențele și semnificațiile celor patru elemente în poezia lui Quasimodo, precum și la prezența mai redusă a elementului foc, cfr. Oreste Macrì, 1986, op. cît. și Francesco Floră, "Scrittori italiani contemporanei: Salvatore Quasimodo", Letterature moderne, 2, martie-aprilie 1951. 339 Viene îl vento recando îl suon dell'ora / dalla torre del borgo (Le ricordanze); E come îl vento odo stormir tra queste piante (L'infinito). 340 Giuseppe Savoca (CL), op. cît. 341
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
trimiterea mai subtilă pare a fi la grupul, ipotetic, "închis", în care se desfășoară drama deziluziei individuale și colective și care funcționează ca model "mic" al universului "mare") teleobiectivează și destinul comunitar. Textul are măcar trei componente de "istorie" așa-zicînd "contemporană", mergînd pe reflecta rea, în viața personajelor, pe rînd, a falimentului industriei de mașini autohtone în Marea Britanie și preluarea ei de către Germania (episodul închiderii uzinei din Longbridge, cu toate traumele psihologice și jocurile politice pe care le declanșează în roman
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
unei singurătăți eminesciene, însoțită de ideea curgerii timpului: "în nopti clinchetitoare să stau și să contemplu/ Singurătatea lunii și plânsul ei enorm/ Reverberat în nouri, ca-n murii unui templu/ Pe când viața-mi trece și turmele îmi dorm". Fiind o contemporană desăvârșită, creațiile Anei Blandiana se caracterizează, prin sinceritate și rafinament, construindu-și propria reacție, în fața lumii: una esențialmente culturală, livrescă, a citatului intertextual și a parafrazei, încorporând, în propriul text, fragmente de text și experiențe ale altora, și ale sieși
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
presupunem, "muntenizarea" unui moldovenism: în dicționar apare o denumire "cismele cucului", glosată prin "ciuboțica cucului" (op.cit., p. 103), denumirea curentă a plantei respective. 1.2.2. Variația diastratică. Opera medicului preocupat de educația igienico-sanitară are în vedere și cunoașterea terminologiei contemporane scrierii; de aici, neologismele, de obicei în textul explicațiilor, care numesc nu doar medicamente și substanțe, uneori "decodate" (de tipul amoniac, aspirină, bismut, chinină, colir, iodoform, loțiune, mercur "argint viu", morfină, piramidon, tinctură de iod, zinc) și tratamente (bandaje, clismă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
SISTEMUL ECONOMIEI DE PIAȚĂ / 40 3.3.1. Conceptul și conținutul economiei de schimb / 40 3.3.2. Modelul teoretic al economiei de piață și evoluția ei în realitate / 41 3.3.3. Caracteristici și tipuri ale economiei de piață contemporane / 42 3.4. SISTEMUL ECONOMIEI DE COMANDĂ / 44 3.5. ECONOMIILE CONTEMPORANE ECONOMII MIXTE / 45 Capitolul 4. PRODUCȚIE, REPARTIȚIE, SCHIMB ȘI CONSUM / 49 Capitolul 5. CONSUMUL ȘI CONSUMATORUL / 57 5.1. TEORIILE MARGINALISTE / 58 5.2. REVOLUȚIA MARGINALĂ / 61 5
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pentru un no man's land și o no man's langue care dobîndesc existență și își afirmă statutul diferit, dar recognoscibil. Iată, într-un rezumat în același timp ironic și tandru, care spune multe despre mentalitatea și realitatea romînească contemporane, cîteva din cele 19 motive identificate de Marius Daniel Popescu pentru a rămîne în "țara de dincolo", cum îi spune el: 1. Pentru că țara o poți părăsi oricînd... Nimeni nu te ține cu forța în țară. 2. Pentru că în țară
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
fi condus la o exacerbare a consumului și a tehnologiilor mass-media până acolo încât unii critici ai fenomenului consideră că aceasta este un produs al comunicării (în acest sens, Yves Boisvert susține că "postmodernitatea este fiica acestei civilizații tehnice"106 contemporane). În această direcție, pentru Scarpetta, noile și din ce în ce mai performantele tehnologii devin o putere autonomă ce influențează relația omului cu elementele cele mai naturale, cum ar fi viața și moartea, impunând o grilă proprie de lectură a lumii, ce pare a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
metafizice, astfel încât Baudrillard insistă în majoritatea textelor sale din această perioadă să precizeze că asistăm la noi condiții și fenomene sociale care determină condiții diferite de producere a enunțurilor, și că există o semnificativă graniță între societatea modernă și cea contemporană, pe care va încerca în mod constant să o elucideze. Astfel, Baudrillard va descrie un set de implozii sugestive la nivelul ideologiilor, formelor culturale, al maselor și socialului, pentru a proclama că întreaga societate, în ansamblul său, este implozivă. Și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
amintim o trecere de la înțelegerea tradițională a argumentării (totalitatea mijloacelor folosite pentru a fundamenta o opinie, a tehnicilor de argumentare care vor să dea seama de adevărul sau falsitatea unei teze, modalitate de a accede la cunoaștere etc.) la una contemporană, în mare parte determinată de cercetările ce ne parvin din teoria comunicării. Astfel, Karyn C. Rybacki și Donald J. Rybacki consideră argumentarea ca o formă a comunicării instrumentale, alături de persuasiune, un instrument ce are drept scop declarat influențarea celorlalți. Mai
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Delhi, vol. 23, 2006, p. 282) notează elocvent: "analiza lui Baudrillard asupra acestor niveluri, pe care le va conecta mai târziu cu diferite configurații ale valorii economice, s-a dovedit a avea o enormă influență pentru teoria socială și culturală contemporană. Mulți comentatori, de pildă, au încercat să schițeze diferențele dintre cultura modernă și cea postmodernă în termenii deplasării de la al doilea la al treilea tip de simulacru". 466 Ca o corelație cu această distincție se poate pune și întrebarea: reprezintă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
organizare mai reușită a popoarelor. În același timp, ritmurile de creștere și performanțele tehnico-economice ale țărilor din Asia de sud-est și "emergenți" din celelalte continente sunt relativ independente de filosofiile politice occidentale. Prea des, noile puteri economice și militare intră în istoria contemporană preocupate mai mult pentru promovarea unor structuri tehnico-militare, nu pentru ridicarea culturală a condiției umane. Și astfel, viața spirituală este neglijată ori este lăsată să cadă sub valorile și principiile tradiționale care pot restrânge criza omului modern. Literatura ilustrează cu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
altfel, în Pakistan există o obișnuință ca cercetătorii în domeniu să provină din administrația de stat, diplomație sau armată. Akbar Ahmed, director al Centrului Național pentru Dezvoltare Rurală din Pakistan, este unul dintre cei mai avizați analiști ai problematicii islamice contemporane referitoare la situația din Orientul Mijlociu. În nuneroasele sale studii și articole, între care „Islam, Globalization and Postmodernity” (1994) și „Islam Today: a Short Introduction to the Muslim World” (2001), autorul analizează efectele mișcărilor integriste din statele arabe și din statele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
absolutiste, apariția formelor moderne de excludere a femeilor din viața publică sau "civilizarea" manierelor europene. Accentul a fost pus pe capacitatea învechitei distincții teoretice dintre societatea civilă și instituțiile statului de a confei sensuri noi, diferite, evenimentelor sociale și politice contemporane. De exemplu, Democrația și societatea civilă și Societatea civilă și statul au arătat de ce rezistența în fața regimurilor totalitare de după înăbușirea "primăverii de la Praga" se folosea adesea de limbajul societății civile. Dar aceste cărți au insistat îndeosebi pe faptul că distincția
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
I.E.P., sub conducerea lui R. Girardet, multig.). 31. În ceea ce privește cultul mareșalului Pétain, datorăm multe informații lucrărilor încă inedite ale lui Alain-Gerard Slama, pe care acesta a avut bunăvoința să ni le ofere. 32. Vezi Racul Girardet, Societatea militară în Franța contemporană, 1814-1939, Pion, Paris, 1953. 33. Georges Dumezil, Mit și epopee, Gallimard, Paris: Ideologia celor trei funcțiuni la popoarele indo-europene, 1968; Trei tipuri epice indo-europene, 1971, Distanțe romane, 1973. 34. Despre noțiunea de legitimitate vezi mai ales Paul Bastid et.al., Ideea
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
fi avut loc în 1210, deoarece bula lui Inocențiu al III-lea despre acea sectă datează chiar din acel an. Burcard face o distincție clară între ordinul fondat de Francisc, și aprobat de Scaunul Apostolic, și mișcările eretice și pauperistice contemporane. Cu o aluzie escatologică la sfârșitul lumii, preconizată și de Iacob din Vitry (cf. nr. 2229), el prezintă în prim-plan cele două ordine mai importante și mai răspândite în epoca finală, și le consideră ca pe un document al
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
acestea sunt asociate cu nivelul redus al abilităților lor sociale, și simțul scăzut al competenței sociale.143 Hall și Halberstadt (1986) au găsit că tensiunea socială funcționează ca un predictor foarte puternic al comportamentului zâmbetului. O varietate de orientări teoretice contemporane referitoare la identitate sunt reunite sub abordarea socioculturala generală: pornind de la ideea că identitatea este reflectarea nivelului de adaptare individuală la context (de ex. Baumeister, R. F. și Muraven; Côté, J. E. și C. Levine) sau o interacțiune reciprocă între
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
profesorilor în activitatea de la clasă deoarece sintezele sunt elaborate pe baza tuturor manualelor alternative aprobate de MECI pentru clasa a XI-a și respectă prevederile programei școlare. Prof. Grad I, Rodica Novenschi CAP. I. POPOARE ȘI SPAȚII ISTORICE 1. Europa contemporană: unitate, diversitate, integrare a) Planuri de unificare europeană în perioada interbelică Ideea unei Europe Unite s-a conturat de-a lungul epocii moderne, fiind o reacție a intelectualității față de rivalitățile și conflictele desfășurate. Ideea unei Europe Unite a revenit în
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
mea, termenul "social" se referă strict la fenomenologia societății, în vreme ce termenul "societal" are mai degrabă conotații stuctural-morfologice iar în aceste sensuri voi folosi diferențiat cele două concepte. În ceea ce privește societatea românească actuală, voi considera că aceasta parcurge un traseu al modernizării contemporane asemănător (deși nu identic) oricărui spațiu cultural al lumii de tip occidental. Mai exact, societatea postindustrială este prezentă ca amplă tendință nu numai în celelalte zone geografice și de influență spirituală a "portalului" occidental ci și în spațiul de manifestare
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
este un simplu construct necesar pentru explicarea funcționării societății sau dacă nu cumva aceasta reprezintă un produs real al dezvoltării "organice" societale. În al doilea rând, este clară definirea modernității înseși, câtă vreme unii gânditori consideră că aceasta ne este contemporană? Întrebarea de fond este dacă putem să judecăm și să definim epoca istorică în care se dezvoltă societatea contemporană, în condițiile în care suntem parte constituentă a acesteia. Cu alte cuvinte, interogația firească se referă la dilema privind "modernitatea" drept
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
voi încerca să arăt în ce mod societatea informațională prezintă aspecte fractale, haotice, turbulente, catastrofice sau de structurări disipative. Acest capitol va cuprinde mai multe secțiuni în care încerc să evidențiez câteva dintre cele mai relevante aspecte ale schimbărilor structural-societale contemporane ale lumii postindustriale la nivelul comunicării de masă globaliza(n)te. Acestea se referă la morfoza mediei în societatea contemporană: apariția blogurilor, jurnale personale destinate sferei publice; atracția internet-cetățenilor către "rescrierea" propriei biografii, prin intermediul unor jocuri online cum ar fi
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și operele de artă autonome, independente de conceptul sacrului instituționalizat, a căror finalitate nu este de natură religioasă, ci pur-estetică. De altfel, teoria și practica artistică actuală diferențiază, în ceea ce privește conceptul de artă sacră, o serie de accepțiuni specifice manifestărilor creatoare contemporane. În acest sens, în prima dintre aceste viziuni, termenul sacru face referire la orice creație cu caracter religios, considerând, prin urmare, că orice artă este sacră, prin însăși calitatea ei de a fi artă, și desemnând relațiile cu tot ceea ce
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]