2,388 matches
-
în infinite decupaje analitice; departe de fi un simplu sincretism, un inventar epigonic, sinteza critică este înțelegerea „ființei adânci a unei epoci”, așadar un act creator în adevăratul înțeles al cuvântului. Fără o atitudine de frondă ostentativă și fără veleitate contestatară, volumul pune în lumină un spirit eminamente clasic, H. situându-se în descendența spirituală a lui G. Călinescu. De altfel, ideile maestrului, prezente la tot pasul, se constituie în pietre de temelie ale celor mai importante eseuri, cele dedicate lui
HAULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287420_a_288749]
-
intensitate. Reușită eliminării opoziției filosofice din anii 1956-1957 a fost confirmată și prin faptul că singurul teritoriu de opoziție intelectuală rămăseseră cele ale literaturii și artei, opoziție care avea cel mai adesea că finalitate emigrarea. Cazul lui Rudolf Bahro, filosof contestatar ieșit din rândul cadrelor de partid, nu este decât excepția care confirmă această regulă. Traiectoria i se deosebește În mai multe puncte de cele ale predecesorilor săi din anii ’50. Există Între ei În primul rând, o diferență de generație
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
literaturi secundare», prefigurând câmpul literar autonom. În al treilea rând, acumularea de capital simbolic pe cele două piețe literare (omologe economiei oficiale și economiei informale sau «piața neagră», fără a se reduce la această) a făcut posibile luările de poziție contestatare ale ordinii politice, prefigurând spațiul politic diferențiat de dupa 1989. Publicul scriitorilor Transformările statutului social al scriitorului se pot explica prin condițiile de apariție și reproducere ale unui public intern nou. Creșterea efectivelor universitare, principala sursă de recrutare a unui public
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Învățământul de litere, cel al limbilor și literaturilor străine În special, se adresa mai degrabă «elitelor» și «moștenitorilor», noi sau vechi, pe punctul de a se constitui, cu Învățământul artistic, una din sursele de recrutare pentru «literatura secundară» și «contra-cultura» contestatara. O schimbarea asemănătoare a cunoscut În cursul aceleiași perioade statutul studiilor În străinătate: daca studiile În Occident, În particular studiile doctorale, constituiau până la război principala cale de promovare socială și profesională, chiar și după constituirea filierelor naționale, studiile În străinătate
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
D.A. Sturdza, ia apărarea mitropolitului Ghenadie, caterisit de Sfântul Sinod la presiunea guvernului. Al. Macedonski dezlănțuie în L. o. o violentă campanie antidinastică, regele fiind acuzat de „trădarea românismului” și de surparea Bisericii Ortodoxe. În foiletonul literar el publică poezii contestatare (Pământ, Proletarii) și nuvela naturalistă Între cotețe. Se traduce din Zola Le Ventre de Paris. Suplimentul literar a încercat să suplinească „Literatorul” într-o perioadă în care revista nu a apărut. L. o. a continuat pledoaria pentru simbolism începută de
LIGA ORTODOXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287806_a_289135]
-
a cărui prezență sub semnătură începe în 1956 (înainte de această dată alte editoriale și articole neiscălite îi aparțin, după cum publicistul consemnează mai târziu în jurnalul său), vizează aspecte și evenimente majore din lupta anticomunistă, precum procesul de la Berna al tinerilor contestatari români ( Singurul verdict) sau revoluția ungară. Editorialele R.m. evaluează alteori efectele lipsei de rezistență a scriitorilor români față de regimul comunist (Ideofilii de la București), regim privit cu multă luciditate: „Nu există un singur ideal pe care această revoluție să nu-l
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
întemeind și întrebând lumea prin cuvânt. Specific este faptul că această trufie nu aparține demiurgului, ci truditorului încăpățânat care ară țarina poeziei și sfidează spiritul elitist. În Poeme (1971) se simte o domolire a confesiunii rebele, a patetismului recalcitrant și contestatar. O schimbare a perspectivei se poate observa clar în Favoare (1972) și în Poet al uriașilor (1973), în care, pornind de la experiența și revelațiile anterioare, R. își concentrează atenția asupra condiției poetului, pusă și ea sub semnul unei duble identități
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
cel prezentat mai sus, trei reputați specialiști americani în problemă, D. McAdam, S. Tarrow și Ch. Tilly (2001), consideră că ele sunt puțin fructuoase în descrierea, explicarea și înțelegerea mișcărilor sociale, cel puțin a celor pe care ei le numesc „contestatare”. Autorii apreciază că cea mai validă strategie metodologică este de a compara diferite episoade de acest gen petrecute în lume (de exemplu, revolta studenților chinezi din 1989, în Piața Tienanmen, unificarea Italiei în 1860, Revoluția Franceză din 1789, destrămarea URSS
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
acest gen petrecute în lume (de exemplu, revolta studenților chinezi din 1989, în Piața Tienanmen, unificarea Italiei în 1860, Revoluția Franceză din 1789, destrămarea URSS și altele), de a descifra actorii principali și traiectoria evenimentelor, într-un cuvânt „dinamicile mișcărilor contestatare” (care e și titlul cărții), și de a sesiza aspectele comune. Cu toate că în lucrare se bate mult moneda pe ideea originalității acestei opțiuni epistemologice, este, în fond, vorba despre ceea ce a devenit clasic cunoscut ca „studiu de caz multiplu” (vezi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o prostituată faimoasă în epocă, frecventată de tinerii de la „Alge” (informație furnizată de Jules Perahim). A-i consacra un poem era un gest de îndrăzneală poetică, dar și un act de nonconformism social. În alt text, publicat în 1933, ofensiva contestatară are drept obiectiv literatura instituționalizată, cu tentațiile ei ierarhizante: „poetul și câinele gherasim luca urlă în mijlocul străzii / câinele ăsta e un câine de valoare / îi vom transmite felicitările noastre / și îi vom da locul al 3642-lea în literatura română
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
reținut. Politic, autorul nostru se străduiește să rămână "echidistant", cu riscul de a nu păstra nici o opțiune teoretică, pentru că, practic, a ales mai puțin răul din capitalismul pe care-l judecă neconcesiv. Premisa sa este iraționalistă sau, în orice caz, contestatară a raționalismului iluminist, vinovat pentru criza lumii moderne. Sămânța rea, dacă pot intui această sugestie a poziției, ar fi probabil Comuna pariziană. Despre ceea ce cartea vorbește direct este însă "imperiul roșu, bastard al Iluminismului" (96). Așa s-a creat o
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
paradoxului demonstrației, I. scoate afirmațiile lui Heliade din context. E îndreptățită tendința unor exegeze mai recente de a pune cartea din 1934 în legătură cu scepticismul față de valoarea spirituală a literaturii în ansamblul ei, atitudine care poate fi regăsită în multe texte contestatare ale epocii. De fapt, unele idei conturate clar în scrierile lui I. de după 1950, cele care i-au adus recunoașterea internațională, sunt anticipate în literatura sa din anii ’30. Semnalând publicarea în germană a unei ediții de opere ale lui
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
sunt ființe „extra‑terestre”, asemenea lui Cristos care, să ne reamintim, va veni, la a doua parusie, nu de pe pământ, ci din cer. Riscul unei astfel de „analogii” nu scapă percepției catehetului. În capitolul 17, el îi admonestează pe eventualii contestatari, dar fără vreun argument just: „Să nu se ridice vreodată, în inima vreunuia dintre ei [această obiecție]: A făcut Cristos mai mult? Cu ce putere lucrează acesta minuni?”. Dar care sunt criteriile prin care putem distinge fără echivoc între lucrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ale vieți se exprimă prin dezvoltarea vocațiilor, a aptitudinilor, întrebări, îndoieli legate de răspunsurile la marile probleme ale lumii, istoriei, societății. Separarea de părinți se extinde și la dorința de a se detașa de autorități. Acum își face apariția spiritul contestatar, revoluționar și revendicativ. Adolescentul pretinde un loc, un statut și un rol în viață într-un mod zgomotos sau chiar violent. Atitudinea de revoltă se poate îndrepta și către Dumnezeu, religie, valorile morale sau culturale. În cazul adolescenților, problemele de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
apelul la „binele public”, „oriunde Îl vom afla fără discuțiune” constituiau un apel la unitate curent În strategiile parlamentare ale epocii și circumscris unui deziderat practic, imediat. Nu mai puțin semnificativ era apelul la tradiție ca sursă de legitimitate; mesajul contestatar al omului politic se fundamenta astfel pe un argument familiar discursului conservator. Afinitatea politicianului cu „branșa conservatoare” avea să devină mult mai clară la apogeul perioadei de instabilitate guvernamentală. Într-un discurs din 9/21 decembrie 1870, pronunțat În contextul
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
suferă totuși de lipsă de măsură, de spirit partizan și de inegalități de abordare. Așa se explică de ce articolul consacrat sieși se dezvoltă pe un număr de coloane în exces, luând un aspect pronunțat autobiografic și de răfuială cu unii contestatari ai săi, iar altul, de pildă cel despre Gheorghe Grigurcu, conține numai date biografice sumare, nu menționează nici o lucrare, examinarea propriu-zisă a magistraturii critice exercitate de acesta peste trei decenii reducându-se la concluzia că „va rămâne ca demolatorul nr.
VASILESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
socială, concretizate în delicte de omor, vătămări corporale, violuri și tâlhării, consum și trafic de stupefiante. De regulă, acești minori provin din acele medii de ”socializare negativă“, medii ”marginale” sau chiar ”patogene“, unde sunt socializați și ”învățați ”într-un spirit contestatar, agresiv și violent și unde ”dobândesc“, înca de timpuriu, atitudini, tehnici și ”opțiuni” delincvente și criminale. De multe ori, autorii unor asemenea delicte sunt organizați în adevărate ”bande” și grupuri antisociale, specializate în comiterea unor delicte spectaculoase, atât ca ingeniozitate
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
este etichetat drept „bolnav mintal” fiind tratat ca atare. Este vorba de o atitudine terapeutico-medicală. b) Antipsihiatria consideră nebunia ca pe o construcție artificială a psihiatriei, iar persoana nebunului ca pe o victimă a psihiatrilor, adoptând față de acesta o atitudine contestatară, sau cel puțin revizionistă. Atitudinea bolnavilor S-a vorbit și s-a scris mult prea puțin despre „atitudinea bolnavilor” față de boala psihică, despre modul în care aceștia „percep” și „trăiesc” propria lor suferință. Vom expune succint, în continuare, cele mai
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de contestare caracteristică crizei de adolescență, - evaziunea dintr-o lume percepută ca ostilă sau fuga de o realitate considerată ca restrictivă, - căutarea naivă a unei forme noi de comunicare cu alți indivizi care împărtășesc aceleași speranțe și aceleași poziții ideologice contestatare, - conduita toxicomanică are caracter de provocare, putând, în felul acesta, constitui o tentativă disperată de a relua comunicarea ruptă cu niște părinți indiferenți sau inaccesibili datorită principiilor morale rigide ale acestora, - drogul poate oferi iluzia temporară a unei creșteri a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prima și cea de-a doua etapă, sunt momentele obligatorii care contribuie la configurarea unor manifestări psihopatologice colective specifice stărilor de criză psiho-socială, reprezentate prin psihozele colective. Dar psihozele colective nu sunt numai „conduite de refugiu”, ele sunt și manifestări contestatare ale unei lumi absurde, aflată într-o gravă criză valorică. Afectat este, în aceste cazuri, sufletul colectiv. Acesta suferă o alterare prin pierderea valorilor morale, spirituale, culturale și religioase care-l compun. Sufletul colectiv este cel care alimentează și la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Psihozele expansive Această categorie de psihoze colective cuprinde manifestările psihopatologice de masă, caracterizate printr-o proiecție în viitor. Ele constau dintr-un refuz al prezentului, pe care doresc să-l înlocuiască cu un alt sistem de valori impuse. Aceste mișcări contestatare au la baza lor protestul, ca motivație a dorinței de schimbare. În plan psihologic, avem de-a face cu o criză a identității. Masele nu se mai recunosc ca aparținând unor valori uzate și doresc să impună alte valori care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
provocatoare. Efortul de a proiecta și a oferi practicii școlare și vieții curricula postmoderne exhaustive este, adesea, disperat. Ca urmași demni și profunzi ai existențialiștilor, gânditorii postmoderniști se exprimă dramatic și cu vehemență. Tonul nu este unul de juvenilă revoltă contestatară, ci unul menit să trezească o omenire hipnotizată de „deliciile modernismului”. Revoluția științifică și mai ales inovațiile tehnice spectaculoase din secolul XX au creat miraje; virtuțile aproape magice ale tech-urilor interbelice și ale high-tech-urilor postbelice au făcut viața din ce în ce mai comodă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
60 n-au reprezentat totuși „începutul sfârșitului” curriculumului modern. Marile sale edificii s-au înălțat în această perioadă. Păreau sigure, inexpugnabile și extrem de profitabile. De aceea au rezistat și în deceniul următor. Dar în anii ’60 s-a născut gândirea contestatară, antimodernistă, care în deceniile următoare a antrenat talazul postmodernismului. Nu trebuie să confundăm antimodernismul sfios al anilor ’60 (care nici nu a fost prea mult luat în seamă în epocă) cu postmodernismul (care a zguduit temeliile curriculumului modern prin multiplicarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în colaborare cu educatori experimentați și competenți. Vocea sa a părut singulară de-a lungul anilor ’60-’70. Spre sfârșitul ultimei decade însă, criza devenise evidentă și Schwab a început să fie susținut de un întreg cor de noi voci contestatare. Pinar, Reynolds, Slattery și Taubman (2000) au numit aceste vociferări - care s-au înmulțit și s-au intensificat în deceniile următoare - „cacofonie”. Aveau în vedere diversitatea și divergența opiniilor, accentele critice deseori enunțate pe tonalități acute, ruperile de „ritm” și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în continuare, realizările gândirii postmoderniste în domeniul curriculumului. Dar cum s-a produs această amplă trezire din „somnul dogmatic”? Merită să analizăm aici contribuția decisivă a reconceptualismului. Este vorba despre un curent care nu s-a bazat exclusiv pe vehemența contestatară a antimoderniștilor, ci pe sugestii constructive în direcția reîntemeierii curriculumului și a regândirii sale dintr-o perspectivă largă, profund umană, necaricaturizată prin concepte behavioriste și dezumanizată prin metafore tehniciste. 13.8. Curriculumul „centrat pe primatul persoanei” și „antiinginerismul”tc "13
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]